Acord privind servicii de

Obiectivul Strategic 2: Un sistem de pensii adecvat și sustenabil

Justiția socială, respectiv echitatea, în sistemul unitar de pensii publice presupune că persoanele care solicită drepturi de pensie să beneficieze de aceste drepturi calculate în raport de veniturile care au constituit baza de calcul a contribuțiilor de asigurări sociale, pe baza principiilor nediscriminării și contributivității.

Termenul contribuție nu trebuie înțeles strict financiar, ci și în termeni de costuri de oportunitate. Lipsa de echitate este percepută atât la nivel intergenerational (datorată modificărilor succesive în calculul valorii punctului de pensie), cât și între diferite categorii de pensionari (datorată sistemului de pensii speciale)³⁵. Echitatea la nivel intergenerational este un obiectiv al actualului program de guvernare.

Pe de altă parte, reajustări ale sistemului, uneori cu efecte adverse asupra echității, sunt generate de nevoia de a menține nivelul de trai al tuturor cetățenilor (în cazul persoanelor vârstnice măsurat prin gradul de adecvare al pensiilor) și de nevoia de asigurare a sustenabilității financiare a sistemului de pensii publice.

Conform raportului CE asupra îmbătrânirii populației 2015, România se numără printre țările în care creșterea totală a cheltuielilor legate de îmbătrânire (pensii, sănătate și îngrijire, educație) până în 2060 este considerată moderată comparativ cu celelalte state membre.

Sistemul de pensii din România este structurat pe trei piloni de pensii, astfel:

• 
  Pilonul I - sistemul public de pensii, respectiv sistemul de asigurări sociale de stat
  
• 
  Pilonul II - pensiile obligatorii administrate privat
  
• 
  Pilonul III - pensiile facultative administrate privat.
  

Sistemul public de pensii este de tip redistributiv, bazat pe solidaritate intergenerațională și funcționează conform principiului contributivității, conform căruia bugetul de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.

Sistemul de pensii obligatorii administrate privat este contributiv și obligatoriu pentru anumite categorii de angajați, dar nu se bazează pe solidaritate intergenerațională, ci pe eficiența investițională.

Pensiile facultative administrate privat au la bază principiul eficienței investiționale, dar au caracter facultativ.

Numărul total al pensionarilor la sfârşitul lunii decembrie 2017 a fost de 5 048 701 persoane, în scădere cu 31 971 persoane faţă de perioada corespunzătoare a anului 2016. Din total, 92,93% erau pensionari de asigurări sociale de stat (4 691 652 persoane) şi 7,07% pensionari agricultori (357 049 persoane). La sfârşitul lunii decembrie 2017, 7 042 180 persoane participau la fondurile de pensii administrate privat Pilonul II, cu 235.626 persoane mai mult față de 31.12.2016. Cei mai mulţi participanţi la sistemul pensiilor private sunt cei cu vârste cuprinse între 25 și 45 de ani (4 919 744)³⁶. Conform Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România³⁷ erau înregistrați 446 131 de participanți la pensile private Pilonul III.

În România, ca și în majoritatea țărilor UE, beneficiarii de pensii au o situație favorabilă din punctul de vedere al riscului de sărăciei relativ la media populației.

Figura . Rata riscului de sărăcie în rândul vârstnicilor (peste 65 ani)

Sursa datelor: EUROSTAT

Rata deprivării materiale severe însă³⁸, poziționează pensionarii din România mult peste nivelul mediu UE dar apropiat de media populației în general (19,4% în 2017). Rata deprivării materiale este un indicator de sărăcie absolut și în acest sens mai potrivit pentru a ținti măsuri specifice pentru diverse grupuri.

Figura . Rata deprivării materiale severe



Sursa datelor: EUROSTAT

Ultimul Raport CE privind Ocuparea și Evoluțiile Sociale (2017) este dedicat echității și solidarității intergenerationale³⁹. Raportul se referă la modificările în structura cheltuielilor de protecție socială care nu sunt integral explicate de modificările demografice. La nivelul UE, pensiile pentru limită de vârstă și asistența medicală reprezintă o proporție tot mai mare a cheltuielilor sociale, în timp ce ajutoarele de familie și de șomaj de care beneficiază grupuri mai tinere de vârstă, au tendința de a scădea în pondere. Chiar dacă tinerii adulți și copiii din gospodăriile multigeneraționale au fost (indirect) co-beneficiari ai pensiilor pentru limită de vârstă, în special în unele țări din sudul Europei, acest lucru ridică întrebări privind echitatea intergenerațională⁴⁰. Continuarea tendințelor demografice curente poate duce la acutizarea problemelor legate de modul în care venitul național creat se distribuie între generații.

