Academia Românǎ – Filiala Iaşi
Yüklə 0,53 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- PROGRAMUL 1: STRUCTURA ANTROPOLOGICĂ A POPULAŢIILOR ISTORICE ŞI PREISTORICE DE PE TERITORIUL ROMÂNIEI. PALEOANTROPOLOGIE.
- E. N. Sava, 1992, Kul’tura mnogovalikovoj keramiki Dnestrovskvo
|
PLANUL DE CERCETARE PENTRU ANUL 2017 INSTITUTUL DE ANTROPOLOGIE “FRANCISC I. RAINER” AL ACADEMIEI ROMÂNE CuprinsPROGRAMUL 1: STRUCTURA ANTROPOLOGICĂ A POPULAŢIILOR ISTORICE ŞI PREISTORICE DE PE TERITORIUL ROMÂNIEI. PALEOANTROPOLOGIE. 3 Proiectul 1: Cercetări biologice, demografice şi patologice asupra unor populaţii istorice şi preistorice din spaţiul est-carpatic românesc. 3 Proiectul 2: Contribuţii la studiul pluralităţii valorilor în societatea deschisă. 12 Proiectul 3: ,,Starea de sănătate la populaţiile istorice (mezolitic – perioada modernă) de pe teritoriul României” 25 Proiectul 4: Cultură, Sisteme de Valori, Sănătate şi Istorie (2016-2019) 31 PROGRAM 2: STRUCTURA ANTROPOLOGICĂ A POPULAŢIILOR ACTUALE DE PE TERITORIUL ROMÂNIEI - ANTROPOLOGIE BIO-PSIHO-MEDICALĂ 35 Proiectul 1: ,Sinteze antropologice româneşti” (2014-2016) Studii comparative de antropologie. Istoria Antropologiei. Evocare personalităţi. 35 Proiectul 2: Aspecte antropologice privind starea de sănătate a populaţiilor din România în condiţiile actuale (2014-2018) 35 10. Cristina Stan, C. Glavce, D. Sandu, F. Roville-Sausse, L’influence des conditions socio-economiques de la famille concernant l’alimentation des enfants et des adolescents de Roumanie, Biometrie humaine et anthropologie, T. 25, nr.3-4, 2007, p.223-229. 41 Stan C., Glavce C., Sandu D., Roville-Sausse F., L’influence des conditions socio-economiques de la famille concernant l’alimentation des enfants et des adolescents de Roumanie, “Biometrie humaine et anthropologie”, T. 25, nr.3-4, 2007, p. 223-229 48 PROGRAMUL 1: STRUCTURA ANTROPOLOGICĂ A POPULAŢIILOR ISTORICE ŞI PREISTORICE DE PE TERITORIUL ROMÂNIEI. PALEOANTROPOLOGIE.Proiectul 1: Cercetări biologice, demografice şi patologice asupra unor populaţii istorice şi preistorice din spaţiul est-carpatic românesc.Utilizarea animalelor de către unele comunităţi vechi din spaţiul est-carpatic. COORDONATOR: dr. Angela Simalcsik, cercetător ştiinţific gradul III Colectiv de cercetare:
Tema 1: „Studiul antropologic şi arheozoologic al unor situri de Epoca Bronzului de la est de Carpaţi” (temă în derulare începând din ianuarie 2016). RESPONSABIL: dr. Angela Simalcsik, CS III colectiv de cercetare:
COLABORATORI EXTERNI:
Obiective: Primul obiectiv constă în analiza antropologică a resturilor umane provenite din necropolele tumulare de Epoca Bronzului din spaţiul est-carpatic. Etapele studiului includ determinarea sexului şi a vârstei la deces, analiza biometrică şi morfoscopică şi analiza tipologică. Studiul antropologic al resturilor osoase din fiecare sit în parte va permite conturarea unor particularităţi privind ritul funerar din Epoca Bronzului, date ce vor fi coroborate cu studiile deja existente privind alte descoperiri sincrone din spaţiul est-carpatic. Al doilea obiectiv constă în analiza paleopatologică a osemintelor umane, dar şi a unor indicatori ai stilului de viaţă şi ai stării de sănătate. Observaţiile vor fi comparate cu cele înregistrate pentru alte serii scheletice sincrone descoperite în spaţiul est-carpatic. Al treilea obiectiv constă în identificarea resurselor animale, evaluarea rolului şi a importanţei lor relative în cadrul economiei comunităţilor studiate. Se va vor estima strategiile de exploatare a resurselor animale în cadrul aşezărilor, utilizând profilurile de vârstă la sacrificarea animalelor, raportul masculi/femele, reprezentarea părţilor corporale şi caracteristicile de măcelărie. Al patrulea obiectiv constă în caracterizarea fenotipului pentru speciile animale identificate, analizând caracteristicile morfometrice şi patologice ale resturilor scheletice, dar şi estimarea unor caracteristici adaptative in strategia de subzistenţă. Se vor corela şi integra rezultatele cu alte date privind relaţiile omului cu lumea animală în comunităţile studiate (date arheologice, paleoantropologice etc.). Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniu: În ultimii ani cercetările arheologice au scos la lumină numeroase schelete umane provenite din necropole, în special tumulare, încadrate cronologic în Epoca Bronzului, cu diferite afilieri culturale. Analizate antropologic şi coroborate cu studiile anterior publicate, seriile scheletice pot aduce noi date referitoare la ritul funerar al comunităţilor din Epoca Bronzului, dar şi informaţii despre unele relaţii cu comunităţile vecine din Bronzul est-carpatic. Un număr semnificativ de resturi faunistice au fost descoperite în ultimii ani, în diferite tipuri de situri arheologice aparţinând Epocii Bronzului (aşezări, cenuşare, tumuli), la est de Carpaţi, reflectând în principal utilizarea animalelor în alimentaţie şi în ritualurile de înmormântare. Informaţiile arheozoologice privind culturile Epocii Bronzului de la est de Carpaţi sunt încă lacunare, existând până acum doar câteva articole publicate pentru această perioadă.
Selecţie de lucrări publicate în tematică DE MEMBRII COLECTIVULUI:
Rezultate scontate: Studiile întreprinse pe resturile scheletice umane provenite din necropolele tumulare de Epoca Bronzului de la est de Carpaţi vor contribui la întregirea cunoştinţelor privind comunităţile din Epoca Bronzului din spaţiul est-carpatic. O comparaţie cu alte serii scheletice sincrone ne va ajuta să conturăm ipoteze privind structura antropologică a comunităţilor de atunci, dar şi referitoare la ritul/ritualul funerar din acele vremuri. Prin analiza resturilor faunistice descoperite în diferite tipuri de situri arheologice aparţinând Epocii Bronzului (aşezări, cenuşare, tumuli), la est de Carpaţi, se vor cunoaşte resursele animale utilizate în economia, cu precădere alimentară, de către respectivele comunităţi. De asemenea, vor fi evaluate relaţiile omului cu lumea animală în contexte rituale. Rezultatele vor fi integrate în reconstituirea plurivalentă a modului de trai pentru civilizaţiile Epocii Bronzului de la est de Carpaţi. Modul de valorificare a rezultatelor: Rezultatele obţinute vor fi prezentate sub formă de comunicări şi/sau postere la manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale; articolele ştiinţifice vor fi publicate în reviste de specialitate din ţară şi străinătate. durata: 12 luni (din 24 luni, tema a debutat în ianuarie 2016) Tema 2: “Descoperiri arheologice de la Crihana Veche (raionul Cahul, Republica Moldova): cercetări bioarheologice” (temă în derulare începând din ianuarie 2016). RESPONSABIL: dr. Luminiţa Bejenaru, CS II colectiv de cercetare: - dr. Angela Simalcsik, CS III - dr. Vasilica-Monica Groza, CS - dr. Robert Daniel Simalcsik, CS - Elena Plugariu, referent de specialitate
- drd. Ion Ciobanu (Centrul de Arheologie al Institutului Patrimoniului Cultural al Academiei de Ştiinţe a Moldovei) - dr. Serghei Agulnikov (Centrul de Arheologie al Institutului Patrimoniului Cultural al Academiei de Ştiinţe a Moldovei) - dr. Sergiu Popovici (Centrul de Arheologie al Institutului Patrimoniului Cultural al Academiei de Ştiinţe a Moldovei) Obiective: Primul obiectiv constă în analiza paleoantropologică a scheletelor deshumate din tumulii pluristratificaţi de la Crihana Veche (raionul Cahul, Republica Moldova) în urma unor săpături sistematice sau de salvare. În primul rând ne propunem inventarierea şi trierea materialului osos, restaurarea, determinarea sexului