Act de bază #B
#M5 BOALA CRONICĂ INFLAMATORIE INTESTINALĂ
Yüklə 2,71 Mb.
|
| #M5
BOALA CRONICĂ INFLAMATORIE INTESTINALĂ I. Indicaţiile tratamentului biologic Boala Crohn: - Pacienţii adulţi cu boala moderat severă care nu au răspuns tratamentului maximal standard (vezi anexa 1), la cei cu intoleranţă sau contraindicaţii la medicaţia standard sau cei cu dependenţă la corticosteroizi. - Boala Crohn fistulizantă care n-a răspuns la tratamentul convenţional complet şi corect şi în lipsa abceselor - copii (de la 6 la 17 ani) cu boala moderat severă sau severă atunci când nu au răspuns la tratamentul convenţional, inclusiv la tratamentul nutriţional iniţial, la medicamente corticosteroidiene şi imunosupresoare, sau la pacienţii care au intoleranţă la aceste tratamente sau cărora le sunt contraindicate - Pacienţii adulţi cu boală Crohn severă cu debut mai devreme de 40 de ani, cu existenţa unei încărcături inflamatorii mari, cei care au de la debut afectare perianală, care au suferit deja o intervenţie chirurgicală pentru o complicaţie a bolii intestinale sau a căror boală Crohn are un fenotip stenozant. În aceste cazuri terapia biologică singură sau în asociere cu un imunodepresant poate constitui prima linie de intervenţie. Colita ulcerativă: - colita ulcerativă activă moderată până la severă la pacienţi adulţi care nu au prezentat răspuns terapeutic la terapia convenţională care include corticosteroizi şi 6-mercaptopurină (6-MP) sau azatioprină (AZA), sau care nu tolerează sau prezintă contraindicaţii pentru astfel de terapii. - colitei ulcerative active severe la copii şi adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 6 şi 17 ani, care au prezentat răspuns inadecvat la terapia convenţională care include corticosteroizi şi 6-MP sau AZA sau care prezintă intoleranţă sau contraindicaţii medicale pentru astfel de tratamente (indicaţie aprobată numai pentru Infliximab) - colita ulcerativă/colita în curs de clasificare severă (fulminantă) terapia convenţională de primă linie este reprezentată de corticosteroizi intravenos (echivalent a 60 mg metilprednisolon/zi). Dacă după 3 - 5 zile de corticoterapie intravenoasă răspunsul la terapie este nesatisfăcător (de ex. criteriile Oxford*1)): pacienţii au încă > 8 scaune/zi sau între 3 - 8 scaune şi PCR > 45 mg/L, prelungirea corticoterapiei este inutilă şi periculoasă şi se recomandă apelul urgent la o terapie de salvare (tratament biologic) sau la colectomie. Criterii de includere: Boala Crohn: - consimţământ informat - inclusiv opţiunea pentru unul dintre medicamentele biologice - boala moderat severă (CDAI) > 220 - criteriile de inflamaţie prezente (VSH, PCR, Calprotectina etc.) - Hemograma - coprocultura, ex. coproparazitologic - Toxina Clostridium dificile neg. - Endoscopie Clasică (sau capsulă endoscopică) cu leziuni caracteristice - Examen histologic caracteristic (de câte ori este posibil) - eventual examen RMN sau Ecoendoscopie transrectală la pacienţii cu fistule perianale - Avizul medicului Pneumolog de excludere a unei tbc active Colita ulcerativă - Consimţământul informat cu opţiunea pentru produsul biologic preferat - boala moderat-severă (vezi criteriile Mayo sau Truelove şi Witts - anexa 2) - Prezenţa documentată a inflamaţiei (VSH, PCR, Calproetctia etc.) - hemograma - Biochimia (FA, bilirubina) - Coprocultura, coproparazitologic, toxine lostridium dificile - Colonoscopie cu biopsie - avizul medicului pneumolog de excludere a unei tbc active Medicul prescriptor va evalua absenţa contraindicaţiilor tratamentului biologic: Infecţii, inclusiv cu virusurile hepatite sau cytomegalovirus, afecţiuni maligne. Tratamentul de inducţie - Adalimumab, subcutanat, 160 mg (sau 80 mg) iniţial, urmat de 80 mg (sau 40 mg) la 2 săptămâni, la decizia medicului prescriptor, în raport cu severitatea puseului şi raportul individual risc: beneficiu (efectul apare mai rapid, dar riscul apariţiei reacţiilor adverse este mai mare la doza de 160/80 mg. - Infliximab 5 mg/kg, în perfuzie lentă cu durata de minimum 2 ore, 3 aplicaţii (la 0, 2 şi 6 săptămâni). Acelaşi regim de inducţie este indicat atât în formele inflamatorii, cât şi în formele fistulizante de boală Crohn, precum şi în formele moderat-severe şi fulminante de RCUH. Terapia de menţinere a remisiunii Terapia de menţinere a remisiunii se va face cu: - Infliximab 5 mg/kgc în perfuzie