Actiunea Pentru Educatie si Libertate avertizeaza asupra Pericolelor rfid 100. 000

B. Regulamentul 2252/2004 al C.E. care a stat la baza emiterii actelor normative interne poate fi contestat în sensul că standardele minime de securitate pentru paşapoartele biometrice ar trebui să nu aibă un caracter obligatoriu, ci facultativ.

Dreptului intern în materie de justiţie şi afaceri nu i se poate impune soluţia cu caracter de recomandare ca fiind obligatorie.


Astfel, ar trebui să luăm exemplul Poloniei care a contestat acest Regulament în faţa Curţii Europene de Justiţie, în sensul că a invocat ca argument faptul că paşapoartele biometrice să nu fie emise sau să fie emise doar în condiţiile respectării dreptului la obiecţii pe motive de libertate de gândire, conştiinţă şi religie. Acest drept este consacrat de art.9 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Noi considerăm că paşapoartele biometrice reprezintă o problemă care vizează în primul rând drepturile omului, mai ales a acelordrepturi care ţin de libertatea persoanei umane (protecţia datelor personale, obiecţia de conştiinţă, dreptul la intimitate).

Ar trebui să luăm exemplul altor state membre U.E. care au fost mult mai precaute decât România în sensul că au acordat prioritate faţă de legislaţia internă a reglementărilor U.E. numai după ce instanţele constituţionale naţionale au verificat în prealabil compatibilitatea între aceste reglementări şi Constituţia naţională respectivă.

Această lacună legislativă din dreptul nostru intern ar trebui modificată în sensul introducerii în Constituţie a unui articol privitor la verificarea în prealabil a compatibilităţii reglementărilor comunitare cu dreptul intern astfel putându-se ajunge din punct de vedere constituţional la nivelul Poloniei şi a altor state cu prevederi similare sub acest aspect.

În momentul intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, tratat care dă forţă juridică obligatorie Cartei Drepturilor Fundamentale, se poate contesta din punct de vedere juridic Regulamentul în cauză pe baza principiilor reglementate în Cartă.

În acest sens invocăm faptul că atât Curtea Europeană de Justiţie cât şi instanţele naţionale din statele membre U.E. şi-au întemeiat unele decizii pe prevederile Cartei Drepturilor Fundamentale ale Omului.

În consecinţă, contestarea Regulamentului pe motiv de incompatibilitate a acestuia cu prevederile Cartei ar putea fi invocată într-o eventuală contestaţie a acestui Regulament în faţa instanţelor naţionale competente.