Academia româNĂ

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 59.08 Kb.
tarix30.07.2018
ölçüsü59.08 Kb.

ACADEMIA ROMÂNĂ
Secţia de Ştiinţe Economice, Juridice şi Sociologie

CANDIDAT PENTRU ALEGEREA CA

MEMBRU TITULAR

Numele candidatului: Daniel Dăianu

Locul de muncă şi funcţia în prezent: profesor universitar, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative
Recomandat de: academician Emilian Dobrescu, academician Aurel Iancu

Date personale:

Data şi locul naşterii: 30 august, 1952, Bucureşti

Adresa prezentă: 44 Argentina, sector 1, Bucureşti



1. Motivarea propunerii de titularizare
Profesorul universitar Dr. Daniel Dăianu este membru corespondent al Academiei Române din 2001. Activitatea sa de cercetare se întinde pe durata a 35 de ani, în ţară şi în străinătate şi s-a materializat în lucrări de autor şi coautor publicate în reviste de specialitate, autor şi coautor de cărţi, coordonator de volume editoriale, participări la seminarii şi conferinţe internaţionale, prezenţă în dezbaterea publică din ţară şi străinătate. Lucrarea sa de doctorat, condusă de profesorul Costin Murgescu, a avut ca temă „Mecanisme de echilibrare a balanţei de plăţi” şi a fost susţinută în 1988 (lucrarea a primit premiul Academiei Române, PS Aurelian în 1992).
Profesorul Dăianu a abordat o arie largă de domenii de cercetare: economia monetară şi finanţe publice; analiza comparată a sistemelor economice; schimbări de regim economic; complexitatea sistemelor economico-sociale; relaţii economice internaţionale, integrarea europeană, dezvoltarea economică, relaţia între etică şi economie. El a introdus şi a folosit în mod creativ concepte în analiză: arieratele văzute ca pseudo-monedă (quasi-money), “încordarea structurală” (strain) în sisteme, modelarea creşterii pauperizante (immiserising growth) în economia de comandă, reputaţia ca acumulare de capital etc. Daniel Dăianu a împletit cunoştinţe teoretice şi rezultatele cercetărilor proprii cu experienţa practică în exprimarea unor opinii de politică economică privind crizele economice, efecte ale liberalizării premature a pieţelor financiare, rolul instituţiilor în transformarea sistemelor economice, procesul de integrare europeană, criza zonei euro, dificultăţi structurale cu care se confruntă economii înapoiate etc.
În domeniul designului politicilor economice, Daniel Dăianu este adept şi promotor al abordărilor pragmatice, care ţin seama de nevoile economiilor emergente; aceste abordări susţinând centralitatea pieţelor ca mecanism de alocare a resurselor nu igoră imperfecţiuni ale lor (market failures). Din acest punct de vedere, Daniel Dăianu se înscrie în paradigma conturată de un Paul Krugman, Dani Rodrik, Nicolas Stern, Joseph Stiglitz etc. Daniel Dăianu a pledat pentru o liberalizare graduală a pieţelor financiare şi pentru măsuri care să atenueze mişcările speculative generatoare de criză. El se apropie astfel de gândirea lui Hyman Minsky, Nouriel Roubini etc. De notat este că o schimbare de abordare în anii recenţi la organismele financiare internaţionale (inclusiv FMI) confirmă tezele susţinute de Daniel Dăianu privind funcţionarea pieţelor financiare. De altfel, în volumul său “Încotro se îndreaptă ţările post-comuniste” (Iaşi, Polirom, 2000), Dăianu referindu-se la criza sistemului financiar internaţional scrie: “Pot fi evitate crize financiare majore în condiţiile actuale de funcţionare a sistemului financiar internaţional? Nu ne îndreptăm spre o repetare a experienţei interbelice, spre o criză globală de mari proporţii? “(p.89).
Cu o viziune opusă unor optici unilaterale, Daniel Dăianu a abordat probleme cheie legate de regimuri de politică monetară, necesitatea varietăţii politicilor economice care să ţină seama de nivelurile de dezvoltare ale ţărilor, rolul politicilor industriale în dezvoltarea economică, relaţia între globalizare şi criza financiară, slăbiciuni ale mecanismelor de guvernanţă economică în UE.
1.1 Câmpuri de cercetare ṣtiinţifică

Activitatea profesorului Daniel Dăianu poate fi clasificată în termeni de “programe ştiinţifice” (folosind terminologia lui Thomas Kuhn) după patru câmpuri mari de investigaţie:


1.2 Sisteme economice (analiza comparată a sistemelor)

mecanisme de alocare a resurselor: preţuri şi raţionare prin cantităţi; preţuri şi „preţuri umbră”; viciile structurale ale economiei de comandă (economia de penurie; „creştere pauperizantă”); economia tranziţiei în care au fost abordate teme ca stabilizarea macroeconomică în economii post-comandă, răspunsul sistemelor economice la şocuri mari, ce induc „încordare structurală” teza principală fiind ca magnitudinea schimbărilor necesare poate copleşi capacitatea sistemului de a se schimba rapid; modelarea arieratelor ca cvasi-monedă într-un sistem ce nu face faţă şocurilor; regimuri de curs de schimb în economiile de tranziţie: cursuri flotante versuri consiliu monetar; liberalizarea contului de capital în economii de tranziţie; tipologia sistemului capitalist; competiţia între tipuri de capitalism;