lentă timp de 2 ore, la interval de 8 săptămâni - Adalimumab 40 mg s.c. la interval de 2 săptămâni Evaluarea răspunsului terapeutic Răspunsul terapeutic va fi apreciat iniţial după completarea perioadei de inducţie la infliximab şi după 12 săptămâni la adalimumab. În timpul terapiei de menţinere, răspunsul terapeutic va fi evaluat, în cazul ambilor agenţi biologici, la interval de 6 luni. Boala Crohn Răspunsul terapeutic va fi apreciat prin modificarea scorului CDAI şi ameliorarea/rezoluţia leziunilor endoscopice; ierarhizarea răspunsurilor terapeutice este următoarea: ______________________________________________________ | 1| Răspuns clinic | Scăderea CDAI cu >/= 70 puncte| | | (criteriu minimal | | | | de răspuns) | | |__|___________________|_______________________________| | 2| Remisiune clinică | CDAI < 150 puncte | |__|___________________|_______________________________| | 3| Răspuns endoscopic| Ameliorarea/cicatrizarea | | | | leziunilor mucosale | |__|___________________|_______________________________| Boala Crohn fistulizantă __________________________________________________________________ | 1 | Răspuns clinic | Scăderea drenajului fistulei cu >/= 50% | |____|___________________|_________________________________________| | 2 | Remisiune clinică | Închiderea completă a fistulei | |____|___________________|_________________________________________| Colita ulcerativă Răspunsul terapeutic este definit ca reducerea cu peste 50% a scorului iniţial (UCDAI), instalarea remisiunii sau trecerea în forma uşoară (în clasificarea Truelove, Witts). Monitorizarea pacienţilor Pacienţii vor fi monitorizaţi de către medicul prescriptor (de preferinţă pentru Infliximab) sau de către medicii pediatri sau gastroenterologi din teritoriu cu ocazia fiecărei administrări a medicamentului. Evaluarea la Comisia naţională a CNAS se va face după inducţie şi la fiecare 6 luni. Vor fi prezentate documentele care să ateste răspunsul clinic şi menţinerea remisiunii. Evaluarea endoscopică este necesară la 6 - 12 luni sau testare prin metode neinvazive (PCR, VSH calprotectina fecală etc.) după caz. Dacă după tratamentul de inducţie nu se obţine remisiunea se întrerupe tratamentul. În cazul lipsei de răspuns se poate evalua posibilitatea terapiei alternative, cu alt agent biologic, după o perioadă de repaus terapeutic de cel puţin 2 luni. Pierderea răspunsului terapeutic este posibilă la cel puţin 1/3 dintre pacienţi. În aceste situaţii există posibilitatea creşterii dozei (10 mg pentru Infliximab) şi a reducerii intervalului de administrare (4 - 6 săpt. pt Infliximab; săptămânal pentru Adalimumab). Aceste ajustări se vor face cu aprobarea Comisiei CNAS. De preferat pentru Infliximab determinarea Infliximabemiei şi a anticorpilor antiinfliximab care vor permite o strategie adecvată, ştiinţifică de ajustare a dozelor sau de schimbare a terapiei. DEFINIREA TRATAMENTULUI CONVENŢIONAL MAXIMAL Tratamentul de inducţie a remisiunii în boala Crohn moderată sau severă cuprinde corticosteroizi (prednison, metil-prednisolon) oral sau intravenos (în formele severe sau care nu răspund/nu tolerează terapia orală). Dozele uzuale sunt echivalente cu 0,5 - 1 mg/kg/zi de prednison. În cazul afectării exclusiv sau predominant ileale, budesonidul în doză de 9 mg/zi reprezintă o alternativă la corticosteroizii clasici, fiind mai bine tolerat şi cu mai puţine efecte adverse. Inducerea remisiunii în RCUH moderată sau severă se realizează cu doze echivalente cu 40 - 60 mg/zi de prednison. O lună de corticoterapie este o perioadă rezonabilă înainte de a afirma că boala este corticorezistentă/corticodependentă. Menţinerea remisiunii Odată obţinută remisiunea clinică sau/şi cicatrizarea leziunilor endoscopice, se recomandă reducerea progresivă şi oprirea corticosteroizilor. Aceştia nu menţin remisiunea în boala Crohn şi nu sunt indicaţi pentru menţinerea remisiunii în RCUH datorită riscului de apariţie a unor efecte adverse redutabile (alterarea metabolismului glucidic, osteoporoză, miopatie, sensibilitate la infecţii, cataractă, efecte cosmetice etc.). Tratamentul de menţinere a remisiunii în formele medii sau severe de boală inflamatorie intestinală are la bază imunosupresoarele. Azatioprina în doză de 2 - 2,5 mg/kcorp/zi sau 6-mercaptopurina în doză de 1 - 1,5 mg/kcorp/zi sunt eficiente pentru menţinerea remisiunii în ambele boli