Raportul propune câteva direcții de acțiune:

1. 
   Utilizarea judicioasă a resurselor de muncă prin a) stimularea ocupării tinerilor și încurajarea participării acestora pe piața muncii b) stimularea îmbătrânirii active (inclusiv prin creșterea vârstei de pensionare și acordarea de facilități fiscale pentru angajatorii persoanelor vârstnice).
   
2. 
   Creșterea productivității muncii, care va deveni principala sursă a creșterii PIB, îndeosebi prin inovarea tehnologică. Absorbția schimbărilor tehnologice de către generațiile în vârstă trebuie susținută de programe de formare continuă. Investițiile în echipamente și tehnologii pot fi alimentate și din fondurile private de pensii.
   
3. 
   Stimularea fertilității și a imigrației lucrătorilor tineri.
   
4. 
   Identificarea soluțiilor care asigură maximizarea echității intergeneraționale prin dialog social.
   

La acestea se poate adăuga combaterea muncii nedeclarate. MMJS are prevăzute numeroase acțiuni dedicate stimulării ocupării (vezi Obiectivul 1), dar și politicilor familiale care să încurajeze participarea femeilor tinere pe piața muncii (vezi Obiectivul 3). Rolul dialogului social este inclus în Obiectivul 4. Însă, după cum susține și ultimiul Raport de Țară CE pentru România rămâne ca și prioritate nerealizată egalizarea vârstei de pensionare între femei și bărbați. Aceasta nu înseamnă doar angajarea unei oferte potențiale suplimentare de forță de muncă, dar, din reducerea disparităților dintre femei și bărbați în ceea ce privește ocuparea, va însemna și reducerea decalajului actual de gen în ceea ce privește nivelul pensiilor, unul dintre cele mai ridicate din UE.

Balanța între asigurarea sustenabilității, a echității și a adecvării pensiilor rămâne, și în cazul României, un obiectiv social și politic dificil de atins.

Această problemă este ilustrată de comparația dintre doi indicatori fundamentali în analiza gradului de adecvare al pensiilor⁴¹: rata agregată de înlocuire (raportul dintre mediana venitului din pensii pentru persoanele în vârstă între 65-74 de ani și mediana veniturilor din muncă a persoanelor în vârstă de 50-59 de ani), folosită de CE și pentru a evalua potențialul de echitate inter-generațională, și rata de înlocuire la pensionare (prima pensie raportată la ultimul salariu), care evaluează la nivel individual capacitatea pensiei de a menține un nivel adecvat de trai al persoanei pensionate.

Standardele OIM și BM situează ratele de înlocuire optime la un nivel între 45% și 60%. În funcție de formula de calcul, în anul 2013, rata de înlocuire la pensionare se situa în cazul României la un nivel între 35,6% și 40,9%⁴² și este prognozată să se mențină până în 2060 la cca 38% (dar numai în condițiile prognozate de efect compensatoriu al pensiilor private). În schimb, la 70% în 2016, rata agregată de înlocuire a României este una dintre cele mai ridicate din UE, până nu demult întrecută doar de Luxemburg, ceea ce, împreună cu deficitul în creștere al bugetului de pensii publice, a determinat CE să tragă semnale de alarmă privind riscurile de sustenabilitate. Sursa acestor aparente discordanțe este un efect de cohortă, inclusiv generat de tendința de scădere a salariului, mai ales a celui pentru persoanele peste 50 de ani, și creșterea asimetriei distribuției sale.

Figura . Evoluția prognozată a sistemului de pensii din România

Sursa: Analize ale Comisiei Naționale de Prognoză, 2016

Notă: aceste analize nu reflecta introducerea măsurilor din Programul de Guvernare 2017-2020

Tabelul . Finanțarea programelor din cadrul Obiectivului strategic 2

Bugetul pe Programe al Obiectivului Strategic 2	Valoare totală , 000 Lei	Eșalonare totală pe an ,000 Lei
		2018	2019	2020	2021
Programul 2.1. Adecvare și echitate în sistemul de pensii	5.236	1.232	1.284	1.332	1.388
Programul 2.2. Managementul sistemului public de pensii	361.658.718	73.522.653	87.681.549	99.735.485	100.719.030
Total OS 2	361.663.954	73.523.885	87.682.833	99.736.817	100.720.418

(Sumele identificate pentru măsuri, programe bugetare și obiective strategice reprezită o estimare a nevoilor bugetare de la momentul elaborării documentului. Sumele vor fi revizuite la elaborarea propunerilor de buget.)