1.3 Macroeconomie

economie monetară şi finanţe publice: stabilizare macroeconomică; mixul între politica monetară, cea fiscală şi politica cursului de schimb; ţintirea inflaţiei ca regim de politică monetară în condiţii instituţionale suboptime; liberalizarea financiară (a contului de capital), avantaje şi riscuri pentru economii emergente, pentru economii care aspiră să intre în UE; deficite fiscale şi cvasi-fiscale; deficite cvasi-fiscale şi echilibrele într-o economie deschisă; fiscalitate optimă;


1.4 Economie internaţională

globalizarea; limite ale „deschiderii economice”; integrarea europeană (integrarea economică; integrare monetară); criza economică şi reforma guvernanţei în UE; criza zonei euro; arii monetare suboptime; uniunea bancară în UE; relaţia între politic şi economic în relaţiile internaţionale; teoria avantajelor comparative; criza regimului internaţional (al aranjamentelor Bretton Woods); criza sistemului financiar internaţional; robusteţea şi rezilienţa sistemelor;


1.5 Dezvoltarea economică

teorii privind dezvoltarea economică (relaţia între factori exogeni şi endogeni); schimbarea instituţională şi dinamica economică; fenomenul de „dependenţă de pârtie”(path dependency) şi modul în care se manifestă în economii post-comuniste (de tranziţie); varietatea instituţională sub latura pozitivă şi cea normativă a evoluţiei economice şi implicaţii pe planul politicilor publice; riscuri ale uniformizării politicilor economice; reglementarea pieţelor şi în acest context, reforma reglementării şi supravegherii pieţelor financiare; relaţia între economie şi etică;


2. Concretizarea activităţii
Activitatea profesorului Daniel Dăianu este ilustrată de:

- 20 de cărţi în română şi engleză, din care 5 în coordonare;

- peste 250 de articole şi studii ştiinţifice, un număr mare fiind publicat în engleză (mai ales) şi alte limbi de circulaţie (franceză, germană), în edituri şi reviste cu vizibilitate internaţională, fie naţională.

- după primirea ca membru corespondent al Academiei Romane (2001), a publicat ca autor şi coautor 8 volume, dintre care 5 în engleză. În aceeaşi perioadă a coordonat 3 volume dintre care unul, “Ethical Boundaries of Capitalism”, a apărut la editura Ashgate (UK) în 2005. Un volum de autor, “Which way goes capitalism” (Încotro se îndreaptă capitalismul?” (2009, CEU Press, New York/Budapest), examinează cauze şi implicaţii ale crizei financiare şi economice actuale, mersul capitalismului în Europa.

- un ultim volum, pe care îl coordonează alături de colegi străini şi care examinează criza zonei euro şi viitorul UE, va apare în editura Palgrave Macmillan în acest an (Daniel Daianu, Giorgio Basevi, Carlo d”Adda, Rajeesh Kumar (eds)“The eurozone crisis and the future of Europe”).

- studii ale sale sunt în volume publicate de edituri prestigioase între care: MIT Press, New York University Press, Edward Elgar, Ashgate, Kluver Academic Publishers, Westview etc.


2.1 Recunoaştere pe plan internaţional

- preşedinte al Asociaţiei Europene de Economie Comparată/EACES (2002-2004);

- cercetător invitat la FMI, OCDE, Woodrow Wilson Center (Washington DC), Harvard University, The NATO Defense College (Roma); perioadele de cercetare s-au materializat în studii publicate ca working papers şi în volume apărute în străinatate, volume de autor.

- profesor invitat la universităţi de vârf din lume: Berkeley, UCLA, Bologna; Ann Arbor (Michigan).

- prelegeri la universităţi de top în Europa (Humboldt, Cambridge, Hamburg, Central European University etc.) şi SUA (Harvard, Pittsburg, Denver, George Washington University, Texas, Austin, Duke, Chicago, etc.).

- invitat să susţină prelegeri de onoare la universităţi străine sau cu ocazia unor reuniuni internaţionale. De pildă, prelegerea “Lessons of the current financial crisis” pe care a susţinut-o la universitatea Humboldt (Berlin) în cadrul programului de masterat în business, 15 mai 2009 – MEMS Lecture. Keynote speaker la conferinţa internaţională “From Transition to Convergence”, Vilnius, 23 Septembrie 1999; keynote speech la colocviul internaţional NATO cu tema “Economic developments and reforma in cooperation partner countries”, Ljubliana, 1998; keynote speech la simpozionul internaţional organizat de BNR şi dedicat examinării crizelor financiare din perspectiva istorică, Bucureşti, 2011 etc.