inflamatorii intestinale. Efectul lor apare tardiv (după 2 - 6 luni de tratament) astfel încât nu sunt indicate pentru inducerea remisiunii. Metotrexatul în doză de 25 mg/săptămână, respectiv 15 mg/săptămână, parenteral, este recomandat pentru inducerea, respectiv menţinerea remisiunii în boala Crohn, deoarece are acţiune imediată. Pacienţii în tratament cu imunosupresoare trebuie monitorizaţi atent pentru riscul apariţiei unor reacţii adverse notabile (hipersensibilitate, infecţii oportuniste, supresie medulară, toxicitate hepatică, pancreatită acută, afecţiuni maligne). Metotrexatul este contraindicat în sarcină, precum şi la pacienţii cu afecţiuni hepatice concomitente, inclusiv steatoza/steatohepatita alcoolică şi non-alcoolică. Aprecierea eşecului imunosupresoarelor trebuie să ţină cont de durata de timp necesară apariţiei efectului. În cazul bolii Crohn fistulizante, terapia convenţională adecvată include antibiotice (ciprofloxacină sau/şi metronidazol) şi imunosupresoare (azatioprină, 6-mercaptopurină, metotrexat) în doze uzuale, eventual tratament chirurgical. În colita ulcerativă/colita în curs de clasificare severă (fulminantă) terapia convenţională de primă linie este reprezentată de corticosteroizi intravenos (echivalent a 60 mg metilprednisolon/zi). Dacă după 3 - 5 zile de corticoterapie intravenoasă răspunsul la terapie este nesatisfăcător (de ex. criteriile Oxford*1): pacienţii au încă > 8 scaune/zi sau între 3 - 8 scaune şi PCR > 45 mg/L, prezic un risc de colectomie de 75 - 85% sau criteriul "suedez"*1): dacă produsul între numărul scaunelor, valoarea PCR din ziua a 3-a şi 0,14 este >/= 8, riscul colectomiei este de 75%), prelungirea corticoterapiei este inutilă şi periculoasă şi se recomandă apelul urgent la o terapie de salvare (Infliximab sau Ciclosporină) sau la colectomie. CRITERII DE EVALUARE BOALA CROHN Boala Crohn formă inflamatorie Activitatea bolii Crohn va fi evaluată utilizând scorul CDAI (Crohn's Disease Activity Index) (pentru calcularea căruia se poate folosi adresa de web www.ibdjohn.com/cdai/ sau clasificarea clinică a American College of Gastroenterology (ACG) a căror corespondenţă este expusă mai jos. ______________________________________________________________________________ | CDAI | Clasificarea clinică ACG | |_______________________|______________________________________________________| | Remisiune | Remisiune | | < 150 | Pacient asimptomatic | |_______________________|______________________________________________________| | Uşoară-moderată | Uşoară-moderată | | 150 - 220 | Pacient ambulator | | | Toleranţă alimentară bună pentru lichide, solide, | | | fără semne de deshidratare | | | 3 - 4 scaune/zi, cu/fără produse patologice | | | Scădere ponderală < 10% din greutatea iniţială | | | Fără anemie, fără febră, frisoane sau mase abdominale| | | palpabile | |_______________________|______________________________________________________| | Moderat-severă | Moderat-severă | | 220 - 450 | > 4 scaune/zi, cu/fără produse patologice | | | Durere abdominală | | | Greaţă/vărsături intermitent | | | Scădere ponderală > 10% din greutatea iniţială | | | Anemie, febră, frisoane sau mase abdominale palpabile| |_______________________|______________________________________________________| | Severă-fulminantă | Severă-fulminantă | | > 450 | Pacienţii care satisfac criteriile de mai sus | | | devenite mai severe şi persistente, asociază | | | alterarea stării generale, caşexie, nu răspund la | | | terapia convenţională maximală şi, în opinia | | | medicului curant, necesită intervenţie chirurgicală | | | sau au risc vital | |_______________________|______________________________________________________| Localizarea şi forma clinico-evolutivă a bolii Crohn vor fi încadrate conform clasificării Montreal. ______________________________________________________________________________ | Vârsta pacientului la | A1: < 16 ani | | debutul bolii |______________________________________________________| | | A2: 17 - 40 de ani | | |______________________________________________________| | | A3: > 40 de ani | |_______________________|______________________________________________________| | Localizarea bolii | L1: ileală | | |______________________________________________________| | | L2: colonică | | |______________________________________________________| | | L3: ileocolonică | | |______________________________________________________| | | L4: tub digestiv superior (se adaugă la L1 - L3 când | | | afectările coexistă) | |_______________________|______________________________________________________| | Forma clinico- | B1: nestricturizantă, nepenetrantă | | evolutivă |______________________________________________________| | (fenotipul) bolii | B2: stricturizantă | | |______________________________________________________| | | B3: penetrantă | | |______________________________________________________| | | p: se adaugă formelor B1 - B3 atunci când coexistă | | | boala perianală | |_______________________|______________________________________________________| Boala Crohn fistulizantă Vor fi considerate pentru tratamentul cu agenţi biologici doar formele fistulizante active (cu drenaj permanent/intermitent la nivelul fistulei) care nu au răspuns la terapia adecvată convenţională. Înaintea administrării terapiei biologice, se recomandă evaluarea anatomiei fistulei (examen chirurgical sub anestezie, ecografie endorectală, RMN) pentru a exclude prezenţa unui abces. Prezenţa unui abces contraindică tratamentul cu agenţi biologici. Abcesele trebuie drenate adecvat anterior tratamentului cu agenţi biologici. COLITA ULCERATIVĂ-RCUH Activitatea RCUH va fi apreciată prin utilizarea scorului Mayo (sau UCDAI) sau a clasificării Truelove şi Witts, expuse mai jos. Scorul Mayo (UCDAI) pentru aprecierea activităţii colitei ulcerative: ______________________________________________________________________________ | Numărul de scaune/24 | 0: numărul obişnuit de scaune | | de ore (perioada |______________________________________________________| | anterioară declanşării| 1: 1 - 2 scaune mai mult ca de obicei | | bolii foloseşte drept |______________________________________________________| | comparator) | 2: 3 - 4 scaune mai mult ca de obicei | | |______________________________________________________| | | 3: 5 sau mai multe scaune ca de obicei | |_______________________|______________________________________________________| | Prezenţa sângelui în | 0: fără sânge | | scaune |______________________________________________________| | | 1: urme de sânge la unele scaune | | |______________________________________________________| | | 2: sânge evident la majoritatea scaunelor | | |______________________________________________________| | | 3: scaune care conţin numai sânge | |_______________________|______________________________________________________| | Aspectul endoscopic | 0: mucoasă normală | | |______________________________________________________| | | 1: eritem, granularitate, diminuarea desenului | | | vascular, friabilitate | | |______________________________________________________| | | 2: la fel ca anterior, în plus având eroziuni şi | | | dispariţia desenului vascular | | |______________________________________________________| | | 3: la fel ca mai sus, în plus având ulceraţii şi | | | sângerări spontane | |_______________________|______________________________________________________| | Aprecierea medicului | 0: boală în remisiune (pacient asimptomatic) | | curant |______________________________________________________| | | 1: boală uşoară, simptome discrete; se corelează cu | | | subscoruri 0/1 la celelalte criterii | | |______________________________________________________| | | 2: boală moderată, simptomatologie mai pronunţată, | | | subscoruri de 1/2 | | |______________________________________________________| | | 3: boală severă; pacientul necesită internare; | | | majoritatea subscorurilor sunt 3 | |_______________________|______________________________________________________| Clasificarea Truelove şi Witts ______________________________________________________________________________ | Remisiune | Scaune formate, fără produse patologice (în afara | | | tratamentului cortizonic) | |_______________________|______________________________________________________| | RCUH uşoară | 1 - 3 scaune/zi, prezenţa sângelui intermitent în | | | scaun | | | Fără febră, tahicardie, anemie; VSH < 30 mm/h | |_______________________|______________________________________________________| | RCUH moderată | Criterii intermediare între forma uşoară şi severă | |_______________________|______________________________________________________| | RCUH severă | > 6 