Obiectivul strategic 2 vizează creșterea veniturilor pensionarilor fără a afecta sustenabilitatea sistemului de pensii, în paralel cu o creștere a echității. Acestea au la bază rezultatele generate de programele prezentate mai jos.

Program 2.1: Adecvare și echitate în sistemul de pensii

Motivație: Riscul de sărăcie în rândul pensionarilor de peste 65 de ani din România este estimat de EUROSTAT la 22,3% în 2015 și până în 2017 inclusiv, cu peste 6pp peste media UE (16% în 2016). Între țările UE, România ocupă astfel poziția 6, în ordinea descrescătoare a acestui indicator. Pensionarii nu se numără printre categoriile de populație aflate în risc major, dar riscul lor de sărăcie este în creștere continuă din 2011.

Pensiile sunt calculate printr-o formulă bazată pe puncte, prin multiplicarea punctajului mediu anual obținut de către asigurat cu valoarea unui punct de pensie. La data intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat.

Politica în domeniul pensiilor, ceea ce include nu numai valoarea punctului de pensie, cât și toate măsurile care se iau în vederea asigurării echității și sustenabilității, este elaborată de MMJS prin intermediul Direcției Asigurări Sociale cu consultarea CNPP și ASF și este implementată de către CNPP, respectiv ASF.

Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, stabilește în cuprinsul art. 53 alin. (1), o limită de vârstă standard de pensionare de 63 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbați. Pentru bărbați, limita de vârstă standard de 65 de ani a fost atinsă la data de 1 ianuarie 2015 în timp ce pentru femei, limita vârstei standard de 63 de ani, se va atinge gradual, în timp, în anul 2030.

În 2017, guvernul a revenit în parte asupra reformei sistemului de pensii din 2008, care a introdus sistemul de pensii cu mai mulți piloni, prin reducerea contribuțiilor la Pilonul II mult sub nivelul planificat, respectiv 3,75% din salariul brut față de 6% cât era prevăzut inițial. Această modificare, apreciază CE în Raport de țară din 2018 privind România (CE) va reduce deficitul fiscal-bugetar pe termen scurt, întrucât cel de al doilea pilon al sistemului de pensii este încadrat în afara sectorului administrației publice. Cu toate acestea, câștigul bugetar s-ar estompa pe termen lung, deoarece contribuțiile sociale redirecționate de la al doilea pilon ar fi însoțite de obligația de a plăti pensii pentru limită de vârstă în viitor. În plus, această modificare va avea drept rezultat pensii mai puțin diversificate și ar putea avea, de asemenea, consecințe negative asupra dezvoltării piețelor de capital.

Programul 2.1. este finanțat din următoarele surse:

1. 
   Bugetul de stat
   
2. 
   Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS)
   

Obiective: Programul 2.1. are două obiective specifice ale căror rezultate, până în anul 2021, sunt măsurate prin următorii indicatori de rezultat:

Obiectiv specific P2.1.1: Asigurarea unei vieți decente pentru pensionari

(2.1.1_1) Rata deprivării materiale în rândul pensionarilor

Obiectiv specific P2.1.2: Respectarea principiilor echității

(2.1.2_1) Diferența dintre rata medie de înlocuire dintre femei și bărbați

Măsuri de realizat: Programul 2.1. include acțiuni prevăzute de legislația în vigoare, și include la nivel de măsură pe acele activități prioritizate prin Programul de Guvernare 2017-2020. Efectele Programului 2.1 vor fi susținute și amplificate de măsuri fiscale în favoarea pensionarilor, respectiv: din 1 ianuarie 2017 impozit pe venit 0 pentru pensii mai mici sau egale cu 2 000 lei lunar; de la 1 ianuarie 2018 impozit de 10% pentru pensii mai mari de 2 000 lei lunar (calculat la suma ce depășește 2 000 lei); începând cu primul trimestru din 2017 eliminarea contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru toți pensionarii, indiferent de nivelul pensiei. Contribuția de asigurări sociale de sănătate se suportă din bugetul de stat.

Bugetele alocate sunt redate în Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3.