- invitat de instituţii europene (din UE) ca expert. În aprilie 2013 a fost solicitat ca, alături de 4 experţi internaţionali, să exprime un punct de vedere privind programele de asistenţă financiară acordate ţărilor din UE în perioada 2009-2012, în contextul crizei economice şi financiare. Consultant al unor organisme internaţionale specializate în probleme economice (BERD, UN/ECE).

- participant la numeroase conferinţe şi seminarii organizate de FMI, Banca Mondială, BERD, OCDE, think tank-uri internaţionale precum: Bruegel (Bruxelles), CEPS (Bruxelles), CASE (Warsovia), CEPR (Londra), Fundaţia Bertesmann (Berlin) etc. De exemplu, cu ocazia aniversării a 60 de ani de la instituirea Planului Marshall în Europa a fost invitat de OCDE să prezinte o comunicare alături de Bronislaw Geremek, Pier Carlo Padoan, Tony Killick etc. (The Marshall Plan: Lessons for the 21st century, Paris, OECD, 2007); în ianuarie 2013 a fost invitat de Bertelsmann Foundation la o reuniune închisă cu experţi europeni privind criza financiară şi economică din UE.

- invitat la dezbateri la care au participat figuri emblematice ale politicilor tranziţiei economice post-comuniste: Leszek Balcerowicz, Lajos Bokros, Karel Dyba, Marek Drabrowski, Grzegorz Kolodko, Janos Kornai, Dariusz Rosati, Jacek Rostowski, Jeffrey Sachs, Gyorgi Suranyi etc. Aceste participări s-au concretizat în studii şi articole în volume care au consemnat dezbaterile.

- în 2011 este invitat să devină fellow al CASE (Center for Social and Economic Analysis, Varsovia), care este unul dintre cele mai reputate think tank-uri din Europa centrală şi de Răsărit.

- este membru în consiliul editorial sau ştiinţific al mai multor publicaţii de specialitate internaţionale (European Journal of Comparative Economics; Economic Systems; The Journal of Southeast European and Black Sea Studies).

- membru al grupului de experţi care a elaborat studiul “Whither economic growth in Central and Eastern Europe” (2010). Din acest grup au făcut parte JJ Pisani Ferry şi Andre Sapir, care sunt sfătuitori economici ai Comisiei Europene; Andre Sapir este şi şef al consiliului ştiinţific de pe lângă Consiliul European pentru Riscuri Sistemice (Banca Centrală Europeană).

- prezent în dezbaterea publică din Europa; texte ale sale au aparut pe site-uri de notorietate: Eurozine (Viena), European Council for Foreign Relations, Europesworld (Friends of Europa), The Club of Rome; Policy Network. A publicat mai multe articole în European Voice, care este o publicaţie larg urmărită de cercurile economice şi diplomatice europene; citat de publicaţii europene şi de peste Ocean privind economia românească. A semnat articole în Neue Zuercher Zeitung, La Tribune, L Opinione etc.

- invitat la dezbateri de vârf peste Ocean (Forum of the Americas, la Montreal în 2011, unde a fost în panel cu Strobe Talbott (fost subsecretar de stat american) i Roger Cohen (editorialist al New York Times); conferinţa anuală economică organizată de fundaţia Bertelsmann la Washington DC în 2011 şi 2013) unde participă miniştri de finanţe ṣi guvernatori de bănci centrale.

- în 2011 a fost ales membru al Consiliului European pentru Relaţii Externe (ECFR) din care fac parte personalităţi ale vieţii publice din Europa.

- este membru al Comisiei Marii Negre din 2010.

- alături de 3 foşti preṣedinţi ai Comisiei Europene, foşti 9 premieri ṣi 5 foşti miniṣtri de finanţe/economiei, prof. Daniel Dăianu a semnat o scrisoare deschisă publicată de Le Monde în 22 mai 2008 (La finance folle ne doit pas nous gouverner), care a judecat cauzele şi a anticipat evoluţia nefastă a crizei financiare cerând, totodată, o reformă radicală a sistemului de reglementare a pieţelor financiare; documentul a fost larg diseminat în media internaţională.
2.2 Activitatea lui Daniel Dăianu în metrica internaţională şi aprecieri ale confraţilor:
- după programul de căutare “Publish or perish”(www.harzing.com) în 8 mai 2013, Daniel Dăianu apare cu 254 de “papers”, 697 citări ṣi un H-index de 12.

- în Google scholar, în 11 mai 2013, Daniel Dăianu apare cu 1120 intrări, 179 papers, 556 citări şi un H-index de 11 şi un i10-index de 18.



