Scurt istoric al problemei actelor biometrice în România
1.În Decembrie 2004, UE a adoptat Regulamentul 2252/2004 privind standardele pentru elementele de securitate şi elementele biometrice integrate în paşapoarte şi în documente de călătorie emise de statele membre.
2.În Iulie 2006 Parlamentul României a adoptat Legea nr. 279/2006 privind personalizarea centralizată a paşapoartelor cu date biometrice.
3.În Iunie 2008 Guvernul României a adoptat Ordonanţa de urgenţă 94 cu privire la implementarea paşapoartelor biometrice, ordonanţă care abrogă legea 297/2006.
4.În Noiembrie 2008 Parlamentul României aprobă legea 298/2008 cu privire la interceptarea convorbirilor telefonice şi a internetului.
5.Pe 4 Decembrie 2008 Guvernul României adoptă Ordonanţa de urgenţă nr. 207 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, stabilind tipurile de paşapoarte eliberate de statul român, paşapoartele biometrice trebuind să aibă amprentele digitale ale titularului, urmata de Ordonata 1566/2008 din 15 Decembrie 2008, prin care se institutie indroducerii obligatorie a acestor pasapoarte începînd cu 1 Ianuarie 2009.
6.Pe 12 Decembrie 2008 UE a adoptat un raport (A6-0500) prin care se prevede, în cazul paşapoartelor biometrice, obligativitatea furnizării amprentelor, care vor fi stocate pe un cip.
7.Pe 14 Ianuarie 2009 Părintele Justin a lansat apelul către credincioşii din România; apelul a fost publicat trunchiat în Cotidianul pe 15 Ianuarie, şi integral în Ziua din 16 Ianuarie. Au urmat o serie de articole în presa centrală şi locală şi dezbateri televizate pe tema cipurilor şi controlului total.
8.Pe 21 Ianuarie 2009 a fost publicat pe internet, şi apoi, parţial sau integral, şi în presă, studiul pr. Mihai Valică despre cipurile electronice din acte şi pecetluirea apocaliptică