scaune/zi, prezenţa sângelui la majoritatea | | | emisiilor de fecale, temperatura > 37.5 °C, | | | AV > 90/min, scăderea hemoglobinei cu > 75% faţă de | | | normal, VSH > 30 mm/h | |_______________________|______________________________________________________| | RCUH fulminantă | > 10 scaune/zi, prezenţa sângelui la toate emisiile | | | de fecale, temperatura > 37.5 °C, AV > 90/min, | | | scăderea hemoglobinei cu > 75% faţă de normal, | | | VSH > 30 mm/h, pacienţi care au necesitat transfuzii | | | de sânge | |_______________________|______________________________________________________| Prescriptori: tratamentul se prescrie şi se monitorizează de către medicul în specialitatea gastroenterologie şi medicină internă (unităţi sanitare nominalizate de Ministerul Sănătăţii). Pentru administrarea agenţilor biologici trebuie obţinut şi semnat Formularul de Consimţământ Informat al Pacientului existent în vigoare la CNAS. Dosarul Pacientului va conţine toate documentele din regulamentul în vigoare la CNAS. #B DCI: DASATINIBUM Definiţia afecţiunii - Leucemia mieloidă cronică (LMC) Stadializarea afecţiunii - Afecţiunea are 3 faze: cronică, accelerată şi blastică Stadializare OMS a leucemiei mieloide cronice (3) ______________________________________________________________________________ | Faza cronică | Faza accelerată 1 | Faza blastică 1 | |_______________________|______________________|_______________________________| | - Blasti < 10% în | - Blastii reprezintă | Diagnostic bazat pe unul | | sângele periferic şi | între 10% până la | sau mai multe criterii | | mai puţin de 5% din | 19% din numărul de | | | celule din măduva | leucocite în sângele | - blastii reprezintă > 20% din| | osoasă | periferic şi/sau | leucocitele periferice sau | | - Leucocitoza pe | celulele nucleate din| din celulele nucleate din | | frotiu de sânge | măduva osoasă | măduva osoasă | | periferic | - Bazofilia | | | - Media numărului de | periferică >/= 20% | - proliferare blastică | | leucocite aprox. | - Trombocitopenie | extramedulară | | 170 x 10^9/l | persistentă | | | - Basofilie importantă| (< 100 x 10^9/L) fără| - aglomerări de blaşti în | | - Eozinofilia poate fi| legătură cu terapia | biopsia de măduvă osoasă | | prezentă | sau trombocitoza | | | - Monocitele usual | persistentă | | | mai puţin de 3% | (> 1000 x 10^9/L) | | | - Numărul de | non-responsivă la | | | trombocite este | tratament | | | normal sau crescut | - Splenomegalia şi | | | - Trombocitopenia | creşterea numărului | | | este neobişnuită | de leucocite care nu | | | (excepţie) | răspund la terapie | | | - Proliferarea este în| - Evidenţa citogenică| | | mare măsură limitată | a evoluţiei clonice | | | la ţesutul | | | | hematopoietic, în | | | | primul rând sânge, | | | | măduvă osoasă, splină | | | | şi ficat | | | |_______________________|______________________|_______________________________|
Dasatinib este indicat pentru tratamentul adulţilor cu leucemie mieloidă cronică (LMC), aflaţi în fază cronică, accelerată sau blastică cu rezistenţă sau intoleranţă la terapii anterioare, inclusiv la mesilat de imatinib. (4) Dasatinib este de asemenea indicat pentru tratamentul adulţilor cu leucemie acută limfoblastică (LAL) cu cromozom Philadelphia pozitiv (Ph+) şi LMC în fază blastică limfoidă cu rezistenţă sau intoleranţă la terapii anterioare. (4)
| TIMPUL | EŞEC TERAPEUTIC | |__________________________|___________________________________________________| | La diagnostic | | |__________________________|___________________________________________________| | 3 luni de la diagnostic | Fără răspuns hematologic (boală stabilă sau | | | progresivă) | |__________________________|___________________________________________________| | 6 luni de la diagnostic | Fără răspuns hematologic complet (RHC) | | | Fără răspuns citogenetic (Ph+ > 95%) | |__________________________|___________________________________________________| | 12 luni de la diagnostic | Mai puţin decât răspuns citogenetic parţial (RCP) | | | (Ph 35 > %) | |__________________________|___________________________________________________| | 18 luni de la diagnostic | Mai puţin decât răspuns citogenetic complet (RCC) | |__________________________|___________________________________________________| | La orice moment după | Pierderea RHC (confirmată la două ocazii diferite | | iniţierea tratamentului | cu excepţia cazului în care se asociază cu | | | evoluţia spre FA sau CB) | | | Pierderea RCC (confirmată la două ocazii diferite | | | cu excepţia cazului în care se asociază cu | | | pierderea RHC sau cu evoluţie spre FA sau CB) | | | Mutaţii ce conferă grad înalt de rezistenţă la | | | Imatinib | |__________________________|___________________________________________________|
