Acord de mediu

Alternative pentru amplasarea obiectivelor miniere:

• 
  Amplasarea uzinei de procesare a minereului - în imediata vecinătate a exploatării miniere, pe un teren cu valoare de utilizare redusă, la o cotă care să determine reducerea gradienţilor de transport. Se asigură de asemenea o distanţă rezonabilă faţă de amplasamentul iazurilor de decantare. Acest amplasament asigură de asemenea păstrarea unor distanţe adecvate faţă de zonele vulnerabile (zone locuite, cursuri de apă), acces faiaz de decantare sterile de cianurație la infrastructura de transport şi la reţeaua de energie electrică existente în zonă.
  
• 
  Amplasarea haldelor de steril - Alternativa viabilă, selectată pentru proiect este depozitarea roiaz de decantare sterile de cianurațieor sterile în halde special amenajate situate în apropierea exploatării miniere, prin extinderea celor existente .
  
• 
  Amplasarea iazurilor de decantare –Pe baza constrângerilor de natură economică, topografică, geologică şi ecologică, s-a adoptat soluţia iazului de umplutură de vale, situat cât mai aproape de uzina de procesare.
  

• 
  Cariera Certej se va dezvolta pe vechiul amplasament al carierei Coranda-Certej cu dezvoltare spre Vest şi spre Est.
  
• 
  Depozitul de exploziv – folosirea celui existent
  
• 
  Amplasarea uzină de oxigen – cât mai aproape de uzină pentru a evita accidentele ce pot surveni la aprovizionare auto cu oxigen
  

Alternativa tehnologică s-a ales în conformitate cu recomandările Reference Document On Best Available Techniques for Management of Tailings and Waste-Rock in Mining Activities :

• 
  sfărâmarea primară a minereului extras în carieră - concasor cu fălci
  
• 
  Măcinarea - deoarece fineţea ce trebuie obţinută în urma procesului de măcinare este de 80% -0,074 mm, în cadrul proiectului de la Certej a fost aleasă o moară semiautogenă pentru prima treaptă de măcinare şi o moară cu bile pentru treapta a doua de măcinare.
  
• 
  Clasarea – cu hidrocicloane
  
• 
  Concentrarea- Datorită faptului că metalele preţioase din zăcământul de la Certej sunt incluse în diferite minerale până la dimensiuni micronice, randamentele de recuperare ale acestora sunt destul de mici prin metoda gravitaţională, este nerentabil din punct de vedere economic, astfel că, pentru minereul de la Certej s-a ales ca metodă de concentrare flotaţia metalelor preţioase şi a sulfurilor.
  
• 
  Extracţia prin leşiere - pentru proiectul de la Certej s-a ales leşierea cu cianură CIL datorită faptului că se urmăreşte dizolvarea metalelor preţioase din concentratul obţinut prin flotaţie. Această metodă a fost aleasă pentru că oferă cele mai mari randamente de extracţie, iar procesul de neutralizare a cianurii este bine stăpânit, pe plan internaţional cunoscându-se metode prin care conţinutul de cianură în apele evacuate poate fi redus până la valori impuse prin normele europene în vigoare.
  
• 
  Desecarea – îngroșarea
  
• 
  Pretratarea concentratului flotat - S-a ales varianta de solubilizare cianurică a concentratului obţinut la flotare, după o măcinare avansată şi preoxidare, deoarece concentratul reprezintă 7-10% din masa de minereu prelucrat (250.000 - 315.000 t/an), deci necesită o capacitate de prelucrare mult mai mică;
  
• 
  s-a ales varianta utilizării oxigenului ca reactiv pentru oxidarea concentratului de la Certej, cu fabricarea lui pe amplasamentul proiectului – într-o instalaţie dedicată, eliminându-se astfel şi problemele legate de transport.
  
• 
  Neutralizarea cianurii - prin tratarea sterilului de cianuraţie cu metabisulfit – reactiv solid, uşor manevrabil, care nu mai generează aceleaşi probleme de transport şi stocare ca SO₂ lichefiat.
  
• 
  Recuperarea cianurii din tulbureală prin recirculare este o metodă favorabilă economic şi ecologic, deoarece reduce atât inputul de cianură al uzinei de procesare, cât şi consumul de reactivi şi energie în instalaţia de denocivizare distructivă a tulburelii.
  
• 
  Epurarea apelor acide - procesul propus prin proiect pentru tratarea apelor acide (cu var) este alternativa optimă şi unul dintre cele mai aplicate pe scară industrială, cu o bună performanţă de mediu.
  
• 
  Epurarea apelor limpezite evacuate din iazul de decantare a sterilelor de flotaţie - tehnologia proiectată de epurare a apelor evacuate din iazul de decantare TMF constă în precipitarea metalelor cu var şi sedimentarea precipitatului cu floculant. La stabilirea tehnologiei de epurare şi pentru proiectarea staţiei de epurare s-a ţinut cont şi de compoziţia prognozată a acestor ape uzate.
  
