ActiveWatch este o organizație de drepturile omului care militează pentru comunicare liberă în interes public. Acest raport a fost redactat în cadrul programului FreeEx al ActiveWatch. Programul FreeEx



Yüklə 1,3 Mb.
səhifə8/14
tarix06.03.2018
ölçüsü1,3 Mb.
#45015
1   ...   4   5   6   7   8   9   10   11   ...   14

Concluzii:

În 2015 a continuat avalanșa de insolvențe care afectează instituțiile de presă în ultimii ani (descrisă și în rapoartele FreeEx anterioare).

bună parte a televiziunilor și cotidianelor naționale au pierderi și datorii.

Disponibilizările în redacții au continuat și în anul 2015, efect al dificultăților economice care afectează piața de media.

Cea mai puternică agenție de știri din piață a fost marcată de o criză internă, redacția fiind afectată de plecări masive.

A apărut pe piață o nouă agenție de știri, News.ro, condusă și alcătuită în special din persoane care au părăsit Mediafax.

Au apărut noi publicații online inițiate de jurnaliști cu experiență.

Guvernul a emis o ordonanță de urgență prin care se înființează un fond al audiovizualului destinat televiziunilor, în valoare de 15 milioane euro, alimentat de la buget. Fondul a rămas la nivel de intenție.

Ordonanța „anti-rebate” a adus pierderi semnificative agențiilor de media.

Mai mulți patroni de presă au fost arestați pentru corupție și evaziune fiscală.

Un fenomen interesant înregistrat în 2015 este reorientarea spre subiecte sociale a emisiunilor lider de audiență ale principalelor posturi generaliste și audiențele record realizate de aceste subiecte.

Piața de internet din România este foarte competitivă și oferă servicii variate la prețuri accesibile.



Recomandări pentru mediul politic:

Modificarea legislației (legea drepturilor de autor) în vederea diminuării taxelor pe care radiodifuzorii locali le achită organismelor de gestionare colectivă a drepturilor de autor.

TELEVIZIUNEA ȘI RADIOUL PUBLICE

Radioul public

În contrast cu televiziunea publică, radioul public se află într-o situație foarte bună, atât din punct de vedere economic, cât și al poziționării pe piață. Radio România Actualități se situează pe locul doi la nivel național, cu aproape 2 milioane de ascultători zilnic321. Postul Antena Satelor și canalele regionale ale SRR au și ele audiențe importante. SRR a raportat pentru 2014 un profit de 7,7 milioane lei (aprox. 1,6 mil. euro).
Campanie SRR împotriva modificării Legii nr. 41/1994

O campanie declanșată de SRR a născut puternice controverse, unii jurnaliști acuzând intențiile manipulatorii ale conducerii, iar CNA a sancționat cu somație respectiva campanie. Această campanie s-a declanșat după ce preşedintele Comisiei de Cultură din Senat, Georgică Severin (PSD), a depus în februarie 2016 un proiect de modificare a Legii nr. 41/1994 a cărui principală prevedere este separarea funcțiilor de președinte și director general la televiziunea și radioul public.

Campania a fost construită sub sloganul „Salvați radioul public” și a constat într-o serie de spoturi cu mesaje, plus emisiuni dedicate acestui subiect. Campania a încercat să inducă ideea că radioul public ar fi amenințat de modificările legislative propuse în contextul situației dezastruoase de la televiziunea publică și a scos în evidență situația financiară bună a instituției și audiențele foarte bune înregistrate.
La o dezbatere Frontline despre situația TVR ce a avut loc în martie 2016, mai mulți jurnaliști SRR au vorbit la adăpostul legii avertizorului public despre presiunile din instituție și au acuzat conducerea SRR că a demarat această campanie ca să blocheze orice schimbare la SRR. În cadrul dezbaterii, realizatorul de emisiuni SRR, Alexandru Rusu, a acuzat persoanele din conducerea SRR că ”se ascund după rezultatele contabile și astfel scapă de orice dezbatere publică”.322 Un jurnalist a adus acuzații de cenzură: „ni s-a impus la camera știrilor să dăm pe post știri care nu respectă propriile noastre standarde”323.
Jurnaliștii avertizori au reclamat faptul că li s-a impus să difuzeze știri care „nu respectă propriile noastre standarde, adică citarea unei surse” și care au ignorat complet celelate opinii exprimate în spațiul public față de modificarea legii de funcționare a serviciilor publice de radio și televiziune. Opinia inițiatorului proiectului de modificare a legii nu a fost prezentată324.