Uz pediatric: DASATINIB nu este recomandat a se folosi la copii şi adolescenţi sub 18 ani din cauza lipsei de date de siguranţă şi eficacitate (vezi pct. 5. 1). (4) Pacienţi vârstnici: nu au fost observate la aceşti pacienţi diferenţe farmacocinetice relevante clinic legate de vârstă. La pacienţii vârstnici, nu este necesară recomandarea specifică a dozei. (4)
| Tabelul 7 Ajustarea dozei pentru neutropenie şi trombocitopenie | |______________________________________________________________________________| | LMC în fază cronică | NAL < 0,5 x 10^9/l | 1. Se opreşte tratamentul până | | (doză de start | şi/sau | când NAL >/= 1,0 x 10^9/l şi| | 100 mg o dată pe zi)| Plachete < 50 x 10^9/l| plachetele >/= 50 x 10^9/l. | | | | 2. Se reia tratamentul la doza | | | | de start iniţială. | | | | 3. Dacă plachetele < 25 x | | | | 10^9/l şi/sau recurenţa | | | | NAL < 0,5 x 10^9/l | | | | pentru > 7 zile, se repetă | | | | pasul 1 şi se reia | | | | tratamentul la doză redusă | | | | de 80 mg o dată pe zi (al | | | | doilea episod) sau se | | | | opreşte tratamentul (al | | | | treilea episod). | |_____________________|_______________________|________________________________| | LMC în fază | NAL < 0,5 x 10^9/l | 1. Se verifică dacă citopenia e| | accelerată | şi/sau | legată de leucemie (aspirat | | sau blastică şi | Plachete < 10 x 10^9/l| de măduvă sau biopsie). | | LAL Ph+ | | 2. Dacă citopenia nu este | | (doză de start | | legată de leucemie, se | | 70 mg de două ori | | opreşte tratamentul până | | pe zi) | | când NAL > 1,0 x 10^9/l şi | | | | plachetele > 20 x 10^9/l şi | | | | se reia tratamentul la doza | | | | de start iniţială. | | | | 3. Dacă citopenia revine, se | | | | repetă pasul 1 şi se reia | | | | tratamentul la doză redusă | | | | de 50 mg de două ori pe zi | | | | (al doilea episod) sau 40 mg| | | | de două ori pe zi (al | | | | treilea episod). | | | | 4. Dacă citopenia este legată | | | | de leucemie, se ia în calcul| | | | creşterea dozei la 100 mg de| | | | două ori pe zi. | |_____________________|_______________________|________________________________|
Doza de start recomandată de Dasatinib pentru LMC în fază accelerată, blastică de tip mieloid sau limfoid (fază avansată), sau LAL Ph+ este de 70 mg de două ori pe zi administrate oral, un comprimat dimineaţa şi unul seara. Creşterea sau scăderea dozei este recomandată pe baza răspunsului pacientului şi a tolerabilităţii.
În studiile clinice la adulţi cu LMC şi pacienţi LAL Ph+, a fost permisă creşterea dozei la 140 mg o dată pe zi (LMC în fază cronică) sau 100 mg de două ori pe zi (LMC în fază avansată sau LAL Ph+) pentru pacienţii care nu au obţinut un răspuns hematologic sau citogenetic la doza de start recomandată. Ajustarea dozei pentru efecte nedorite: Mielosupresia În studiile clinice, mielosupresia a fost gestionată prin întreruperea dozei, reducerea dozei sau oprirea tratamentului de studiu. La nevoie, s-au folosit transfuzia de trombocite sau transfuzia de hematii. S-a folosit factorul de creştere hematopoetic la pacienţii cu mielosupresie rezistentă. Recomandările de modificare a dozei sunt rezumate în Tabelul 7. NAL: număr absolut de neutrofile Reacţii adverse non-hematologice: Dacă se produc reacţii adverse non-hematologice severe la Dasatinib, tratamentul trebuie întrerupt până când evenimentul este rezolvat. Apoi, tratamentul poate fi reluat la o doză redusă în funcţie de severitatea evenimentului iniţial. Monitorizarea tratamentului (parametrii clinico-paraclinici şi periodicitate) RĂSPUNS HEMATOLOGIC COMPLET (6) Evaluare hematologică la 2 săptămâni până la obţinerea răspunsului complet şi confirmat, ulterior odată la 3 luni, dacă nu există altă indicaţie*2) - Trombocite < 450 x 10^9/L - Leucocite < 10 x 10^9/L - Fără granulocite imature şi < 5% bazofile - Splină nepalpabilă RĂSPUNSUL CITOGENETIC Evaluare la 6 luni până la obţinerea răspunsului citogenetic complet, ulterior cel puţin odată la 12 luni.