şi a vârstei la deces, analiza biometrică şi conformativă, dar şi observaţii de ordin somatoscopic şi morfoscopic. Se va realiza un studiu individual, dar şi unul populaţional care va permite evidenţierea particularităţilor de ansamblu a eşantionului analizat. Al doilea obiectiv constă în stabilirea structurii demografice şi sociale a comunităţii, în scopul reconstituirii ratelor de mortalitate pe categorii de vârstă şi pe sexe şi a duratei medii de viaţă evaluată prin calcularea speranţei de viaţă. Se va realiza analiza patologiilor osoase (odontopatii, osteopatii), unele anomalii şi caractere epigenetice craniene şi postcraniene, incidenţa acestora în funcţie de vârstă şi de sex. Datele obţinute vor fi comparate cu cele înregistrate la alte serii scheletice sincrone din Epoca Eneolitică, Epoca Bronzului, perioada scitică, Epoca Migraţiilor sau Evul Mediu. Al treilea obiectiv constă în identificarea speciilor de animale şi evaluarea importanţei lor în cadrul descoperirilor de la Crihana. Se va realiza descrierea resturilor faunistice, în vederea stabilirii profilurilor de vârstă la sacrificarea animalelor, a raportului masculi/femele, a reprezentării părţilor corporale şi a eventualelor caracteristici de sacrificare/măcelărie. Al patrulea obiectiv constă în caracterizarea fenotipului pentru speciile identificate, analizând caracteristicile morfometrice ale resturilor scheletice. Se vor corela şi integra rezultatele zooarheologice cu date arheologice, paleoantropologice etc. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniu: Începând din anul 2014, pe moşia comunei Crihana Veche, după încheierea unui acord de colaborare dintre Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Ştiinţe din Moldova şi Primăria Crihana Veche, s-au întreprins cercetări arheologice de teren. Obiectivele principale ale acestora au constat în salvarea vestigiilor cu risc înalt de pierdere din aşezarea atribuită epocii romane târzii şi continuarea cercetărilor în cadrul grupului tumular din vecinătatea Aeroportului Internaţional Cahul (punctul La Pietricei). Aşezarea Crihana Veche I este amplasată la marginea de NV a satului, pe panta primei terase de pe malul stâng al râului Prut. Drept urmare a investigaţiilor arheologice de salvare la acest sit, a fost cercetată o locuinţă adâncită, parţial distrusă de drum de ţară. Colecţia de artefacte recuperate include fragmente de vase lucrate cu măna şi la roata olarului de culoare cenuşie, două fusaiole bitronconice modelate din lut, un fragment de sulă sau cârlig de pescuit – caracteristice culturii Sântana de Mureş-Černjachov aspectul Etulia (sec. III-IV p.Chr.). În intervalul 2014-2015 au fost cercetaţi arheologic trei tumuli (doi scitici şi unul pluristratificat). Printre vestigiile arheologice scitice descoperite se numără 63 de vârfuri de săgeţi, un mâner de akinakes placat cu plăci de os gravate cu fire de argint, un kiatos, piese din os, plăci fragmentare de fier de la armură şi un bogat material amforistic, inclusiv cu ştampile aplicate pe toartă. Bibliografie:
Selecţie de lucrări publicate în tematică (de membrii colectivului):
Rezultate scontate: Studiile întreprinse pe resturile scheletice din tumulii scitici şi cel pluristratificat de la Crihana Veche (raionul Cahul, Republica Moldova) ne vor ajuta să conturăm ipoteze privind structura antropologică a comunităţilor de atunci, dar şi ipoteze referitoare la ritualul funerar din acele vremuri. Prin analiza resturilor faunistice descoperite în diferite contexte arheologice la Crihana Veche se vor cunoaşte resursele animale utilizate în economia şi cultura/religia respectivelor comunităţi. Rezultatele vor fi integrate în reconstituirea plurivalentă a modului de trai, oferind informaţii de ordin paleoeconomic şi cultural.