Campania împotriva modificării legii a cuprins și așa-zise dezbateri în cadrul cărora s-a prezentat exclusiv un punct de vedere, împotriva modificării legii. Printre persoanele invitate să exprime acest punct de vedere s-au numărat șeful Federației Crescătorilor de Bovine sau președintele asociației Pro Agro.

CNA a sancționat SRR pentru lipsa imparțialității în dezbaterile pe care le-a avut pe post. Sancțiunea pentru postul public de radio a vizat doar emisiunile de dezbatere, dar nu și spoturile radio325. SRR a modificat spoturile, eliminând expresia „Nu distrugeți Radio România”.

În cadrul audierilor care au avut loc la CNA pe marginea acestei campanii, Mihaela Platon, reprezentanta unui sindicat din Radio România, a vorbit despre presiunile și abuzurile conducerii împotriva celor care se opun acesteia: „Cine nu aplaudă realizările managementului actual este înlăturat. (...) Și eu, și colegi de-ai mei suntem convocați în comisii disciplinare. Unele sunt făcute pe baza unor delațiuni din partea unor persoane cel puțin controversate (...) Noi trebuie să răspundem, suntem sancționați.”326

Reprezentanții SRR au negat în cadrul audierilor acuzațiile de cenzură și au sesizat Consiliul de Onoare al SRR să analizeze dacă acuzațiile făcute în spațiul public au o bază reală.327 De asemenea, conducerea SRR a pretins că nu proiectul de lege inițiat de Georgică Severin era obiectul campaniei, ci un altul, care își propunea eliminarea obligativității taxei radio-TV.
Probleme administrative

Mai mulți salariați au reclamat abuzuri administrative ale conducerii, fie public, fie sub protecția anonimatului.

Un jurnalist de la Radio Cluj, Vasile Luca, a fost concediat după ce a sesizat Direcția Națională Anticorupție în legătură cu situația unui salariat al SRR despre care susține că ar fi încasat un salariu consistent fără a depune o activitate. Salariatul respectiv ar fi fost Debreczeni Hajnal, consilier de presă al președintelui UDMR, Kelemen Hunor.

La scurt timp după ce a depus această plângere, lui Luca i s-a desfăcut contractul de muncă pentru că a avut o colaborare cu postul de televiziune Agro TV. Luca susține că acest contract se încheiase cu opt luni înainte și că materialele produse de el erau redifuzate de postul de televiziune la momentul demiterii328. Debreczeni Hajnalka și-a dat demisia de la Radio Cluj după ce plângerea lui Vasile Luca a fost înregistrată la DNA.


Au continuat să curgă sentințele privind incompatibilitea unor persoane cu funcții de conducere. Curtea de Apel a decis că Dumitru Radu Dobriţoiu, membru al Comitetului Director al SRR, s-a aflat în situaţie de incompatibilitate, întrucât deţine simultan, începând cu data de 3 iulie 2012, „calitățile de membru al Comitetului Director al S.R.R. și persoană fizică autorizată în cadrul DOBRIȚOIU N. RADU - COSTIN PERSOANĂ FIZICĂ, încălcând, astfel, dispozițiile art. 84, alin. (1), lit. g) din Legea nr. 161/2003”.

Curtea de Apel Bucureşti a condamnat-o definitiv pe Oltea Şerban-Părău (managerul Centrului Cultural Media Radio România şi director artistic al Orchestrelor şi Corurilor Radio) la un an cu suspendare pentru conflict de interese. Agenția Națională de Integritate  a constatat existența conflictului de interese în materie administrativă și penală în data de 3 aprilie 2014, în urma sesizării Sindicatului Unit al Salariaţilor Radio România. ANI a considerat că Oltea Şerban-Părău a avut un interes personal de natură patrimonială (respectiv mărirea patrimoniului familiei sale prin obținerea de către soțul său a unor beneficii bănești), în perioada 31 august 2006 - 8 august 2013, atunci când a aprobat și semnat un număr de 63 contracte de cesiune a drepturilor de autor și de cesiune a drepturilor conexe, încheiate de Societatea Română de Radiodifuziune cu soțul doamnei Părău, Oprina Virgil-Vasile.  Valoarea totală a contractelor încheiate a fost de 55.147 de lei.