- ca exemplu de impact, pentru studiul „Whither Growth in Central and Eastern Europe? Policy Lessons for an integrated Europe” (care îl are coautor pe Daianu) şi publicat on-line de institutul Bruegel din Bruxelles, numărul de descărcări ale textului imediat după apariţie, în luna decembrie 2010, a fost peste 3600.
- vorbind de politicieni atipici (tehnocraţi) chemaţi să conducă economia în perioade de tranziţie când este nevoie de politici extraordinare, profesorul Hans Jürgen Wagener (de la Leibniz Institute of Social Sciences), subliniază personalitatea şi rolul lui Ludwig Erhard din Germania de Vest în această privinţă, după care menţionează  o serie de nume de specialişti economişti angajaţi în reformele economice din perioada de tranziţie post-comunistă din ţarile Central şi Est Europene: Balcerowicz, Kolodko, Klaus, Bokros, Dăianu, Mencinger, Gaidar ş.a. din Europa Centrală şi de Est (« Demand and supply of knowledge in transition economies », GESIS, 2001).
- cu ocazia apariţiei unor cărţi ale lui Daniel Dăianu, David M Kemme, Dariusz Rosati, Pier Carlo Padoan, Jacques Pelkmans, Masood Ahmed apreciază valoarea lucrărilor respective, pragmatismul şi onestitatea intelectuală ale autorului. David Kemme, profesor la University of Memphis referindu-se la volumul lui Daniel Daianu „The macroeconomics of EU integration” afirmă că acesta „...is one of Europe’s leading experts on transition economies” (2008); în introducerea la aceeaşi lucrare, Michael Keren, profesor la Hebrew University of Jerusalem şi unul dintre cei mai cunoscuţi discipoli ai lui James Tobin (laureat al premiului Nobel), subliniază modul în care Daniel Dăianu a folosit priceperea sa de economist în demnităţile publice pe care le-a deţinut.
- privind volumul „Southeast Europe and the world we live in”, Armando Marques Guedes, presedinte al Institutului Diplomatic Portughez scrie „ Professor Daniel Daianu is not only a researcher internationally recognized for his academic excellence; he is also, as a former finance minister of finance and a high level advisor, a sesoned practitioner”. O recenzie aparută în Acta Oeconomica (nr. 2, vol 61, 2011.) privind cartea „Which way goes capitalism” îl numeşte pe Daniel Daianu „...a prominent scholar and an experienced policy maker”.
3. Descrierea activităţii candidatului (cu indicarea unor lucrări semnificative)
3.1 Analiza comparată a sistemelor
Primul deceniu al tranziţiei post-comuniste a oferit lui Daniel Dăianu posibilitatea să propună concepte fecunde din punct de vedere cognitiv. În 1994 a scris şi a publicat la FMI studiul “Inter-enterprise arrears in a post-command economy” (IMF Working Paper, 54/94), care a oferit o perspectivă nouă înţelegerii fenomenului întârzierii plăţilor în economie. Prevalenţa atunci era concepţia ca arieratele sunt o simplă reflectare a indisciplinei bugetare (a se vedea studiul lui Mohsin Khan şi Eric Clifton, IMF Staff Papers, 1993). Dăianu arată că arieratele sunt o modalitate a unui sistem de a răspunde la un şoc foarte puternic, aidoma unor anti-corpi, dar care şi pot ţine intreprinderi captive într-un lanţ al neplăţilor. De aici şi teza că arieratele sunt o formă de pseudo-monedă, care complică procesul de transmisie monetară şi, implicit, politica monetară. Guilleromo Calvo şi Fabrizio Coricelli, profesori cu notorietate şi care au lucrat la FMI şi Banca Mondială, fac referire la analiza lui Dăianu, la ideea sa că exportul devine o cale de a învinge restricţia de lichiditate efectivă în economiile în tranziţie (“Inter-enterprise arrears in transition economies”, p.205, in R. Holzman (et.al), “Output decline in Eastern Europe”, Kluver, 1995). În acest volum are o intervenţie şi Daniel Dăianu.
Abordarea sa nouă a făcut apel la noţiunea de “încordare structurală” (strain) în sistem, care a stat la baza mai multor studii între care: ‘Explaining shocks in post-command systems”, prezentată la reuniunea din 1995 a asociaţiei germane de economie politică şi publicată in J.G Backhaus: “Issues in Transformation Theory”, Marburg, Metropol, 1997 “An economic explanation of strain”, Revue d’Etudes comparatives Est-Ouest, 1, 1997; “Resource misallocation and strain: explaining shocks in post-command economies”, The William Davidson Institute Working Paper series, 97/1997; “Strain and Adjustment. Romania’s pains and travails”, in Mario Blejer and Marko Skreb, “Transition: the first decade”, Cambridge, MIT Press, 2001. Conceptul de strain a fost utilizat la OCDE de Joaquim Oliveira Martins în 1998. Într-un studiu aplicat economiei româneşti, cu atenţie specială pentru piaţa muncii (“Romania”, OECD Economic Analyses, February, 1998); s-a văzut că “încordarea” în sisteme poate fi măsurată pe baza unui indicator sugerat de Daniel Dăianu. Acest concept este cu atât mai relevant în condiţiile crizei financiare actuale, când economii industrializate suferă şocuri puternice şi fac cu greu faţă la magnitudinea necesarului de realocare de resurse.
Analiza tranziţiei sistemelor post-comandă a permis lui Daniel Dăianu examinarea dezechilibrelor în studii ca “The changing mix of disequilibria during transition” (IMF working papers, 73/1994), care a fost reluat în Laszlo Csaba, (ed) “Privatization, liberalization and destruction: recreating the market in Central and Eastern Euuropa”, Aldershot, Dartmoutg, 1994; “Desequilibres dans les economies en transition” în Marie Lavigne (ed), “Capitalismes a L’est”, Paris , Economica, 1994; “Stabilization and exchange rate policy. The case of Romania”, The Economics of Transition, volume 4 (1), 1996, pp.229-248. În cartea sa “Transformation as a real process”, Aldershot, Ashgate (1998) Dăianu oferă un exemplu de înţelegere a problemelor structurale cu care se confruntă economiile în tranziţie.