*2) _ |X| COMPLET: 0% metafaze Ph+ |_| _ |_| PARŢIAL: 1 - 35% metafaze Ph6 _ |_| MINOR: 36 - 65% metafaze Ph+ _ |_| MINIMAL: 66 - 95% metafaze Ph+ _ |_| ABSENT: > 95% metafaze Ph+ RĂSPUNSUL MOLECULAR:*2) Se apreciază raportul BCR-ABL/gena de control conform scalei internaţionale. COMPLET: transcript necuantificabil şi nedetectabil; MAJOR: Se determină o dată la 3 luni. Criterii de excludere din tratament: Reacţii adverse: când efectele adverse nu pot fi combătute prin modificări ale dozei sau întreruperi temporare ale tratamentului (vezi tabelul) Co-morbidităţi - hipersensibilitatea la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi Non-responder - în cazul evoluţiei bolii sau lipsei răspunsului hematologic sau citogenetic, după ce s-a încercat creşterea dozei Non-compliant
Cetuximab este indicat în tratamentul pacienţilor cu cancer colorectal metastatic în asociere cu irinotecan, în caz de eşec al terapiei cu irinotecan. TRATAMENT (doze, condiţiile de scădere a dozelor, perioada de tratament) Erbitux se administrează o dată pe săptămână. Prima doză este de 400 mg cetuximab pe mp de suprafaţă corporală. Fiecare dintre dozele săptămânale ulterioare este de câte 250 mg/mp. Înaintea primei perfuzii, pacienţilor trebuie să li se administreze premedicaţie cu un antihistaminic. Această premedicaţie este recomandată înaintea tuturor perfuziilor ulterioare. Se recomandă continuarea tratamentului cu cetuximab până când se observă progresia bolii. Dacă în timpul tratamentului cu Erbitux apar reacţii cutanate severe, terapia cu cetuximab trebuie întreruptă sau reduse dozele. MONITORIZARE TRATAMENT (parametrii clinico-paraclinici şi periodicitate) Este necesară monitorizarea atentă în timpul perfuziei şi urmărirea pacientului cel puţin 1 oră după încheierea perfuziei. Este recomandată acordarea unei atenţii deosebite în cazul pacienţilor cu un status redus al performanţelor fizice şi cu patologie cardio-pulmonară preexistentă. Se recomandă determinarea concentraţiilor serice de electroliţi înaintea tratamentului cu cetuximab şi periodic în timpul tratamentului. Se recomandă instituirea unui tratament de substituţie electrolitică. CRITERII DE EXCLUDERE DIN TRATAMENT: - Reacţii adverse - Incidenţa următoarelor reacţii severe - reacţii legate de perfuzie - tulburări respiratorii - reacţii cutanate - tulburări electrolitice - Co-morbidităţi: afecţiuni cardiace sau pulmonare, afecţiuni hematologice, funcţie renală sau hepatică modificată. - Non-responder: nu sunt disponibile date publicate - Non-compliant: nu este cazul
- medici specialişti oncologie medicală DEFINIŢIA AFECŢIUNII: Cancer cu celule scuamoase al capului şi gâtului STADIALIZAREA AFECŢIUNII: Cancer cu celule scuamoase avansat local al capului şi gâtului CRITERII DE INCLUDERE (vârstă, sex, parametrii clinico-paraclinici etc.) Cetuximab este indicat în asociere cu radioterapia, în tratamentul cancerelor epidermoide de cap şi gât; TRATAMENT (doze, condiţiile de scădere a dozelor, perioada de tratament): Se recomandă începerea tratamentului cu cetuximab (Erbitux) cu o săptămână înaintea radioterapiei şi continuarea tratamentului cu cetuximab până la sfârşitul perioadei de radioterapie. Erbitux se administrează o dată pe săptămână. Prima doză este de 400 mg cetuximab pe mp de suprafaţă corporală. Fiecare dintre dozele săptămânale ulterioare este de câte 250 mg/mp. Înaintea primei perfuzii, pacienţilor trebuie să li se administreze premedicaţie cu un antihistaminic. Această premedicaţie este recomandată înaintea tuturor perfuziilor ulterioare. Dacă în timpul tratamentului cu Erbitux apar reacţii cutanate severe, terapia cu cetuximab trebuie întreruptă sau reduse dozele (vezi RCP secţiunea 4.4 reacţii cutanate). MONITORIZARE (parametrii clinico-paraclinici şi periodicitate) Este necesară monitorizarea atentă în timpul perfuziei şi urmărirea pacientului cel puţin 1 oră după încheierea perfuziei (vezi RCP secţiunea 4.4 Atenţionări speciale şi precauţii speciale pentru utilizare) Este recomandată acordarea unei atenţii deosebite în cazul pacienţilor cu un status redus al performanţelor fizice şi cu patologie cardio-pulmonară preexistentă. Se recomandă determinarea concentraţiilor serice de electroliţi înaintea tratamentului cu cetuximab şi periodic în timpul tratamentului. Se recomandă instituirea unui tratament de substituţie electrolitică.
- Reacţii adverse - Incidenţa următoarelor reacţii severe - reacţii legate de perfuzie - tulburări respiratorii - reacţii cutanate - tulburări electrolitice - Co-morbidităţi: afecţiuni cardiace sau pulmonare, afecţiuni hematologice, funcţie renală sau hepatică modificată - Non-responder: nu sunt disponibile date publicate PRESCRIPTORI: medici specialişti oncologie medicală DCI: SORAFENIBUM Definiţia afecţiunii - Carcinomul Hepatocelular Stadializarea Carcinomului Hepatocelular - La nivel global se utilizează mai multe sisteme de stadializare a HCC fără un consens absolut. Criterii de iniţiere a tratamentului cu sorafenib - carcinom hepatocelular inoperabil Tratamentul cu sorafenib este indicat în Carcinomul Hepatocelular pentru următoarele categorii de pacienţi: - Cu afecţiune nerezecabilă - Cu afecţiune potenţial rezecabilă dar care refuză intervenţia chirurgicală - Inoperabili datorită statusului de performanţă sau co-morbidităţilor (afecţiune localizată). Nu este recomandat pentru pacienţii de pe lista de aşteptare pentru transplantul hepatic * Atenţionare: Datele de siguranţă pentru pacienţii Clasă Child - Pugh Class B sunt limitate. Se va utiliza cu precauţie extremă la pacienţii cu niveluri crescute de bilirubină. Pacienţii pediatrici: Nu au fost studiate siguranţa şi eficacitatea terapiei cu Nexavar(R) la copii şi adolescenţi (cu vârsta sub 18 ani). Contraindicaţii: Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare din excipienţi Tratament Doza recomandată şi mod de administrare: Doza recomandată pentru adulţi este de 800 mg zilnic (câte două comprimate de 200 mg de două ori pe zi) Pacienţii vârstnici: Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii vârstnici (peste 65 ani) Insuficienţă renală: Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu insuficienţă renală uşoară până la moderată. Nu există date privind pacienţii care necesită dializă. Insuficienţă hepatică: Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată (Child-Pugh A şi B). Nu există date privind pacienţii cu insuficienţă hepatică severă (Child-Pugh C).
Evaluare clinică, imagistică (echografie, CT), biochimică, la maxim 3 luni sau în funcţie de simptomatologie. Criterii de excludere din tratament Reacţii adverse inacceptabile şi necontrolabile chiar şi după reducerea dozelor sau după terapia simptomatică specifică a reacţiilor adverse apărute în timpul tratamentului. Prescriptori - medici specialişti oncologie medicală. Definiţia afecţiunii: Carcinomul Renal Stadializarea Carcinomului Renal: Stadiul IV: Boala metastatică Criterii de iniţiere a tratamentului - Tratamentul pacienţilor cu cancer renal avansat după eşecul terapiei cu Interferon sau interleukină 2 sau la pacienţi consideraţi neeligibili pentru terapia cu interferon Tratament Doza recomandată şi mod de administrare: Doza recomandată pentru adulţi este de 800 mg zilnic (câte două comprimate de 200 mg de două ori pe zi) Pacienţii vârstnici: Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii vârstnici (peste 65 ani) Insuficienţă renală: Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu insuficienţă renală uşoară până la moderată. Nu există date privind pacienţii care necesită dializă. Ajustări ale dozei: În vederea controlului reacţiilor adverse ce pot apare în cursul tratamentului se poate impune întreruperea sau reducerea dozei la două comprimate de 200 mg o dată pe zi. Perioada de tratament: Tratamentul va continuă atâta timp cât se observă un beneficiu clinic sau până la apariţia unei toxicităţi inacceptabile. Monitorizare Evaluare clinică, imagistică (echografie, CT), biochimică, la maxim 3 luni sau în funcţie de simptomatologie. Criterii de excludere din tratament Reacţii adverse inacceptabile şi necontrolabile chiar şi după reducerea dozelor sau după terapia simptomatică specifică a reacţiilor adverse apărute în timpul tratamentului. Prescriptori - medici specialişti oncologie medicală Yüklə 2,71 Mb. Dostları ilə paylaş:
|