(2.1.1) Asigurarea unei vieți decente pentru pensionari
2.1.1.1	Creșterea pensiei medii brute
2.1.1.2	Creșterea indemnizației sociale minime pentru pensionari
2.1.1.3	Stimularea sistemului de pensii privat
(2.1.2) Respectarea principiilor echității
2.1.2.1	Corelarea prevederilor și aplicarea corespunzătoare a actelor normativepentru eliminarea inechităților și neconcordantelor din sistemul de pensii

Factorii de succes. Pentru a nu afecta sustenabilitatea, principalul factor de succes al acestor măsuri este să poată fi finanțate fără genera o creștere a presiunii inflaționiste. Nu în ultimul rând, stabilitatea și coerența legislativă permite evitarea situațiilor de inechitate și creează condițiile pentru concentrarea pe analiză de impact și eficientizare administrativă. Ne referim la modificarea Legii nr. 263/2010, privind sistemul unitar de pensii publice, în sensul actualizării, simplificării și corelării cu alte acte normative.

Caseta . Lista de acte normative referitoare la drepturile reparatorii cu caracter necontributiv și pensiile de serviciu (suportate de la bugetul de stat)

Acte normative care reglementează drepturile reparatorii cu caracter necontributiv: 1) Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și văduvelor de război, 2) Legea nr. 49/1999, privind pensiile IOVR, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, 3) Legea nr. 44/1994, privind veteranii de război, 4) D.L. nr. 118/1990, și 5) Legea nr. 189/2000, ambele privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în strainatate ori constituite în prizonieri, 6) Legea nr. 309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, 7) Legea nr. 341/2004, privind acordarea unor drepturi eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, 8) Legea nr. 109/2005, privind instituirea indemnizației pentru activitatea de liber-profesionist a artiștilor interpreți sau executanți din Romania, 9) Legea nr. 8/2006, privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, 10) Legea nr. 578/2004, privind acordarea unui ajutor lunar pentru soțul supraviețuitor, 11) Legea nr. 196/2009, privind instituirea pensiei minime garantate, Acte normative care reglementează pensia de serviciu: 12) Legea nr. 216/2015, privind acordarea pensiei de serviciu membrilor corpului diplomatic, 13) Legea nr. 215/2015, privind statutul funcționarului public parlamentar, 14) Legea nr. 83/2015, privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviatia civila, 15) Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea nr. 47/1992, privind privind organizarea și funcţionarea Curţii Constituţionale, 16) Legea nr. 130/2015, privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, 17) Legea nr.7/2016, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi și 18) Decizia CCR 297/2012, referitoare la admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Program 2.2: Managementul sistemului de pensii

Motivație: Stimularea gradului de ocupare și creșterea salariului minim⁴³, (atât timp cât nu se generează efecte inflaționiste și se evită asimetria excesivă a curbei salariale), dar și îmbunătățirea ratei de colectare a contribuțiilor și implementarea/extinderea/eficientizarea sistemelor de pensii alternative și suplimentare (pensii private și ocupaționale) ca și a altor instrumente de economisire⁴⁴ sunt soluțiile cadru ale problemei de sustenabilitate a sistemului de pensii.

Strategia adoptată de România în perioada aceasta de programare bugetară este să prioritizeze creșterea gradului de adecvare a pensiei pe baza creșterii prognozate a numărului de contribuabili și a veniturilor medii, continuând procesul de egalizare a vârstei de pensionare dintre femei și bărbați, și o mai bună eficiență administrativă, cu asigurarea unui serviciu public stabil și eficient în interesul cetățenilor.

Programul 2.2. este implementat de CNPP, în conformitate cu legislația în vigoare și direcțiile de politică și strategie elaborate de sau în colaborare cu MMJS.

Programul 2.2. este finanțat din următoarele surse:

1. 
   Bugetul de stat
   
2. 
   Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS)
   

Obiective: Programul 2.2 are un obiectiv specific ale cărui rezultate până în 2021 sunt măsurate prin următorul indicator de rezultat:

Obiectiv specific P2.2.1: Asigurarea unui serviciu public stabil și eficient în interesul cetățenilor

(2.2.1_1) Rata de acoperire a cheltuielilor din contribuții

Măsuri de realizat: Programul 2.2 include măsuri de stabilizare a sistemului și plata pensiilor.

(2.2.1) Asigurarea unui serviciu public stabil și eficient în interesul cetățenilor
2.2.1.1	O administrare adecvată a sistemului de pensii publice
2.2.1.2	Plata pensiilor și a beneficiilor asociate

Factori de succes: Menținerea sustenabilității sistemului de pensii depinde crucial de atingerea obiectivului legat de o creștere economică sustenabilă și generatoare de locuri de muncă, și îndeosebi a ocupării salariale. Comisia Națională de prognoză estimează că până în 2060 75% din pensionari vor fi acoperiți și de pensii private, și asta fără a considera pensiile ocupaționale.