Comitetul Director al SRR a decis în iunie 2014 să interzică persoanelor din afara instituţiei dreptul de a candida pentru locurile prevăzute de lege în Consiliul de Administraţie, ca reprezentanţi ai salariaţilor şi, totodată, ai societăţii civile. În data de 5 iunie 2015, Curtea de Apel București a anulat rezultatul alegerilor pentru cele două locuri destinate reprezentanților salariaților în Consiliul de Administrație al SRR organizat în data de 3 iunie 2014. Hotărârea judecătorească a fost atacată de SRR, astfel încât persoanele care au fost alese pe respectivele locuri în 2014 continuă să fie membre ale Consiliului de Administrație al SRR.

Televiziunea publică


Criza financiară

Situația economică a continuat să fie principala problemă care afectează funcționarea televiziunii publice. La sfârșitul lui 2015, TVR înregistra pierderi cumulate în valoare de 689 de milioane de lei (aprox. 153 de milioane de euro), cu 8 milioane mai mici față de anul anterior329. Dintre acestea, aproximativ 100 de milioane de euro sunt către bugetul de stat. Preşedintele-director general al TVR, Stelian Tănase, a susținut că singura soluție este ștergerea acestor datorii de către Guvern330, considerând că instituția suferă de o subfinanţare cronică.

Criza financiară a afectat în continuare activitatea editorială și a determinat o restrângere severă a producției, precum și închiderea canalului TVR News. Conform conducerii instituției, 20% din cheltuielile TVR se duc pe datorii, 50% pe salarii și doar 5% pe programe și licențe331. Cu toate acestea, tăierile de cheltuieli n-au fost suficiente pentru a opri pierderile și acumularea de noi datorii, ambele înregistrând creșteri în anul 2015. Mai grav, începutul lui 2016 a rearuncat TVR în pragul incapacității de plată, din cauza proceselor pierdute de instituție cu cei 726 de salariați care s-au adresat instanțelor pentru neindexarea salariilor conform Contractului colectiv de muncă în perioada 2008-2012332. Reparațiile pe care TVR trebuie să le plătească salariaților în urma acestor procese se ridică la peste 17 milioane de euro în anii 2015 și 2016 (5 milioane pe anul 2015, 12 milioane pe 2016), dar cifrele anunțate de conducerea TVR arată că și bugetele din următorii doi ani vor fi puternic afectate de aceste plăți reparatorii.

Politicieni de prim rang și-au exprimat interesul pentru soarta TVR, dar totul s-a rezumat la declarații generale. Stelian Tănase a acuzat mediul politic, inclusiv pe Președintele Iohannis că ignoră televiziunea publică, afirmând că politicienii se tem să îşi asume răspunderea în cazul TVR, „din raţiuni electorale”333. Tănase și-a îndreptat criticile și asupra premierului Victor Ponta, pe care l-a acuzat că nu intervine pentru a lua măsurile ce stau în puterea Guvernului în sprijinul TVR: indexarea taxei TV, scăderea TVA şi amnistia fiscală334. Explicația pentru această indiferență ar fi fost, conform lui Tănase, dorința PSD de a sabota televiziunea publică, pentru că instituția era condusă de o persoană sprijintă de PNL: „Nu au vrut să ia niciun fel de măsură pentru că PSD și Ponta au fost interesați ca să iasă prost povestea cu TVR-ul, pentru că era la liberali. Înțelegeți bancul? Dacă era la PSD poate că ar fi ajutat televiziunea.”335 Nu numai că mediul politic nu și-a asumat măsuri în vederea însănătoșirii financiare a TVR, dar a inițiat măsuri legislative care vizau eliminarea taxei de televiziune (cazul este descris mai jos).

Curtea de Conturi a avertizat într-un raport lansat pe 24 iunie 2015 că TVR riscă să ajungă în incapacitatea de a continua activitatea în perioada următoare, din cauza situației economice grave în care se află. Raportul Curții de Conturi viza rezultatele programului de redresare aplicat de conducerea TVR în 2012. Potrivit documentului, situatia actuală a TVR „este mai gravă decât cea existentă în anul 2012, anterior aprobării și aplicării Programului de Redresare”.336