• 
  Epurarea apelor cu conţinut de cianuri - pentru epurarea apelor cu cianuri, prin proiect au fost propuse următoarele etape de epurare:
  

- etape primare:

- treapta I de epurare - prin procedeul INCO în staţia DETOX 1, înainte de evacuarea tulburelii în Iazul de decantare sterile de cianurație; Procedeul INCO prezintă următoarele avantaje:

• eficienţa ridicată de epurare pentru toate tipurile de sisteme apoase care conţin cianuri (tulbureli, leşii, ape uzate) cu îndepărtarea majoritară a tuturor formelor de cianură;

• tehnologia este verificată industrial pe plan european şi internaţional, acceptată de către Reference Document On Best Available Techniques For Management Of Tailings And Waste-Rock In Mining Activities;

• eficient, flexibil (rezolvă fluctuaţii importante ale calităţii influentului). Procesul poate fi modulat prin doza de reactivi aplicată şi doza de catalizator;

• reactivii utilizaţi sunt uşor de aprovizionat;

• costurile de operare sunt comparabile sau mai mici raportate la celelalte tratamente chimice (clorinare alcalină, apă oxigenată, acid Caro) de denocivizare a sistemelor apoase cu cianuri aplicate sau în curs de aplicare la nivel industrial;

• instalaţiile utilizate în proces sunt simplu de repornit şi reintra rapid în parametri după o oprire temporară a uzinei.

• instalaţia poate fi uşor adaptată pentru implementarea altor procedee, dacă este cazul, în perioada de închidere

- treapta II - autoepurarea în Iazul de decantare sterile de cianurație.

- etapa secundară

- este necesară în condiţii meteo speciale (precipitaţii excepţionale) când se impune evacuarea excesului de ape uzate cu cianuri ce nu pot fi recirculate în proces - constă în oxidarea cu apa oxigenată în prezenţă de catalizator de cupru, cu formare de cianat, în condiţii specifice de operare (Procedeu Degussa).

În cadrul managementului apelor cu conţinut de cianuri, atât alegerea tehnologiilor de extracţie (ALBION -CIL) cât şi a celor de epurare (DETOX 1, iaz de decantare şi DETOX 2), s-a făcut datorită următoarelor considerente principale:

• 
  a. tehnologia de extracţie (procedeu ALBION -CIL) prevede denocivizarea parţială a tulburelii prin îngroşare şi recuperarea cianurii din limpedele recirculat în proces, prin care:
  

• se reduce consumul de cianură proaspătă necesară pentru procesarea minereului

• se reduce concentraţia de cianură din tulbureala supusă tratării în instalaţia DETOX I (procedeu INCO)

• permite recircularea apei cu conţinut de cianură în proces

• 
  b. tehnologia de epurare (DETOX I) prin denocivizarea distructivă a cianurii din tulbureală,
  
• 
  c. tehnologia de epurare (DETOX 2) prin denocivizarea distructivă a cianurii reziduale din apele limpezite evacuate din iazul decantor (numai în situaţii de avarie sau exfiltraţii), utilizând procedeul de oxidare cu perhidrol (Degussa) prezintă următoarele avantaje:
  

• eficienţă ridicată de epurare pentru toate tipurile de sisteme apoase care conţin cianuri (tulbureli, leşii, ape uzate) cu îndepărtarea majoritară a tuturor formelor de cianură prin reacţii de oxidare –precipitare şi respectiv a metalelor

• tehnologia este verificată industrial pe plan european şi internaţional, acceptată de către Reference Document On Best Available Techniques For Management Of Tailings And Waste-Rock In Mining Activities

• procesul este eficient şi flexibil (rezolvă fluctuaţii importante ale calităţii influentului). Procesul poate fi optimizat prin doza de reactivi aplicată şi doza de catalizator.

• 
  încadrarea în BAT, BREF, după caz
  

Alternativa finala a proiectului prevede implementarea unor tehnologii recomandate de cele mai bune tehnici disponibile în ceea ce priveste procesul de productie, gestionarea cianurii, managementul deșeurilor extractive , managementul apei, construcția barajelor, monitorizarea inchiderea și ecologizarea postinchidere conform:

• 
  Documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile pentru managementul sterilelor de procesare şi a roiaz de decantare sterile de cianurațieor sterile din activităţile miniere, ianuarie 2009 (Reference Document on Best Available Techniques for Management of Tailings and Waste – Rock in Mining Activities, January 2009).
  
