Acord privind servicii de

Anexa 4: Informații privind componentele PSI

Anexele prezentate în continuare sunt explicate pe larg în cadrul Metodologiei, Anexa 2 la proiectul de H.G. privind Elaborarea Planului Strategic Instituțional

Anexa 4.1: Profilul instituțional

Profilul instituțional cuprinde descrierea resurselor instituționale (cadrul de reglementare național și internațional, instituțiile aflate în subordonare și coordonare) și organizaționale (organigrama, resursele umane, resursele bugetare) precum și situația principalilor indicatori.

Ministerul Afacerilor Interne este o instituție publică europeană, modernă, capabilă să asigure apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, a proprietății publice și private, ordinea publică, protecția civilă și gestionarea situațiilor de urgență, paza persoanelor, obiectivelor și bunurilor, respectarea regimului frontierei de stat, al străinilor și al solicitanților de azil și administrarea rezervelor de stat și a Fondului arhivistic național.

Poliția Română, Jandarmeria Română, Poliția de Frontieră Română, Departamentul pentru Situații de Urgență prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General pentru Imigrări, Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, Direcția Generală de Protecție Internă și Arhivele Naționale sunt structurile MAI cărora Programul de Guvernare le consacră paragrafe separate, ce cuprind măsuri distincte care vor fi luate în timpul mandatului guvernului, de natură a sprijini instituțiile să-și îndeplinească misiunea cât mai eficient. Astfel, se va urmări întărirea disciplinei cadrelor Poliției Române și stabilitatea pe post, informatizarea generalizată a structurilor cu care cetățenii vin în contact, dezvoltarea relațiilor și cooperării cu structuri similare din statele UE, prevenirea producerii evenimentelor și reducerea numărului victimelor și pagubelor, adaptarea activității ținând cont de dinamica unor fenomene iminente precum imigrația ilegală. De asemenea, se va urmări și prioritizarea cheltuielilor materiale și de investiții în așa fel încât să se răspundă unor nevoi urgente din aria mijloacelor speciale de intervenție în situații de urgență sau a sediilor Arhivelor Naționale.

România, prin intermediul Ministerul Afacerilor Interne, este parte a Oficiului European de Poliție (Europol), o agenție a Uniunii Europene care sprijină autoritățile statelor membre în lupta împotriva criminalității grave și organizate, precum și a terorismului.

În structura Ministerului Afacerilor Interne se găsesc 19 structuri ale Aparatului Central (Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, Direcţia Generală Management Operaţional, Corpul de Control al Ministrului, Direcţia Audit Public Intern, Unitatea de Politici Publice, Direcţia Generală Management Urgențe Medicale, Direcţia Generală Management Resurse Umane, Direcția Generală pentru Relațiile cu Instituțiile Prefectului, Direcţia Generală Logistică, Direcţia Generală Financiară, Direcţia Generală Juridică, Direcţia Generală pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, Direcţia Generală Afaceri Europene, Schengen şi Relaţii Internaţionale, Directia Fonduri Externe Nerambursabile, Direcţia Medicală, Direcția Secretariat General, Direcţia Informare şi Relaţii Publice, Centrul de Coordonare a Protecţiei Infrastructurilor Critice, Oficiul Responsabilului cu Protecția Datelor Personale) și 22 de unități, instituții și structuri aflate în subordinea/în cadrul MAI (Poliția Română, Jandarmeria Română, Poliția de Frontieră Română, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General pentru Imigrări, Inspectoratul General de Aviație al MAI, Direcția Generală de Protecție Internă, Direcția Generală Anticorupție, Administrația Națională de Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, Instituția Prefectului, Direcția Generală de Pașapoarte, Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, Agenția Națională Antidrog, Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, Arhivele Naționale, Academia de Poliție ”Alexandru Ioan Cuza”, Institutul de Studii pentru Ordine Publică, Centrul Național SIS, Casa de Pensii Sectorială a MAI, Clubul Sportiv Dinamo București, Centrul de Psihosociologie al MAI).

În ceea ce privește resursele umane, Ministerul Afacerilor Interne este al doilea cel mai mare angajator din administrația publică centrală, cu un număr de 124.408 posturi ocupate⁴⁰, surclasat doar de Ministerul Educației Naționale (126.319) și aflat la o distanță considerabilă de Ministerul Apărării Naționale, ocupantul locului 3 din clasament, cu 72.230 de posturi ocupate.