Câteva săptămâni mai târziu, pe 20 iulie, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a anunțat că a instituit popriri pe conturile Societăţii Române de Televiziune (SRTv) pentru recuperarea datoriilor337. Consiliul de Administraţie (CA) al TVR a adoptat la scurt timp noi măsuri de redresare financiară: reducerea programului de lucru și a cheltuielilor cu drepturi de autor și a contractelor de prestări servicii, precum şi începerea negocierilor în vederea concedierilor colective. De asemenea, CA al TVR a decis închiderea canalului TVR News începând cu data de 1 august338. Postul retransmitea programe ale EuroNews, producția proprie fiind extrem de limitată și asigurată de Direcția Știri. Urmare a acestor decizii, în jur de 100 de salariați s-au adunat în curtea instituţiei, îngrijoraţi de situaţia TVR și nemulțumiți de măsurile de redresare propuse de CA. Ei reclamau și eșuarea negocierilor cu conducerea TVR pentru semnarea Contractului Colectiv de Muncă, cel vechi expirând pe 1 iulie.

După plata unei datorii de 10 milioane de lei, conturile TVR au fost deblocate de ANAF pe 29 iulie, astfel încât Consiliul de Administrație a renunțat la măsurile menționate mai sus, mai puțin la închiderea TVR News339.

Creșterea taxei a fost cerută și de succesoarea lui Tănase la conducerea TVR, directorul interimar, Irina Radu, precum și de principalul sindicat din Televiziunea Română Sindicatul pentru Unitatea Salariaţilor TV din TVR (SPUSTV)340. SPUSTV propunea creșterea taxei de la 4 la 4.5 lei pentru a asigura veniturile necesare achitării drepturilor de televizare a meciurilor libere la retransmisie de la Campionatul European de Fotbal din 2016.

Proaspăt numită director interimar, Irina Radu a fost convocată la Parlament unde i s-a cerut un plan de redresare economică a instituției. Radu a considerat „ciudată” această solicitare fără o modificare substanțială a legii de funcționare și a susținut că nici măcar ștergerea datoriilor nu ar garanta funcționarea normală a TVR „la nivelul acesta al abonamentului (n.n. taxei TV)”.341

De altfel, încă din februarie 2015 European Broadcasting Union (EBU) i-a transmis o scrisoare premierului Victor Ponta în care și-a exprimat îngrijorarea cu privire la soarta televiziunii publice și a cerut Guvernului să nu declanşeze procedura de intrare în insolvenţă a TVR342. European Broadcasting Union este o organizație care reunește televiziunile publice din Europa. Conducerea EBU afirmă că serviciile publice de media „sunt vitale pentru o democraţie adevărată”. TVR are datorii şi angajamente financiare viitoare către EBU de aproximativ 37 de milioane de euro.

Situația disperată generată în februarie 2016 de costurile determinate de procesele pierdute cu cei 726 de salariați a readus în agenda publică situația televiziunii publice. Politicieni și demnitari au preluat subiectul, fără a oferi soluții realiste de rezolvare a problemelor structurale cu care se confruntă TVR, propunerile venite fiind mai degrabă soluții de conjunctură, care răspund pe termen scurt nevoilor TVR, fără a rezolva cauzele problemelor. Situația televiziunii publice a fost pasată de la Parlament la Guvern și înapoi, politicienii cerând guvernului tehnocrat o rezolvare, în timp ce premierul Cioloș a atras atenția că televiziunea publică se află în subordinea Parlamentului. În cadrul unei audieri la Parlament unde a fost convocat pentru a discuta situația TVR, Cioloș a afirmat că Guvernul nu-și poate asuma ștergerea datoriilor fiscale ale TVR, considerând că această măsură ar putea fi interpretată de Comisia Europeană drept ajutor de stat343.

Soluția insolvenței a fost susținută puternic de voci importante din mediul politic, în frunte cu președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu (ALDE). Gigel Ştirbu, membru PNL și preşedintele Comisiei pentru Cultură, Arte şi Mijloace de Informare în Masă din Camera Deputaţilor, s-a pronunţat pentru intrarea SRTV în insolvenţă344. Știrbu a respins ideea modificării legii de funcționare, considerând că nu este o prioritate și nu răspunde nevoilor urgente ale televiziunii publice. PNL susține că este urgentă numirea unui nou Consiliu de Administrație. PSD, prin vocea președintelui Liviu Dragnea a declarat că partidul său exclude posibilitatea creșterii taxei345. Până la data redactării acestui raport nu a fost depus niciun proiect de lege pentru intrarea TVR în insolvență.