• 
  Documentul de referinţă privind emisiile de la stocare, iulie 2006 (Reference Document on Best Available Techniques on Emissions from Storage, July 2006);
  
• 
  Documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile în industria metalelor neferoase, decembrie 2001 (Reference Document on Best Available Techniques in the Non Ferrous Metals Industries, December 2001), aprobat;
  
• 
  Proiectul Documentului de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile în industria metalelor neferoase, proiect iulie 2009 (Draft Reference Document on Best Available Techniques in the Non Ferrous Metals Industries, July 2009), aflat în lucru;
  

• 
  respectarea cerinţelor comunitare transpuse în legislaţia naţională;
  

• 
  Directiva Consiliului 85/337/CEE din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra mediului, modificata si completata prin Directiva Consiliului 97/11/CE a Consiliului din 3 martie 1997, transpusa prin HG 445/2009, privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra mediului,
  

si

• 
  Directiva 2008/1/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind prevenirea și controlul integrat al poluării transpusă prin OUG 152/2005 aprobată prin legea 84/2006 privind prevenirea și controlul integrat al poluării
  

- rezultatele și concluziile raportului privind impactul asupra mediului, a raportului de securitate, a studiilor de specialitate prezentate, a concluziilor din procedura transfrontieră evidențează măsuri pentru prevenirea, diminuarea si reducerea efectelor adverse asupra mediului, pe fiecare etapa a proiectului ; pentru fiecare componentă de mediu au fost identificate şi evaluate atât impacturile posibile cât şi măsurile prevăzute de proiect pentru prevenirea, diminuarea tuturor potenţialelor impacturi negative asupra mediului.

- activitatea prevazută prin proiect intră sub incidenţa legislaţiei privind prevenirea şi controlul integrat al poluării. Prin compararea cu documentele de referință din domeniu a rezultat ca vor fi respectate cerinţele specifice inclusiv cele referitoare la nivelurile de emisii asociate celor mai bune tehnici disponibile aplicabile, sau, după caz, parametrii ori măsurile tehnice echivalente.

• 
  Directiva SEVESO II transpusa in legislatia romaneasca prin HG 804 / 2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase.
  

- activitatea implică substanţe periculoase, pentru care a fost stabilită necesitatea elaborării şi prezentării raportului de securitate și a Planului de urgență internă . Raportul de securitate a fost avizat de către Secretariatul De Risc Hunedoara fiind indeplinite prevederile HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase cu modificările şi completările ulterioare.

• 
  Directiva 2006/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2006 privind gestionarea deșeurilor din industriile extractive transpusă prin Hotararea Guvernului nr. 856/2008 privind gestionarea deseurilor din industriile extractive
  

- a fost întocmit și avizat Planul de Gestionare a deșeurilor extractive în conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 856/2008 privind gestionarea deseurilor din industriile extractive, document în care s-a evidențiat că:

- gestionarea deseurilor s-a analizat din faza de proiectare prin alegerea metodei utilizate pentru extractia si tratarea mineralului;

- au fost analizate modificarile pe care deseurile extractive le pot suferi ca urmare a extinderii suprafetei de depozitare si expunerii acestora la conditiile de depozitare la suprafata ;

- au fost caracterizate toate instalațiile de deșeuri extractive conform Directivei 2006/21/CE completata de Deciziile 2009/359/CE, 2009/360/CE si 2009/337/CE, conform Deciziei 2000/532/CE, conform Directivei 91/689/CEE, Directivei 1999/45/CE si Regulamentului (CE) Nr. 1272/2008 astfel:

• 
  Halda Nord si Halda Sud sunt instalatii de gestionare a deseurilor din industria extractiva, care NU se clasifica in categoria „A” pe baza conținutului de deșeuri periculoase
  

• 
  Iazul de decantare sterile flotatie este o instalatie de gestionare a deseurilor din industria extractiva, care nu se clasifica in categoria „A” pe baza conținutului de deșeuri periculoase dar se clasifica in categoria „A” datorita faptului că in urma unui eşec (pierderea integritatii structurale a digurilor iazului) se poate produce un accident major (pierderea rapidă şi necontrolată a conţinutului iazului de decantare sterile flotatie, ceea ce poate avea ca si consecinţe pierderi de vieţi omeneşti, efecte asupra mediului si pagube materiale), conform anexei III prima liniuta din Directiva 2006/21/CE.
  
• 
  Iazul de decantare sterile de cianuratie este o instalatie de getionare a deseurilor din industria extractiva, care se clasifica in categoria „A” pe baza conținutului de cianuri anorganice dizolvabile/disociabile (CN_WAD) clasificate ca substanțe foarte toxice (categoria H6), conform Directivei 91/689/CE anexele II si III.
  
• 
  Conform prevederilor Directivei 2006/21/CE, a Deciziei 2009/359/CE de completare a definitiei deseurilor inerte, in aplicarea art.22, alin.(1), lit.(f) din Directiva 2006/21 si a Deciziei 2009/360/CE, solurile din perimetrul Certej se clasifica ca deseu inert / nepericulos ce se poate elimina intr-o instalatie de depozitare ce NU se clasifica in categoria „A”.
  