- dr. Luminiţa Bejenaru, CS II - dr. Vasilica-Monica Groza, CS - dr. Robert Daniel Simalcsik, CS - Elena Plugariu, referent de specialitate
- dr. Ion Ursu, (Centrul de Arheologie al Institutului Patrimoniului Cultural al Academiei de Ştiinţe a Moldovei) - dr. Ludmila Bacumenco-Pîrnău (Centrul de Arheologie al Institutului Patrimoniului Cultural al Academiei de Ştiinţe a Moldovei) - Conf. univ. dr. Dumitru Boghian (Universitatea “Ştefan cel Mare” Suceava) - Lector dr. Neculai Bolohan (Facultatea de Istorie, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi) - Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Iaşi, reprezentat de Prim Procuror Gh. Prelipcean OBIECTIVE: Primul obiectiv constă în stabilirea structurii antropologice a unor comunităţi medievale de la est de Carpaţi cercetare arheologic în ultimii ani. În primul rând ne propunem inventarierea şi trierea materialului osos, restaurarea, determinarea sexului şi a vârstei la deces, analiza biometrică şi conformativă, dar şi observaţii de ordin somatoscopic şi morfoscopic. Se va realiza un studiu individual, dar şi unul populaţional care va permite evidenţierea particularităţilor de ansamblu a comunităţilor analizate. Al doilea obiectiv constă în stabilirea structurii demografice a populaţiilor medievale, în scopul reconstituirii ratelor de mortalitate pe categorii de vârstă şi pe sexe şi a duratei medii de viaţă evaluată atât prin calcularea speranţei de viaţă. Al treilea obiectiv constă în analiza patologiilor osoase (odontopatii, osteopatii), a unor anomalii şi a caracterelor epigenetice craniene şi postcraniene. Se va analiza incidenţa patologiilor şi a anomaliilor în funcţie de vârstă şi de sex, iar datele obţinute vor fi comparate cu cele înregistrate la alte serii scheletice medievale sincrone. Al patrulea obiectiv constă în identificarea speciilor de animale şi evaluarea importanţei lor în cadrul descoperirilor. Se va realiza descrierea resturilor faunistice, în vederea stabilirii profilurilor de vârstă la sacrificarea animalelor, a raportului masculi/femele, a reprezentării părţilor corporale şi a eventualelor caracteristici de sacrificare/măcelărie. Se vor corela şi integra rezultatele zooarheologice cu date arheologice, paleoantropologice etc. STADIUL ACTUAL AL CUNOȘTINȚELOR ÎN DOMENIU În ultimii ani cercetările arheologice au scos la lumină numeroase schelete umane provenite din morminte de inhumaţie (necropole medievale). Analizate antropologic şi coroborate cu studiile anterioare, seriile scheletice respective pot aduce noi date referitoare la ritul funerar al comunităţilor din perioada medievală, dar şi despre unele relaţii cu comunităţile medievale vecine est-carpatice. Orientarea defuncţilor coincide cu axul vest-est, cu privirea spre răsărit, depuşi în poziţie întinsă pe spate, potrivit ritualului creştin, cu precizarea că, eventualele oscilaţii de la axa amintită au fost cauzate de perioada anului în care au avut loc înmormântările. Cu privire la poziţia braţelor, cei mai mulţi dintre defuncţi aveau membrele superioare uşor flexate din cot, cu antebraţele aduse în zona abdomenului. Materialul osteologic va fi analizat comparativ cu cele anterior descoperite şi publicate, pentru a ne face o imagine cât mai clară referitoare la structura morfo-biologică a populaţiilor medievale de la Est de Carpaţi. Un număr semnificativ de resturi faunistice au fost descoperite în ultimii ani, în diferite tipuri de situri arheologice medievale de la est de Carpaţi, reflectând în principal utilizarea animalelor în alimentaţie.
p. 339-349. 6. D. J. Ortner, 2003. Identification of Pathological Conditions in Human Skeletal Remains, Elsevier Academic Press. 7. V. Spinei, 1969. Necropola medievală de la Piatra Neamţ – Dărmăneşti, MemAntiq, I, p. 215-225. 8. D. H. Ubelaker, 1978. Human skeletal remains. Excavation, Analysis, Interpretation, Aldine Publishing Company, Chicago. SELECȚIE DE LUCRĂRI PUBLICATE ÎN TEMATICĂ DE MEMBRII COLECTIVULUI:
REZULTATE SCONTATE: Analiza paleoantropologică a materialului scheletic, studiul patologiilor osoase şi coroborarea cu datele arheologice, precum şi analogiile cu alte populaţii sincrone vor contribui la conturarea structurii antropologice a unui segment din populaţia medievală din spaţiul est-carpatic. Prin analiza resturilor faunistice descoperite în diferite contexte arheologice medievale se vor cunoaşte resursele animale utilizate în economia şi cultura respectivelor comunităţi. Rezultatele vor fi integrate în reconstituirea plurivalentă a modului de trai, oferind informaţii de ordin paleoeconomic şi cultural.
Rezultatele obţinute vor fi prezentate sub formă de comunicări şi/postere la manifestări ştiinţifice şi publicate în reviste de specialitate din ţară şi din străinătate. durata: 12 luni (din 24 luni, tema a debutat în ianuarie 2016)
Yüklə 0,53 Mb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||