Dificultățile economice au amânat trecerea la transmisia digitală. Pe 17 iunie, conform Strategiei de digitalizare, România trebuia să treacă la sistemul digital de transmisie terestră. În cadrul audierilor ce au avut loc în februarie 2015 la comisiile de cultură ale Senatului și Camerei Deputaților, Stelian Tănase a spus că digitalizarea programată la 17 iunie va fi „o revoluţie privind modul de a face televiziune în România (...) [un] moment de cotitură decisivă pentru situaţia TVR pe următorii 10-20 de ani, atât tehnologic cât şi editorial”. 346 În cadrul acelorași audieri, directorul studiourilor centrale ale TVR, Liviu Nicolescu avertiza că TVR nu avea în acel moment decât 40% acoperire în sistem digital.

Din cauza întârzierilor în implementarea rețelei de comunicații electronice necesară pentru furnizarea serviciilor publice de televiziune în sistem digital terestru, serviciile TVR și ale operatorilor privați se aflau în imposibilitatea de a fi furnizate pe cale radio terestră în sistem digital terestru. Guvernul a intervenit pentru a rezolva această situație. Prin ordonanța de urgență adoptată în luna iunie347, Guvernul a prelungit emisia analogică a televiziunilor până la sfârșitul anului 2016. De asemenea, drepturile de utilizare a frecvențelor radio acordate, pentru furnizarea pe cale radio terestră a serviciilor publice de radiodifuziune, pot fi extinse, cu caracter temporar, până la data de 31 decembrie 2016.


Conflicte de muncă

Sindicatul pentru Unitatea Salariaților TV (SPUSTV) a declanșat un conflict de muncă după ce negocierile cu conducerea TVR pentru semnarea unui nou Contract Colectiv de Muncă au eșuat. Sindicaliștii au acuzat conducerea că a dorit să reducă sporurile și beneficiile salariaților, fără să se atingă de beneficiile persoanelor din management. De asemenea, conducerea a eliminat salariile compensatorii în caz de concediere colectivă.

La rândul său, TVR a dat în judecată Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Patronatul Presei din România-ROMEDIA şi Uniunea Naţională a Patronatului Român – UNPR invocând „încetarea existenţei şi a efectelor” Contractului Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Mass-Media (CCM) după data de 1 iulie 2015. Sindicatul a susținut că, prin această acțiune, managementul TVR încearcă să evite să le plătească salariaţilor drepturile prevăzute în CCM din Mass-Media. SPUSTV consideră că demersul este unul  ”forţat, abuziv şi tardiv”, întrucât aceeaşi speţă a mai fost judecată şi în cazul radioului public, instituţie care a solicitat acelaşi lucru. Atât Tribunalul Bucureşti prin Sentinţa Civilă nr. 10967 din 20.11.2014 (vezi aici) cât şi Curtea de Apel Bucureşti prin Decizia Civilă nr. 2326 din 16.06.2015, au respins cererea SRR constatând valabilitatea CCM din Mass-Media până la 14 ianuarie 2014. Decizia este definitivă şi irevocabilă.
Consiliul de administrație demis de Parlament

Raportul de activitate al TVR a fost depus în aprilie 2015 în Parlament, însă a fost votat abia în luna septembrie. Parlamentarii au respins raportul, ceea ce a atras demiterea Consiliului de administrație condus de Stelian Tănase348. În schimb, raportul de activitate al radioului public nu a fost votat nici până la data scrierii acestui raport. Ca de fiecare dată, au apărut dispute politice pe marginea votului, unii politicieni acuzând existența unor interese politice. Opoziția, prin vocea liberalului Ludovic Orban, a acuzat partidul de guvernământ, PSD, că a dorit decapitarea lui Tănase de la conducerea TVR, acesta fiind sprijinit de PNL349. În schimb, susține Orban, PSD a tergiversat votarea raportului de activitate al SRR pentru că președintele-director general al SRR, Ovidiu Miculescu, este un apropiat al PSD.

Tănase și-a asumat această politizare, considerând că poziția sa în fruntea TVR s-a vulnerabilizat odată cu spargerea la începutul lui 2014 a alianței USL, care l-a numit în funcție. El a spus că principalul motiv pentru care nu a plecat din fruntea TVR în anul electoral 2014 a fost „să nu las TVR-ul în brațele PSD”350.