• 
  se va pune la loc stratul de sol vegetal dupa închiderea instalatiilor pentru deseuri;
  
• 
  se vor utiliza substanțe mai putin periculoase pentru tratarea resurselor minerale, acolo unde este posibil;
  
• 
  se va asigura eliminarea in siguranța a deseurilor extractive, prin gestionarea corespunzătoare in timpul exploatării si in perioada postinchidere a instalatiilor pentru deseuri;
  
• 
  se vor implementa măsuri de monitorizare, control si management ale instalatiilor pentru deseuri si in etapa postinchidere;
  
• 
  se va asigura, pe termen lung, stabilitatea geotehnica a barajelor și haldelor.
  

• 
  Directiva Cadru privind Apa (2000/60/EC) transpusă în legislaţia naţională prin Legea nr. 310/2004 pentru modificarea şi completarea Legea apelor nr. 107/1996.
  

- proiectul prezinta un management riguros al factorului de mediu apa, evidentiat prin emiterea avizului de gospodarire a apelor, avand în vedere urmatoarele masuri :

- implementarea unor tehnologii moderne care reclama un consum minim de apa industriala si maximizarea gradului de recirculare/reutilizare a apelor uzate industrial

• 
  recircularea integrala a apelor limpezite colectate de pe iazul de decantare sterile de cianurație
  
• 
  asigurarea in conditii normale de functionare a unui grad de recirculare general al apei tehnologice de 75% (apa limpezita de pe cele 2 iazuri de decantare si apa potential acida dupa colectare si neutralizare).
  
• 
  realizarea unui sistem de canale de garda perimetrale, galerii si drenuri de colecatre si deviere a paraielor din zona haldelor de steril si a iazurilor de decantare
  
• 
  impermeabilizarea sistemului de galerii din zona iazurilor
  
• 
  impermeabilizarea unui sistem de colectare si retinere a apelor scurse din corpul barajelor celor doua iazuri de decantare
  
• 
  tratarea excesului de ape limpezite colectate din iazul de decantare sterile de flotatie si iaz sterile de cianurație prin statii de epurare corespunzatoare fiecarui tip de apa uzata si evacuarea in emisar
  
• 
  colectarea si tratarea apelor acide din cariera si de pe haldele de steril in statia de epurare ape acide
  
• 
  depunerea unui strat de calcar de cca. 1 m grosime pe fundamental haldelor de decantare
  
• 
  monitorizarea calitatii apelor de suprafata si subterane
  
• 
  impermeabilizarea taluzului amonte a barajelor starter pentru cele 2 iazuri cu 3 straturi filtrante
  
• 
  impermeabilizarea paramentului aval al barajului de inchidere a iazului sterile de floatatie
  
• 
  impermeabilizarea barajului de inchidere laterala cu nucleu de argila
  
• 
  depunerea unor straturi de geotextil la amenajarea treptelor la suprainaltarile barajelor
  
• 
  asigurarea impotriva infiltratiilor a paramentului amonte al treptelor de suprainaltare din anrocamente in ax al ambelor baraje
  
• 
  decianurarea sterilului de cianuratie in statia de epurare DETOX I sub 5 ppm CN
  
• 
  monitorizarea apelor subterane, tehnologice, apelor uzate menajere, apelor acide si apelor de suprafata pe amplasament; monitorizarea calitatii apei de suprafata Valea Certej inainte de varsarea in raul Mures , iar a calitatii apei raului Mures amonte si aval de varsarea Văii Certej in Mures se va face de catre D.A Mures
  

-in proiectarea barajelor au fost luate in considerare urmatoarele recomandari internationale:

• 
  European Commission (2002). Reference Document on Best Available Techniques for Management of Tailings and Waste-Rock in Mining Activities. Directorate General JRC. Seville.
  
• 
  EPA - US Environmental Protection Agency (1994). Design and evaluation of tailings dams. Technical Report, Washington.
  
• 
  ICOLD/UNEP (2000). Improving tailings dam performance. Common difficulties revealed by case histories. Draft bulletin. Paris.
  
• 
  ICOLD Committee on Mine and Industrial Tailings Dams (1982). Bul etin 45. Manual on tailings dams and dumps. Paris.
  
• 
  ICOLD Committee on Mine and Industrial Tailings Dams (1989). Bulletin 74. Tailings dam safety. Paris.
  
• 
  ICOLD Committee on Mine and Industrial Tailings Dams (1994). Bulletin 97. Tailings dams. Design of drainage . Paris.
  
• 
  ICOLD Committee on Mine and Industrial Tailings Dams (1995). Bulletin 98. Tailings dams and seismicity . Paris.
  
• 
  ICOLD Committee on Mine and Industrial Tailings Dams (1995). Bulletin 101. Tailings dams.. Transport, placement and decantation. Paris.
  
• 
  ICOLD Committee on Mine and Industrial Tailings Dams (1996). Bulletin 104. Monitoring of tailings dams. Paris.
  
• 
  ICOLD Committee on Mine and Industrial Tailings Dams (1996). Bulletin 106. A guide to tailings dams and impoundments. Paris.
  
• 
  ICOLD Committee on Mine and Industrial Tailings Dams (2001). Bulletin 121. Tailings dams. Risk of dangerous occurrences. Lessons learnt from practical experiences. Paris.
  