La finalul lunii februarie 2018, 15,99% din totalul posturilor prevăzute la nivelul MAI erau vacante, deficitul cel mai mare fiind pe segmentul agenţilor de poliţie, unde diferenţa dintre numărul de posturi prevăzute şi cele ocupate reprezintă 16,25%, în creștere față de anul 2016, când diferența era de 12,5%. Diferenţe semnificative sunt înregistrate şi pe segmentul ofiţeri de poliţie, cu un deficit de 23,42% față de ceea ce este prevăzut în statul de organizare, de asemenea mai mare în prezent față de anul 2016, când procentul era de 20%. Vârsta medie a personalului la nivelul ansamblului MAI era, în decembrie 2017, de 38,96 ani. Pe segmentul serviciilor profesioniste pentru situații de urgență o problemă majoră este dată de vârsta medie a personalului operativ, acesta fiind de 38 ani, proiecția pentru perioada următoare fiind de 41 ani peste 5 ani și 43 de ani peste 10 ani. Coroborând cu media de intrări în sistem, concluzia este că, pe termen mediu și lung, serviciile profesioniste pentru situații de urgență vor avea la dispoziție din ce în ce mai puțini oameni pentru a-și îndeplini misiunile operative, iar aceștia vor avea limitări din ce în ce mai severe din punct de vedere al capacității de efort.

Figură .Vârsta medie (ani) pe categorii de personal (decembrie 2017)

Sursa: DGMRU

În intervalul 2012-2017, la nivelul MAI, încadrările au fost semnificativ mai reduse decât pierderile. Anul 2012 este singurul an în care raportul dintre încadrări și pierderi a fost în favoarea încadrărilor.

Efectele Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat au continuat, pe parcursul anului 2017 fiind înregistrate 6.921 pensionări pentru limită de vârstă și anticipate, fapt care a determinat ca balanța intrări/ieșiri de personal să se mențină negativă.

În ceea ce privește bugetul Ministerului Afacerilor Interne (buget final), acesta a crescut în intervalul 2011 și 2017 (anul în care a atins cea mai mare valoare) cu aproape 20%. Față de anul 2016, bugetul final al MAI pentru 2017 a crescut cu 5,5%.

Figură .Evoluția bugetului MAI, anii 2011-2017, mii lei

Sursa: DGF

O opinie generală este aceea că bugetul alocat MAI este insuficient pentru acoperirea cheltuielilor curente și a celor de capital, ceea ce determină o acoperire precară a nevoilor MAI – nevoia de resurse umane înalt calificate, nevoia de continuare a investițiilor începute și de demarare a altora noi, nevoia de dotare cu tehnică de ultimă generație pentru prevenirea și combaterea infracționalității, nevoia de finanțare a noi proiecte.

În sfera relaţiilor interinstituționale, structurile Ministerului Afacerilor Interne dezvoltă relaţii de colaborare cu structurile corespondente ale celorlalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, pe probleme de specialitate, potrivit prevederilor actelor normative în vigoare, precum şi cu reprezentanţi ai societăţii civile din ţară (mass-media, asociaţii şi organizaţii neguvernamentale), pe domenii de interes public clar determinate şi în limitele legi.

Pe plan internaţional, Ministerul Afacerilor Interne organizează şi desfăşoară acţiuni de cooperare cu structuri similare din alte ţări, în limitele de competenţă conferite de lege, în scopul realizării unor schimburi de date şi informații menite să asigure perfecționarea metodelor şi mijloacelor de muncă, precum şi implementarea, în activitatea proprie, a standardelor internaţionale. În situaţii concrete, pentru documentarea unor acţiuni specifice, se desfăşoară, cu respectarea procedurilor legale, activităţi comune cu structurile similare din statele cu care sunt încheiate acorduri sau convenţii de cooperare, ori alte forme de înţelegeri bilaterale.

În virtutea mandatului său, potrivit OUG 30/2007 cu modificările și completările ulterioare, MAI îndeplinește următoarele funcții:

1. 
   Funcția de strategie, prin care elaborează politicile sectoriale și strategiile de punere în aplicare a Programului de guvernare și a politicilor comunitare în domeniile sale de competență ;
   
2. 
   Funcția de reglementare, prin care asigură elaborarea cadrului normativ și instituțional în vederea realizării obiectivelor strategice și a transpunerii acquis-ului comunitar pentru domeniile sale de competență ;
   
3. 
   Funcția de autoritate de stat, prin care asigură punerea în aplicare și respectarea reglementărilor legale pentru domeniile sale de competență, precum și monitorizarea realizării politicilor și strategiilor în domeniile sale de competență ;
   
4. 
   Funcția de reprezentare, prin care asigură, în numele statului sau al Guvernului, reprezentarea pe plan intern, pe plan extern și în cadrul instituțiilor și structurilor Uniunii Europene pentru domeniile sale de competență ;
   
5. 
   Funcția de management public, prin care asigură administrarea proprietății publice și private a statului pentru care statul este responsabil în domeniile sale de competență, precum și managementul serviciilor și resurselor financiare și umane ;
   
6. 
   Funcția de autoritate de management pentru Facilitatea Schengen ;
   
7. 
   Funcția de coordonare a utilizării asistenței financiare nerambursabile acordate României de către Uniunea Europeană pentru domeniile sale de competență ;
   
8. 
   Funcția de gestionare a creditelor externe, altele decât cele comunitare, pentru domeniile sale de competență.