La rândul său, Stelian Tănase l-a acuzat pe vicepremierul de la acea oră, Gabriel Oprea, că ar fi comandat „lichidarea” sa din fruntea TVR pentru că a refuzat să elimine un material despre plagiatul demnitarului. „M-a sunat foarte înfierbântat şi opărit să-mi ceară să scot un material despre plagiatul său. I-am spus că nu pot”, a declarat Tănase în cadrul unei emisiuni difuzate de postul public”.351 Tănase susține că Oprea a încercat apoi să intervină și prin intermediul reprezentanților partidului condus de Oprea (UNPR) în Consiliul de Administraţie al TVR. Tănase a spus că a fost apelat de Oprea de pe numărul de telefon al lui Rareș Bogdan, director general și moderator la Realitatea TV, un apropiat cercurilor politice (vezi raportul FreeEx 2012)352.

Stelian Tănase a spus că a doua zi a avut o altă convorbire telefonică cu Oprea, care era nemulţumit că Dragoş Pătraru pregăteşte un alt material cu plagiatul său, iar de această dată discuţia a fost intermediată de reprezentanţii UNPR. „M-am trezit cu doi membri ai CA care sunt din partea UNPR. Am discutat cinci minute după care unul dintre ei a pus mâna pe telefon să-l sune pe generalul Oprea să-i spună că sunt aici în birou la preşedintele TVR. Am stat de vorbă, era la fel de înfierbântat şi revoltat că pregătim şi mi-a dat numele lui Pătraru de la Starea Naţiei, un alt material cu plagiatul. I-am spus că nu se opreşte o emisiune cum are el în cap generalul cazon. Dar puteţi veni în studio fie să daţi un drept la replică, fie să fiţi intervievat”353.

Cristian Zgabercea s-a autosuspendat temporar din funcția de producător general al TVR, după ce a fost trimis în judecată alături de șeful Consiliului Județean din Constanța, Nicușor Constantinescu354. Zgabercea a fost trimis în judecată pentru fapte pe care le-ar fi comis pe vremea când era consilier al preşedintelui CJ Constanţa, acesta fiind acuzat de complicitate la abuz în serviciu, constituire a unui grup infracţional organizat şi evaziune fiscală355.

Procesul de evaluare a personalului de management declanșat de conducerea TVR la finele lui 2014 a generat un conflict care a ajuns în instanță. Claudiu Lucaci, coordonator cu atribuţii de director al Direcţia Emisiuni Informative şi Sport (DEIS) din Societatea Română de Televiziune, a obținut în faza de evaluare un punctaj care îi permitea păstrarea funcției. Evaluarea a fost însă anulată în urma contestației depusă de unul din membrii comisiei de evaluare, Romina Surugiu, care era și reprezentanta președinției în Consiliul de Administrație al TVR, fiind numită de fostul președinte Traian Băsescu. Surugiu a susținut că rapoartele de activitate depuse de Claudiu Lucaci și de adjuncta sa, Ioana Popescu (producător executiv în Direcţia Emisiuni Informative şi Sport din TVR), sunt identice356. Lucaci nu a contestat această constatare, dar s-a apărat susținând că el și Ioana Popescu au prezentat încă de la concursul din 2013 pentru conducerea DEIS un proiect comun de management și că ar fi răspuns oricum împreună pentru rezultatele acestuia357. Conducerea TVR a decis înființarea unei noi comisii de reevaluare a celor doi. În urma acestei reevaluări care a avut loc în luna aprilie, punctajul obținut de Lucaci a fost inferior celui necesar pentru păstrarea funcției de conducător al DEIS. Lucaci a contestat această reevaluare, spunând că această procedură nu este prevăzută în niciun regulament. El l-a făcut direct răspunzător de această situație pe președintele-director general al TVR, Stelian Tănase, pe care l-a acuzat că dorește să-și pună „o persoană care se află sub controlul lui direct”. Lucaci a mai acuzat că TVR este „o instituţie condusă politic”358.

Tribunalul București a dat câștig de cauză lui Claudiu Lucaci, anulând reevaluarea din aprilie, pe care a considerat-o ilegală și menținând rezultatele primei evaluări. Urmare a acestei decizii, Lucaci a fost repus în funcția de coordonator cu atribuţii de director al Direcţia Emisiuni Informative şi Sport359.