• 
  Finn,W.D.L. (1990). Seismic analysis of embankment dams. Dam Engineering, Vol.1, issue 1, January.
  

A fost utilizata de asemenea lucrarea de sinteza:

• 
  STEMATIU, D., Iazuri de decantare. Managementul riscului., Ed. MATRIX ROM, Bucuresti, 2002
  

S-a tinut cont si de urmatoarele norme nationale :

• 
  IPROMIN. Norme pentru proiectarea, executia si exploatarea iazurilor de decantare din industria miniera. MIR, 2001,Bucuresti.
  
• 
  NP 076- 002. Normativ de proiectare, executie si evaluarea sigurantei la actiuni
  

seismice a lucrarilor hidrotehnice din frontul barat. Buletinul Constuctiilor nr. 19 /2003.

• 
  NP 090 – 2003. Normativ pentru instrumentarea seismica a barajelor. Monitorul
  

Oficial, PI, nr. 771/ 2003.

• 
  Instructiuni tehnice departamentale privind proiectarea, executarea, întretinerea, exploatarea iazurilor de decantare din industria miniera –1988.
  
• 
  HGR 766/1997. Regulament privind urmarirea comportarii în exploatare, interventiile în timp si post-utilizarea constructiilor- Monitorul oficial, Anul IX nr.352
  
• 
  MEE – ISPH. PE 729/ 1989. Normativ departamental pentru clasificarea, gruparea si evaluarea actiunilor pentru constructii hidrotehnice.
  
• 
  CNA-ICPGA Instructiuni tehnice pentru proiectarea barajelor de pamânt - 1978.
  
• 
  MAIAA - Departamentul Îmbunatatirilor Funciare si Constructiilor Agricole. Instructiuni tehnice departamentale pentru proiectarea barajelor de pamânt P.D. 19-72.
  
• 
  MLPAT. Normativ privind urmarirea comportarii în timp a constructiilor. P 130 –1997, Buletinul Constructiilor, Vol. 4, 1998.
  
• 
  NTLH-021/2002 Metodologie privind stabilirea categoriilor de importanta a barajelor
  
• 
  NTLH-023 Metodologie privind evaluarea starii de siguranța în exploatare a barajelor si digurilor care realizeaza depozite de deseuri industriale.
  

-Pentru iazurile de decantare a fost obtinut avizul nr. 58/21.02.2012 privind documentatia tehnica de expertiza Referat de expertizare-avizare a proiectului tehnic “Barajele de la exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej, jud. Hunedoara”, respectiv acordul nr. 58/24.02.2012 de functionare in conditii de siguranța pentru Solutia tehnica prevazuta in proiectul tehnic “Barajele de la exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej, jud. Hunedoara”, cu amplasare pe valea Macris( afluent al raului Certej), bazinul hidrografic Mures, in zona comunei Certeju de Sus, judet Hunedoara.

- Solutia tehnica prevede normele constructive si exploatare in siguranța a barajelor fiecarui iaz de decantare prin:

- construirea acestora din anrocamente ( andezite nedegradabile),

- amplasarea iazurilor a fost stabilita dupa executarea studiilor geotehnice si geologice, studierea conditiilor hidrogeologice, a conditiilor hidrologice, seismicitatii amplasamentului, dupa studierea restrictiilor in zona, a distantei fata de uzina, a impactului asupra mediului inconjurator si a pozitiei comunitatilor locale.

- executarea în zona de amplasare a celor doua iazuri si a barajelor respective (TMF si CIL) a 40 de puturi deschise, (sondaje manuale, geotehnice) si 20 de foraje. Conform testelor si determinarilor efectuate pe probe prelevate din foraje, puturi de vizitare, valorile obtinute pentru caracteristiiaz de decantare sterile de cianurațiee fizico-mecanice ale roiaz de decantare sterile de cianurațieor din amplasamentul iazurilor de decantare, indica roci (andezite) care constituie teren bun de fundare.

- executarea de teste hidrogeologice care arata ca masa de roca nu este foarte fracturata, iar permeabilitatea sa este sub 10^-9 m/s.

- realizarea barajelor starter ale iazurilor de decantare care vor avea 2 straturi filtrante – filtru grosier din piatra sparta si filtru fin din pietris si nisip si impermeabilizare cu geomembrana si geotextile.

- protejarea peste cota barajelor starter a taluzului amonte cu 3 straturi filtrante care să împiedice antrenarea şlamului prin anrocamente.

- prevederea la supraînălţările pe verticală a unui geotextil de separaţie între tranşele de supraînălţare.

- alegerea soluției constructive – baraje permeabile peste coronamentul barajelor starter pentru a mentine curba de depresie la cote joase imbunatatind conditiile de stabilitate.