Trebuie spus că analiza economiei post-comandă a urmat unei perioade (de dinainte de 1989) în care Daniel Dăianu a examinat vicii structurale ale sistemului de comadă cu cateva studii de referinţă: unul dedicat economiei de penurie (în spiritul gandirii lui Janos Kornai), “Aggregate“dis-equilibrium and performance: demand vs. supply-constrained economies”, Revue Roumaine de Sciences Sociales, 1, 1987; o încercare de modelare a “creşterii pauperizante” în "Creşterea economică şi raportul de schimb extern" (Revista Economică, nr. 20, 1985), care a încercat să demonstreze natura pauperizantă a politicii de plată rapidă şi totală a datoriei externe. Dăianu a utilizat un model bisectorial (clasic în teoria creşterii economice) împărţind economia într-un sector ce produce bunuri "tari" şi altul cu bunuri "moi". Concluzia era potrivit logicii unui faimos studiu al lui Jagdish Bhagwati ("Immiserising Growth", Review of Economic Studies, 1958). Totodata, Daniel Daianu a incercat sa ofere si un mod de calculare a unor „preturi umbra” pornind de la consumuri cumulate de energie (‚Cumulated consumption of primary resources and efficiency of foreign trade – a methodological approach for dealing with markedly distorted domestic prices”, Revue Roumaine de Sciences Sociales –serie economique, 2, 1983). Aceste analize din anii 80’ şi altele au motivat Comisia Economica ONU pentru Europa să îi solicite în 1988 un raport privind economia românească, pe care nu a apucat să îl prezinte. Tot aici găsim poate motivul pentru care universitatea Harvard i-a oferit lui Daniel Daianu o bursă de cercetare post-doctorală în 1990.
Pe fondul crizei financiare şi economice Daniel Dăianu a scris o serie de studii ce explorează tipologia capitalistă contemporană şi perspective de viitor. Cartea sa “Which way goes capitalism”, New York/Budapest, CEU Press, 2009 este de referinţă în acest sens, alături de eseul “The Clash of capitalisms”, Europesworld, 3. 2008. Textul său de pe Eurozine (“When high finance perverts markets and corrodes democracy”, July, 2011) a reliefat tema echităţii (fairness) în societăţile contemporane; acolo unde echitatea este ignorată de elite politice şi economice democraţia este corodată. Această teză este una principală în volumul “Când finanţa subminează economia şi corodează democraţia” (Iaşi, Polirom, 2012). Dăianu subliniază că marea întrebare a timpului este “ce tip de capitalism vrem”.
3.2 Macroeconomie
Analiza macroeconomică a fost aplicată la situaţia economiilor emergente din Europa a ţărilor cu economii în tranziţie. Avem de-a face aici cu un program de cercetare, care acoperă mai ales deceniul anilor 2001-2008. Sunt de semnalat însă şi studii privind politica monetară din anii 90. Relaţia între o bancă centrală şi băncile comerciale a fost examinată în “What can keep a central bank at bay in a post-command economy”, Center for the Study of central banks, New York University, 1996; “Banking in Romania”, publicat în J.Rostowski (ed), “Banking reform in central Europe”, Budapest, CEU Press, 1995. Spre deosebire de alte ţări din Europa centrală şi de Răsărit, România a avut un parcurs mai anevoios de stăpânire a procesului inflaţionist şi această situaţie este abordată de Dăianu şi colegii cu care a colaborat în “Romania knocks at the EU’s doors. Bettering the monetary and exchange rate mechanisms”, CEROPE Working Paper, no.21, 2000; “Monetary Policy in Romania” (cu Ella Kalai), studiu apărut în Karl Liebschauer (et.al), “The Economic Potential of Larger Europe”, Cheltenham, Edward Elegar, 2004”; ”Exchange rate and monetary arangements in Romania” (cu Laurian Lungu şi Radu Vranceanu”, IER, 2004; “How to deafeat high inflation” (cu Radu Vranceanu), William Davidson Institute Paper, no 511, 2001; “Inflation targeting in transition economies”, European Journal of Comparative Economics, Spring, 2007. Criza de acum repune în discuţie regimul de ţintire a inflaţiei (inflation targeting) şi trebuie spus că Dăianu şi colegii ai săi au nuanţat în analize, plusuri şi slăbiciuni ale ţintirii inflaţiei, care ies la iveală în criza de acum.
Un al doilea traseu de analiză priveşte liberalizarea financiară, mai precis a contului de capital. Aceasta este o chestiune mult controversată, care a împărţit economiştii în tabere de-a lungul timpului în condiţiile în care abordarea neo-liberală a prevalat în ultimele două decenii. Dăianu împărtăşeşte viziunea după care liberalizarea financiară prezintă riscuri pentru economiile emergente. Este ce a argumentat în mai multe studii: “Opening the capital account in Romania” (cu Ion Dragulin, Liviu Voinea şi Radu Vranceanu), Bucharest, IER, 2002; “Opening the capital account in developing economies” (cu Radu Vranceanu), Acta Oeconomica, 2, May, 2003; “Opening the capital account in transition economies” (cu Radu Vranceanu), Wiliam Davidson Institute Working Paper, no.511, 2002. Volumul “The macroeconomics of EU integration (2008) conţine studiile privind liberalizarea contului de capital. Aspecte inedite ale fiscalităţii şi politicilor fiscale sunt analizate de Dăianu în “Pitfalls of taxation in transition economy “(cu Radu Vranceanu), Acta Oeconomica, February, 2001; “Public finance and low equilibria. The role of institutions”, The WDI Working Paper, no.319, 2000; “Taxation in Romania” (cu Laurian Lungu şi Ella Kallai)”, Bucharest, FES, 2011. Aceste studii încearcă să desluşească care ar fi o politică fiscală optimă în economiile emergente din Europa şi care sunt aspecte de eficienţă economică şi socială ale politicilor fiscale în Romania.

3.3 Economie internaţională
Globalizarea a fost analizată ca un proces obiectiv, indus de factori tehnologici, instituţionali şi de politici (liberalizarea pieţelor) şi paradigmatici (viziunea neo-liberală). Teza principală a lui Dăianu este ca acest proces aduce beneficii, dar există şi aspecte mai puţin bune, care pot conduce la reversibilitatea integrării pieţelor, aşa cum s-a întâmplat în istoria modernă (ex: finele secolului XIX). Acest punct de vedere este exprimat în: “Economic vitality and viability. A dual challenge for European Security”, Peter Lang, Frankfurt am Main, 1996; “Europe under a double challenge” in M.Landesmann and R. Dobrinsky, “Transforming economies and European Integration”, London, Edward Elgar, 1995; “Grenzen der wirtschaflicchen Oeffenheit”, Europaeische Rundschau, 4, 2009 etc.
Criza financiară a dominat cercetările lui Dăianu în ultimii ani. Cartea “Which way goes capitalism” (2009) este ilustrativă în această privinţă ca şi volumul “Combating the Financial Crisis”( Rosetti Educational, 2009), care prezintă puncte de vedere exprimate de autor în dezbaterea europeană (fie în Parlamentul European, fie în publicaţii precum European Voice). Daniel Dăianu a pledat pentru o liberalizare atentă, graduală a pieţelor financiare, care să stavilească efecte destabilizatoare. Sunt economişti în zilele noastre care, în empatie cu lucrarea de referintă a lui Hyman Minsky (“Stabilizing an unstable economy, Wiley, 1988) privesc sistemul financiar actual ca având o funcţie destabilizatoare intrinsecă, ceeea ce s-a văzut în ultimele decenii pe fondul valurilor de dereglementare. Este de semnalat că FMI, care a fost cel mai aprig exponent al liberalizării financiare în anii 90’ are o altă optică în ultimii ani, care validează abordarea sustinută de Dăianu şi alti economişti, care au vazut şi părţile cenuşii ale liberalizării financiare. În 15 mai 2009, Daniel Dăianu a fost invitat de universitatea Humboldt să susţină o prelegere având tema crizei financiare actuale (“Lessons of the current financial crisis”, MEMS Lecture). La o conferinţă internaţională organizată de BNR în 2011 a prezentat un keynote speech, “Regaining financial stability. Reining in financial flows is a must”, care a apărut în Romanian Journal of Economic Forecasting, 3, 2011. În martie 2009, a prezentat punctul său de vedere privind criza ca invitat al British Bankers Association, la Londra. Volumul “Când finanţa subminează economia şi corodează democraţia” din 2012 reflectă prezenţa lui Dăianu în dezbaterea publică din ţară privind criza financiară.
Criza zonei euro a fost tot mai mult în atenţia lui Dăianu în ultimii ani. Între analizele sale sunt de menţionat: “The European Monetary Union: entering an age of diminished expectations and growing uncertainties” în “The Euro 2019”, Revue d”Economie Financiere, Janvier, 2010; “From possible breakdown to desirable breakhtorugh” (cu Margaritis Schinas), Brussels, BEPA Monthly Brief, May 2010; “The Monetary Union: what lies ahead” (cu Laurian Lungu), în WDI Working paper, 2008; “The eurozone crisis: dealing with a flawed design and inadequate policy arrangements”, CASE Policy Studies, January 2012 şi reluat studiul în “Acta Oeconomica”, September 2012; “The eurozone crisis. What the Treaty does not say”, World Commerce Review, March 2012. În fine este de subliniat volumul “The eurozone crisis and the future of Europe” (coordonat cu Giorgio Basevi, Carlo d”Adda si Rajeesh Kumar), care va apare în acest an la Palgrave Macmillan.
Daniel Dăianu este activ în dezbaterea pe plan european privind criza financiară; un ultim text al său privind situaţia din Cipru, The Cyrpus Imbroglio” a apărut pe blogul European Council for Foreign Relations (March, 2013). Rapoartele de Larosiere, Liikanen, Vickers confirmă pertinenţa poziţiilor susţinute de Daniel Dăianu în Parlamentul European privind nevoia de reformă radicală a reglementării pieţelor financiare. Analize ale lui Daianu privind impactul crizei şi al altor procese globale asupra robusteţei şi rezilienţei sistemelor au fost prezentate în seminarii internaţionale şi au fost puse pe site-uri ale Clubului de la Roma, Stratfor, etc. (“Why robusteness/resilience is falling?”, “When models crumble”) în martie şi, respectiv aprilie 2013.

Aderarea la zona euro este văzută de prof. Daniel Dăianu ca depinzând de două precondiţii esenţiale: “repararea zonei euro” şi convergenţa reală care să permită rezistenţa la şocuri.



3.4 Dezvoltare economică
Moştenirea înapoierii economice este o temă întâlnită în analizele lui Daniel Dăianu; aici se poate vorbi de o empatie cu teoria “dependenţei de pârtie” (path dependency), ce este apropiată de abordări sociologice. În studiile “Transformation and the legacy of backwardness”, Economies et Societees, 4-5-6, ISMEA, 1992; “Difficulties in transforming economies”, în U.Kirdar and L. Silk (ed): “A world fit for people”, New York, New York University Press, 1993; ‘The role of finance in Romania’s quest for modernization” în Ph. Cottrell (ed): “Rebuilding the financial system in Central and eastern Europe”, Aldershot, Scolar Pres, 1997; “Transformation in Eastren Europe: Challenges for governments in both East and West”, în “The future architecture of Europe”, The Luxembourg Institute of International Studies, 1992 se văd pregnant atenţia pe care autorul o acordă poverii trecutului, problemelor de natură structurală cu care se confruntă economii mai puţin dezvoltate.
Viziunea necesitaţii unui “Big Push”, ca să reluăm expresia lui Paul Rosenstein Rodan (Economic Journal, 1943) este prezentă în analizele lui Daniel Dăianu. De pildă în “How possible is catching up”, prezentare făcută la conferinţa organizată de Berletsmann în 2001 şi care a apărut pe site-ul Fundaţiei; “Is economic convergence possible in Europe” discussion paper, Tiger Institute, Warsaw, may 2002 şi în Romanian Journal of European Affairs, no.2, 2002. “Winners and Losers of European Integration”, Romanian Center for Economic Policies, 2001. Şi volumul coordonat cu Thanos Veremis, “Balkan reconstruction”, Frank Cass, 2002, acordă atenţie chestiunilor seculare ce îngreunează surmontarea decalajelor economice. Poate cel mai pregnant apare nevoia unui “Big Push” pe planul modernizării instituţionale în volumul “Southeast Europe and the World We Live In”, The Diplomatic Institute, 2008; aici se judecă şansele ţărilor din sud estul Europei de a surmonta decalaje economice mari în condiţiile unor dependenţe şi carenţe instituţionale majore.
Daniel Dăianu se apropie mult în analiza sa de maniera în care Dani Rodrik, Robert Wade etc. tratează problemele subdezvoltării şi, în special, nevoia ca poltici de dezvoltare să fie pragmatice, nu fundamentaliste, să ţină cont de capcane ale subdezvoltării. O întruchipare a acestui mod de a gândi este studiul său “Policy diversity as an engine of economic development”, Europan Journal of Compatative Economics, no.1, vol 1, 2004. Opiniile din acest studiu sunt reluate în analize similare publicate în Journal of Southeast Europa and Black Sea Studies (no2, 2003), The Tiger Institute, Warsaw, Working paper, no.46, November, 2003. În volumele “Pariul Romaniei” (Bucuresti, Compania, 2004) şi “Ce vom fi Uniune” (Iaşi, Polirom, 2006) Daniel Dăianu exprimă gânduri privind aderarea la UE. Analize elaborate au fost incluse în volumul “România şi Uniunea Europeană” (Iaşi, Polirom, 2002).
Profesorul Daniel Dăianu s-a aplecat asupra problemelor cu care se confruntă ţările subdezvoltate şi înainte de 1989. El a examinat, de exemplu, aşa numita constrângere valutară în studiul “Some thoughts on the financial difficulties of developing countries”, care a apărut în revue Roumaine d”Etudes Internationales, nr.5, 1985. În Revue Roumaine de Sciences Sociales a publicat articolul “Exportability of production: an interpretation”, no. 1, 1988.
Există texte ale profesorului Daniel Dăianu ce examinează perioada interbelică în România şi care fac paralele cu situaţii contemporane. Un exemplu este analiza pe care el o face raportului de buget pentru anul 1925 elaborat de Traian Lalescu şi prezentat în Parlament. Dăianu judecă acest raport prin prisma specificului perioadei şi, în acelaşi timp, examinează similitudini cu fenomene ale ultimelor decenii, ale crizei economice de acum. (vezi “Traian Lalescu despre proiectul de buget public din 1925 şi finanţele publice ale României interbelice” în volumul “Traian Lalescu: Opere”, Editura Academiei, ediţia a doua, 2013.
4. Contribuţii la viaţa comunităţii economiştilor
Daniel Dăianu este unul dintre cei care au pus bazele Societăţii Române de Economie (SOREC) acum mai bine de două decenii. El a susţinut numeroşi colegi mai tineri, inclusiv în eforturile lor de a studia în străinătate. El a fost implicat în mai multe sesiuni organizate de BNR şi Academia Română care au promovat lucrări ale unor economişti tineri, unii dintre ei aflaţi la studii în străinătate. Un volum cu asemenea lucrări este “Noii Economişti”, Bucureşti, Editura Enciclopedica, 2003. Un alt volum este “Post-accession Romania: Issues and Prospects”, proceedings of the scientific Romanian diaspora, 17-18 September, 2008, Bucharest, National Bank of Romania, 2009.
Daniel Dăianu este fondator al institutului IRLI, care publică revista Oeconomica de mai bine de două decenii. El este preşedinte al noului înfiinţat Institut pentru Studierea Evenimentelor Extreme, care este o noutate instituţională în domeniu nu numai în Romania şi care este rod al unui parteneriat între SNSPA şi ENAP (Şcoala Naţională de Administraţie Publică din Quebec/Canada).
Daniel Dăianu publică în reviste de specialitate editate în Romania şi în publicaţii dedicate dialogului public (Dilema, Observator Cultural, Revista 22 etc.), are frecvent texte în media economică şi pe site-uri cunoscute (Curs de Guvernare, Hotnews etc.), are un blog propriu la Adevărul, publică în revista Academica, are prezenţe la posturi TV şi radio pe chestiuni economice. Daniel Dăianu a prezentat comunicări în conferinţe organizate de Academia Romană (ex: “Pactul Fiscal”, 2012, “De ce scade robusteţea şi rezilienţa sistemelor?”, 2013).

Decizia Secţiei: Propunere aprobată de Secţie la data de 27 ianuarie 2011 prin vot secret. Voturi exprimate: voturi pentru 12; voturi contra 0; abţineri 0.
Anexă: 12 lucrări majore din lista publicaţiilor (referinţe bibliografice complete alese de candidat).

1) „The eurozone crisis: dealing with a flawed design and poor policy arrangements”, Acta Oeconomica, 2012; o versiune face parte din volumul coordonat de Daniel Daianu et.al „The eurozone crisis and the future of Europe”, Palgrave Macmillan, forthcoming (în 2013).

2) „Whither economic growth in Central and Eastern Europe” (co-autor), Brussels, Bruegel publication, 2010, p. 136

3) „The European Monetary Union: Entering an age of diminished expectations and growing uncertainties”, Reue d”economie Financiere, Janvier, 2010.

4) „Which way goes capitalism?”, New York/Budapest, CEU Press, 2009, 282p.

5) „The macroeconomics of integration. The case of Romania”, Bucharest, Rosetti, 2008, 470p.

6) „Southeast Europe and the world we live in”, Bucharest, The Diplomatic Institute, 2008, 194p.

7) „Ethical boundaries of capitalism”(cu Radu Vranceanu, coordonatori), Aldershot, Ashgate, 2005, 258p.

8) „Incotro se îndreaptă ţările post-comuniste/”, Iaşi, Polirom, 2000, p.261.

9) „Transformation as a real process”, Aldershot, Ashgate, 1998, 324p.

10) „Economic vitality and viability. A dual challenge for European security”, Frankfurt am Main, Peter Lang, 1996, 133p.

11) „Inter-enterprise arrears in a post-command economy”, IMF Working Paper, 54/1994.

12) „Funcţionarea economiei şi echilibrul extern”, Bucureşti, Editura Academiei, 1992, (carte ce reprezintă teza de doctorat a autorului pentru care a primit premiul Academiei PS Aurelian). 245p.

Data Semnătura preşedintelui Secţiei


Academician Mugur Isărescu




Dostları ilə paylaş:
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə