Accademia di romania de la roma

27-29 noiembrie / Institutul pentru Cercetare Folclorică şi Etnomuzicologie al Universităţii de Muzică și Artele Spectacolului din Viena a organizat cu sprijinul Institutului Cultural Român de la Viena, al Direcţiei de Cultură a Municipalităţii Viena, al Institutului Cultural Italian de la Viena şi al Institutului Polonez de la Viena, cea de-a patra ediţie a simpozionului internaţional „European Voices“, care a cuprins o serie de discuţii şi dezbateri despre muzica polifonică instrumentală tradiţională. La simpozion au participat 24 de experţi din 18 ţări europene. Din România a conferenţiat prof. dr. Speranța Rădulescu, susţinând prelegerea „A Peculiar Form of Plurivocality in Romania: Disorderly Polyphony or Heterophony“. Prelegerile au fost completate de demonstraţii muzicale în interpretarea unor ansambluri instrumentale şi solişti din Europa Centrală şi de Est. Grupul folcloric „Nepoţii Iancului“ din regiunea Ţara Moţilor a susţinut un concert în cadrul evenimentului de închidere a simpozionului la sala Haydn a Universităţii de Muzică. Ansamblul flocloric este format din Răzvan Roşu (tulnic, fluier, cimpoi), alături de Bogdan Roşu (tobă) şi Petrică Zele (vioară). Simpozionul „European Voices IV – Multipart Instrumental Music: Soloist and Ensemble Traditions“ a tratat subiectul muzicii tradiţionale europene, explorând instrumentele polifonice utilizate în muzica populară: de la instrumente cu coarde şi flaut, până la mandolină şi nai. Simpozionul a dezbătut şi istoria ansamblurilor muzicale în Europa Centrală şi de Est, începând cu perioada barocă. Ansambluri din regiuni geografice diferite, precum zona Zillertal (Tirol), muzica evreiască klezmer, tarafurile din Transilvania şi „troista muzýka“ din Ucraina au prezentat asemănări din punct de vedere al stilului muzical şi al contextului social în care au luat naştere. Simpozionul şi-a propus să aprofundeze aceste similarităţi şi să evidenţieze influenţele muzicii bisericeşti şi ale muzicii culte. Abordările ştiinţifice ale simpozionului s-au axat pe două paliere – muzica polifonică instrumentală intepretată de solişti şi muzica colectivă din Europa Centrală şi de Est – analizate din perspective istorice, sociale, antropologice şi interculturale.