- impermeabilizarea barajului de inchidere laterala pe intreaga inaltime cu argila

- construirea unui baraj de inchidere intre iazul de decantare sterile de cianurație si iazul de decantare sterile de flotatie ,din anrocamente, cu impermeabilizare pe taluzul amonte pe intrega inaltime

- s-a realizat Studiul de risc pentru barajele iazurilor de la exploatare miniera Certej, document care are ca obiect cuantificarea si analiza probabilitatilor de aparitie a unor consecinte adverse în aval de iazurile de decantare de la exploatarea minereurilor auro argentifere din perimetrul Certej, ca urmare a unor defectiuni majore sau cedari ale barajelor aferente. Cuantificarea si analiza probabilitatilor serveste la evaluarea masurii în care siguranța barajelor de la aceste iazuri se

înscrie în domeniul sigurantei curent acceptate în domeniul barajelor de retentie si a iazurilor de decantare.

Studiul stabileste de asemenea masura în care barajele aferente ansamblului celor doua iazuri - iazul de flotatie pentru sterilul de flotatie si iazul sterile de cianurație pentru cel de cianurare – asigura marja de siguranța împotriva eliberarii necontrolate a apei si a sterilului depus si evidentiaza masurile din exploatare care conditioneaza evitarea unor asemenea evenimente.

- Cele 2 baraje - lucrari principale si definitive de categoria 1, clasa de importanta I - constructii de importanta exceptionala au fost calculate la o probabilitate de depasire anuala a debitelor naturale de 0.1% si verificate pentru conditii speciale de exploatare la debite cu probabilitati anuale de depasire de 0.01% ( o data la 10 000 ani)

- se vor colecta si evacua apele tehnologice conform BAT, inclusiv recircularea apelor limpezite de pe cele 2 iazuri ( de pe iazul de decantare sterile de cianurație se vor recircula integral in conditii climaterice normale)

• 
  Directiva Consiluilui Europei 92/43 EEC referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice transpusă prin OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice
  

Avand in vedere ca :

• 
  Distanţele dintre zona proiectului şi rezervaţiile de interes naţional sunt:
  

- Calcarele din Măgurile Băiţei 8,5 km

- Rezervaţia Boholt 6,8 km

- Măgurile Săcărâmbului 3,1 km

- Cheile Măzii 7,5 km

- Cheile Glodului  9,6 km

- Cheile Cibului 12,4 km

• 
  Pana in noiembrie 2011 cel mai apropiat sit Natura 2000 a fost ROSCI0029 Cheile Glodului, Cibului şi Măzii aflat la aproximativ 7,8 Km est de proiect fiind alimentat de un microbazin hidrografic diferit.
  

• 
  Situl Natura 2000 ROSPA 0132 Munții Metaliferi. , desemnat prin Hotărârea de guvern nr. 971 din noiembrie 2011 (pentru modificarea HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică în România), se suprapune peste amprenta proiectului pe valea Măcrișului ceea ce reprezinta aprox. 0,4% din suprafața totala a sitului.
  
• 
  Analiza documentelor de evaluare a impactului implementarii proiectului asupra biodiversitatii si asupra sitului Natura 2000 ROSPA 0132 Munții Metaliferi.
  
• 
  Din cele 15 specii de păsări care au stat la baza desemnării sitului Natura 2000 SPA M-tii Metaliferi, doar două specii au fost observate pe amplasamentul iazurilor și numărul de perechi cuibăritoare este foarte mic; Păsările nu vor părăsi de fapt habitatele din afara zonei de maximă activitate a proiectului, lucru dovedit de prezenţa lor în zonă, în condiţiile habitatelor distruse, a apelor poluate, şi a impactului major din prezent.
  

-implementarea măsurilor de reducere a impactului proiectului asupra biodiversitatii determina un impact nesemnificativ.

-concluziile documentației „Evaluarea impactului cumulat pentru proiectele Roșia Montană și Certej și consecințele producerii unui accident simultan cu posibile efecte transfrontieră” pun în evidență faptul că valorile maxime ale concentrațiilor de poluanți in aer prognozate la nivelul ariilor protejate (rezervatii si parcuri nationale) și al siturilor NATURA 2000 cuprinse pe grila de modelare sunt cu mult sub valorile limita sau valorile țintă impuse de legislația în vigoare. Impactul cumulat si impactul transfrontiera asupra apelor de suprafata si asupra ecosistemelor acvatice arată faptul ca efectele nivelelor celor mai ridicate de cianură (stabilite ținând cont de cele mai defavorabile scenarii care apar în cea mai nepotrivită locație, adică în apropierea amplasamentului) ca urmare a deversarii sterilelor/apei la magnitudinea și durata cauzată de condițiile de accident care au fost evaluate, sunt:

• Mult sub nivelul de concentrație și/sau durata de expunere care ar putea să afecteze populația păsările și alte specii de animale terestre.

• Sigure pentru flora acvatică care are capacitatea de a face fața unor expuneri la concentrații și durate de timp mult mai mari decât nivelele de cianură modelate pentru apa din râu, chiar și în situatia în care deversarea are loc în condiții de debit scăzut;

• sub cele ale unei concentrații care poate influența și cele mai multe specii de nevertebrate din mediul acvatic; durata de expunere va fi una atât de mică încât, dacă va exista un anume impact, acesta va fi unul nesemnificativ.

• 
  Directiva 2004/35/EC privind răspunderea de mediu cu privire la prevenirea şi remedierea daunelor aduse mediului transpusă prin OUG 68 2007. Ordonanta de urgenta privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului
  

-exista Planul de Urgenta Interna si Planului de Prevenire Şi Combatere A Poluărilor Accidentale cu rol de a preveni poluările accidentale şi de a asigura managementul optim al situaţiilor de criză, documente ce prevăd proceduri de intervenție și stopare a poluărilor accidentale.

- în conformitate cu principul ”poluatorul plătește” titularul trebuie în caz de poluare, să îşi asume toate responsabilităţile privind înlăturarea efectelor unei eventuale poluări şi refacerea mediului afectat la situaţia iniţială.

-operatorul, în cazul unui prejudiciu asupra apelor sau speciilor ori habitatelor naturale, trebuie să repare prejudiciu prin readucerea acestora la starea iniţială, printr-o reparaţie primară sau complementară şi compensatorie

• 
  Directiva 2007/60/CE privind evaluarea si gestionarea riscurilor de inundaţii adoptată prin STRATEGIA DE MANAGEMENT A RISCULUI LA INUNDAȚII PE TERMEN MEDIU ȘI LUNG
  

-fenomenele meteorologice periculoase cu variabilitate spațio temporară ( precipitații abundente, descărcări electrice, vijelii etc) pot fi prognozate și avertizate cu o perioadă de anticipare de maxim 12 ore ceea ce permite titularului să aplice Planul de prevenire și combatere a poluărilor accidentale

• 
  Directiva 2006/118/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind protecția apelor subterane împotriva poluării și a deteriorării – transpusă prin Planul naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi degradării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 53/2009 și Ordinul Ministerului Mediului nr. 137 din 26/2009 privind aprobarea valorilor de prag pentru corpurile de ape subterane din România.
  

-nu apar acvifere importante, circulaţia de adâncime a apelor subterane se desfăşoară doar la nivelul sistemelor de fracturi. Forajele efectuate în zona de amplasament propusă pentru iazurile de decantare nu au interceptat nivelul hidrostatic al apei subterane până la adâncimea de forare. Acviferele subterane din zona de amplasare a proiectului sunt foarte probabil de dimensiuni reduse şi nu constituie surse de alimentare cu apă potabilă.

-proiectul prevede toate măsurile necesare pentru a preveni orice evacuare de poluanţi în apele subterane.

• 
  Directiva 2004/107/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind arsenicul, cadmiul, mercurul, nichelul şi hidrocarburile aromatice policiclice în aerul înconjurător, Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa transpuse în legislaţia naţională prin legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător
  

- Rezultatele analizei comparative cu cele mai bune tehnici disponibile pun în evidenţă faptul că tehniiaz de decantare sterile de cianurațiee care vor fi utilizate la Uzina de procesare pentru producerea de aur şi argint din minereu, pentru stocarea şi manevrarea materialelor, precum şi pentru controlul emisiilor de efluenţi în mediu în cazul Proiectului ”Exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej” sunt conforme cu cele mai bune tehnici disponibile aplicabile.

-concentraţiile maxime obţinute prin impact cumulat cu toate sursele de poluare la nivel local și regional, se situează sub valorile limită / valorile ţintă pentru toţi poluanţii analizaţi şi toate perioadele de mediere

Hotărârea nr.1403 din 19/11/2007 privind refacerea zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate

-proiectul are realizate planurile de inchidere conform cerințelor legale în vigoare

-la închiderea activității titularul va reface zonele în care solul, subsolul au fost afectate

• 
  Directivei Parlamentului European si a Consiliului nr. 2003/87/CE din 13 octombrie 2003 privind stabilirea unei scheme de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera în cadrul Comunitatii care modifica Directiva nr. 96/61/CE privind prevenirea si controlul integrat al poluarii,modificata prin Directiva 2009/29/CE transpusa prin HG 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, cu modificarile si completarile ulterioare
  

-nici una dintre sursele de emisii de gaze cu efect de seră din cadrul proiectului minier DevaGold nu intră sub incidenţa acestor reglementări legale,

• 
  Directiva Parlamentului European si a Consiliului nr. 2003/4/CE privind accesul publicului la informatia privind mediul si abrogarea Directivei Consiliului nr. 90/313/CEE, transpusă prin HG nr. 878 / 2005 privind accesul publicului la informaţia privind mediul
  

• 
  Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Conventiei Aarhus privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in probleme de mediu
  

• 
  Directiva 2003/35/CE privind participarea publicului la elaborarea anumitor planuri şi programe referitoare la mediu şi de modificare a directivelor 85/337/CEE şi 96/61/CE cu privire la participarea publicului şi accesul la justiţie
  

• 
  Legea 22/2001 – privind ratificarea Conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontiera , adoptata la ESPOO la 25.02.1991
  

• 
  Pe tot parcursul procedurii s-au respectat termenele de consultare a publicului si s-au pus la dispozitia publicului documentele care au stat la baza emiterii acordulu de mediui.
  

TRANSFRONTIERĂ

- în România funcţionează, în baza Ordinului Ministrului mediului 223/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a sistemului de alarmare în caz de poluări accidentale ale apelor din România (SAPA-ROM) şi a centrului internaţional principal de alarmare în caz de poluări accidentale pe Dunăre din România (CIPA-ROM) , Sistemul de Alarmare în Caz de Poluări Accidentale (SAPA - ROM), cu subsistemul Centrul Internaţional pentru Alarmare în caz de Poluări Accidentale (PIAC) pentru cazurile de poluări accidentale majore transfrontiere. Sistemul coordonează şi/sau realizează acţiuni operative de monitorizare a undei poluante, limitarea răspândirii, colectarea, neutralizarea şi distrugerea poluantului, luării unor măsuri pentru restabilirea situaţiei normale şi refacerea echilibrului ecologic, precum şi de prevenire a altor consecinţe.

- La nivelul bazinului Dunării, funcţionează Sistemul de Avertizare în caz de Accidente (Accident Emergency Warning System - AEWS), care are ca obiectiv general creşterea siguranţei şi protecţia mediului în cazul unei poluări accidentale prin furnizarea rapidă de informaţii ţărilor riverane afectate.

- În relaţiile bilaterale cu ţările vecine sunt în vigoare Acorduri în domeniul gospodăririi apelor în context transfrontalier, prin care este reglementat metodologic cadrul de acţiuni şi activităţi specifice ce se derulează pentru prevenirea, limitarea poluărilor accidentale şi eliminarea efectelor poluărilor accidentale deja produse, precum şi pentru sistarea lor.

Astfel, în relaţia cu Ungaria, cadrul comun este constituit de prevederile cuprinse în:

- “Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră” semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003;

- “Regulamentul privind procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale periculoase care nu se mai pot evita

Proiectului îi sunt aplicabile şi prevederile Convenţiei de la Helsinki privind efectele transfrontieră ale accidentelor industriale. (Convention on the Transboundary Effects of Industrial Accidents) deoarece este obiectiv industrial care:

• 
  desfăşoară activităţi în care una sau mai multe substanţe periculoase pot fi prezente în cantităţi egale sau superioare cantităţilor limită enumerate în anexa I la convenţie,
  
• 
  este amplasat în bazinele hidrografice ale unor cursuri de apă transfrontieră deci ar putea genera efecte transfrontieră.
  

În conformitate cu „Liniile directoare stabilite pentru faiaz de decantare sterile de cianurațieitarea identificării activităţilor periculoase în sensul Convenţiei”, paragraful 5 „Criterii aferente locaţiei” și având în vedere că distanţa până la cea mai apropiată graniţă este de peste 130 km, nu ar trebui să cauzeze efecte transfrontieră pe calea aerului; de asemenea distanţa pe cursurile de apă corespunde cu o durată de curgere la debite medii de cca. 4 zile în cazul proiectului Certej. Deci nu ar trebui să cauzeze efecte transfrotieră nici pe calea apei.

Comparând valorile indicatorilor pentru apă din normativul românesc și cel din Ungaria se observă că normativul românesc este mai sever decât cel din Ungaria.

Există programul de monitoring al Direcţiei Apelor Mureş care va contiuna să urmărească starea ecologica a râului Mureş atât în secţiunea Gelmar (amonte de confluenţa cu râul Certej), la 317 km de varsarea în Tisa cât şi în secţiunea Brǎnişca (aval de confluenţa cu râul Certej), la 263 km de varsarea în Tisa.

Din punct de vedere cantitativ, alimentarea cu apă industrială nu va influenţa decât într-o foarte mică masură debitul râului Mureş, ţinând cont că debitul mediu de apă propus a fi captat din râul Mureş este de 2,2 l/s, iar acesta reprezintă mai puţin 0,0015 % din debitul mediu multianual şi sub 0,008 % din debitul minim multianual.

• 
  respectarea obiectivelor de protecţia mediului din zonă pe aer, apa, sol etc;
  

Amplasamentul obiectivului nu este situat in zone de protectie sanitara si perimetre de protectie hidrogeologica.

Valorile concentraţiilor obţinute pentru factorul de mediu aer prin modelare matematică în localităţi şi arii protejate induse de funcţionarea simultană a obiectivelor din cadrul proiectelor Roşia Montana şi Certej au valori foarte mici comparativ cu valorile limită sau valorile ţintă impuse de legislaţia în vigoare (în general sub 16 %, în majoritatea cazurilor fiind sub 10 % din acestea)” ceea ce indica lipsa unui impact semnificativ asupra ecosistemelor terestre.