Probleme editoriale

Imaginea televiziunii publice a fost puternic marcată de gafa editorială produsă cu ocazia tragediei din clubul Colectiv. TVR nu a transmis în noaptea de 30 octombrie știri sau imagini în direct despre evenimentele din incendiul din clubul Colectiv, unde 63 de persoane și-au pierdut viața. Niciunul din canalele TVR nu și-a întrerupt emisia pentru a transmite informații despre situația din clubul Colectiv.

Jurnaliști ai TVR s-au aflat pe teren la locul tragediei, dar procedurile birocratice interne și neasumarea unei decizii editoriale au împiedicat intrarea în regim de breaking news, susține o jurnalistă din TVR care a descris pe propria pagină de facebook această situație: „Lucram cu toţii, într-un regim oribil de conexiune din cauza unor directive interne tehnice greţoase şi inutile. Nimeni nu a aşteptat să fie convocat într-o redacţie ca să îşi facă treaba. Aşteptam, da, un semn că se va sparge şi emisia. Între timp, informaţia curgea! Şi pe site, şi pe Facebook! Semnul ăla însă nu a venit. Nu înţeleg de ce.”360

Urmare a acestei situații, directorul Departamentului Ştiri, Raluca Stroe Brumariu, şi directorul interimar de Programe, Gabriel Gherghescu, şi-au înaintat demisia. R.S. Brumariu a declarat că motivul demisiei a fost absența ei din redacție în seara respectivă, fiind în timpul liber, și a găsit vinovat personalul care se afla în redacție în seara respectivă pentru faptul că în absența sa „nu s-au luat măsurile care trebuiau luate pentru a se intra în emisie. Pentru că pe teren au fost oameni - și reporteri, și cameramani, și soferi, iar în redacție au fost producători și editori și producătorul executiv”.361 Ea a mai acuzat inexistența unei proceduri de breaking news, care ar exista, dar nu a fost aprobată încă în Comitetul Director.

Instituția și-a cerut public scuze pentru modul în care a tratat, „insuficient şi neprofesionist”, tragedia din noaptea de vineri și a transmis că a luat măsuri de urgență astfel încât TVR să poată transmite live evenimente de interes major: „Explicaţiile sau motivele de orice fel pălesc în faţa obligaţiei noastre faţă de public. Măsurile luate şi modificările organizatorice, vă garantăm, ne vor apropia din ce în ce mai mult de televiziunea publică de care România are nevoie şi pe care nu a avut-o de ani de zile.”

TVR a „reușit” în 2015 „performanța” de a pierde din grilă unul dintre produsele care aduceau prestigiu și credibilitate instituției. Este vorba de emisiunea Biziday, produsă independent de o societate aparținând jurnalistului Moise Guran, care a fost și prezentatorul emisiunii. Emisiunea intrase în grila TVR în anul 2010. Guran a anunțat în luna iulie printr-o scrisoare publică adresată președintelui-director general al TVR362 că sistează negocierile cu televiziunea publică pentru reînnoirea contractului proaspăt expirat și a acuzat conducerea că a sabotat contractul existent, spunând că TVR „nu mai dorește emisiunea Biziday, dar nici nu are curajul să spună asta cu subiect și predicat”363. Jurnalistul a invocat o serie de motive, administrative, financiare și editoriale. Producătorul Biziday nu a acceptat propunerile conducerii de TVR de mutare a orei de difuzare a emisiunii începând cu orele 19.00, modul de repartizare a încasărilor din publicitate aferente emisiunii, nici cererea conducerii TVR de a nu mai critica politica managerială sau editorială a conducerii TVR. De asemenea, Guran i-a cerut demisia președintelui-director general al TVR, Stelian Tănase pe care l-a acuzat de management ineficient (conturile TVR erau blocate de ANAF la momentul publicării scrisorii).


Adelin Petrișor, unul dintre cei mai cunoscuți jurnaliști ai TVR, l-a acuzat pe Stelian Tănase că a oprit difuzarea unei știri realizate de el364. Știrea a fost difuzată în Jurnalul de la ora 14.00, dar nu s-a mai regăsit în cele de la ora 18.00 și 20.00. Materialul avea ca subiect protestele declanșate de unii salariați TVR împotriva conducerii după blocarea conturilor instituției de către ANAF. Salariații au protestat în curtea televiziunii, iar din știre se observă cum Stelian Tănase este huiduit de protestatari. Petrișor a descris situația pe pagina sa de facebook și pe blogul personal, spunând că Tănase s-a plâns șefilor de la Știri că știrea despre intâlnirea lui cu angajații a fost redactată prost.
Inițiative legislative de modificare a legii de funcționare a mediilor publice

Conducerea TVR a propus la începutul lunii iulie un nou proiect de lege de funcționare a serviciilor publice de radio și televiziune pe care l-a supus dezbaterii publice și l-a transmis comisiilor parlamentare de cultură, arte și mass-media. Proiectul prevede reorganizarea distinctă a Societăţii Române de Televiziune (SRTv) într-o nouă entitate: Serviciul Public de Televiziune (SPTv), plasat sub autoritatea unui Consiliu de Supraveghere a Misiunii Publice (CSMP). Consiliul va fi format din 13 membri, propuşi de diverse instituții - Senat, Camera Deputaţilor, Guvern, Preşedinţie, Academia Română, Banca Naţională şi asociaţii profesionale de media şi creaţie, şi învestit de Parlament.


În contextul crizei financiare în care se scufundă televiziunea publică, mai mulți parlamentari PSD au depus un proiect de lege prin care se elimina obligativitatea taxei de televiziune365. Aceștia și-au argumentat inițiativa prin faptul că aceasta ar afecta situația persoanelor cu venituri scăzute și ar fi o „măsură inechitabilă” pentru „cei obligați să achite un serviciu care nu le satisfice exigențele”. De asemenea, autorii consideră că legea actuală ar fi „neconstituțională, injustă și discriminatorie atât pentru beneficiari, cât și pentru operatorii privați”. Guvernul și CNA au dat aviz negativ proiectului. Pe 2 martie 2016, Camera Deputaților a respins proiectul de lege, acesta aflându-se la Senat la momentul redactării acestui raport.
Televiziunea publică a încercat să propună soluții legislative și pentru a răspunde dificultăților financiare care îi afectează puternic politica de programe. Din cauza datoriilor pe care le înregistrează față de EBU, TVR poate să piardă drepturile de televizare a meciurilor libere la retransmisie de la Campionatul European de Fotbal din 2016. O altă competiție importantă, Jocurile Olimpice din 2016, risca să nu fie difuzată de TVR din cauza lipsei lichidităților. Conducerea TVR a înaintat Guvernului României, prin Ministerul Culturii, în vederea însuşirii lui ca iniţiativă legislativă, o propunere legislativă de modificare a Legii nr. 41/1994 de funcționare a mediilor publice în vederea asigurării de la bugetul de stat a surselor financiare necesare achiziţionării drepturilor privind transmisiile evenimentelor de importanţă majoră stabilite prin Hotărârea Guvernului numărul 47/2003366. Respectivele evenimente sunt: festivalul Internaţional „George Enescu”, Jocurile Olimpice de Iarnă, Jocurile Olimpice de Vară, Campionatul Mondial şi cel European de fotbal şi jocurile de calificare ale echipei naţionale de fotbal a României. Guvernul nu a răspuns acestei inițiative.
Preşedintele Comisiei de Cultură din Senat, Georgică Severin (PSD), a depus în februarie 2016 un proiect de modificare a Legii nr. 41/1994 a cărui principală prevedere este separarea funcțiilor de președinte și director general la televiziunea și radioul public. Conform textului proiectului de lege, directorul general urmează să fie selectat în urma unui concurs de proiecte de management, va avea autonomie decizională și va da socoteală de buna administrare a societăţii în faţa consiliului de administraţie”. De asemenea, proiectul introduce o serie de criterii profesionale şi incompatibilităţi pentru viitorii membri ai consiliilor de administraţie ale SRR şi SRTv.

Proiectul preia și ideile cuprinse în inițiativa conducerii TVR din martie 2015, propunând instituirea posibilităţii ca achiziţia de licenţe, producţia şi difuzarea evenimentelor de importanţă majoră cu caracter cultural, artistic şi sportiv, interne sau internaţionale, să poată fi finanţată din fonduri alocate de la bugetul de stat.

Camera Deputaților a respins proiectul pe 15 martie 2016, acesta aflându-se la momentul redactării acestui raport la Senat, camera decizională. PNL s-a opus deschis acestui proiect, considerând că nu este oportun și nu răspunde nevoilor urgente ale televiziunii publice.


Yüklə 1,3 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   4   5   6   7   8   9   10   11   ...   14




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin