ActiveWatch este o organizație de drepturile omului care militează pentru comunicarea liberă în interes public. Acest raport a fost redactat în cadrul Programului FreeEx al ActiveWatch. Misiunea FreeEx

Televiziunea și radioul publice

Modificarea legii privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de radio și televiziune

Proiectul de modificare a Legii nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de radio și televiziune, depus în februarie 2016⁴⁶³ de fostul preşedinte al Comisiei de cultură și mass-media din Senat, Georgică Severin (PSD), a fost respins de Camera Deputaților în martie 2016, dar adoptat în cele din urmă în iunie 2017 de Senat, în calitate de cameră decizională. Proiectul a generat o decizie de neconstituționalitate a Curții Constituționale, în iulie 2017, pentru câteva dintre prevederi, a reintrat în circuitul parlamentar pentru reexaminare, a fost adoptat de Cameră, cu amendamente, în octombrie 2017, și de Senat în noiembrie. Proiectul a fost trimis Președintelui spre promulgare, dar acesta a cerut Parlamentului reexaminarea textului în decembrie 2017, iar la data redactării acestui raport se afla în lucru la comisiile parlamentare.

Principala modificare adusă era separarea funcțiilor de președinte și director general la televiziunea și radioul public. Conform textului proiectului de lege, directorul general urma să fie selectat în urma unui concurs de proiecte de management, să aibă autonomie decizională și să dea socoteală de buna administrare a societăţii în faţa consiliului de administraţie. De asemenea, proiectul introducea o serie de criterii profesionale şi incompatibilităţi pentru viitorii membri ai consiliilor de administraţie ale SRR şi SRTv.

PNL s-a opus deschis acestui demers de a separa cele două funcții, considerând că nu este oportun și nu răspunde nevoilor urgente ale televiziunii publice. Camera Deputaților a respins proiectul în martie 2016. Noua Comisie de cultură și mass-media a Senatului a reluat în februarie 2017 dezbaterile pe marginea acestui proiect de lege, invitând conducerile SRR și SRTv, sindicate, organizații profesionale și organizații de media. Textul proiectului a fost astfel îmbunătățit, redefinind mai riguros atribuțiile organismelor de conducere, transparentizarea deciziilor Consiliilor de Administrație, precum și armonizarea prevederilor privind finanțarea mediilor publice cu noua reglementare ce elimină taxa radio-tv. Proiectul a fost adoptat de Senat în iunie 2017.

La sesizarea partidelor de opoziție (PNL și PMP), depusă la finele lui iunie 2017, Curtea Constituțională a declarant, în 12 iulie, că două dintre modificări sunt neconstituționale – cea mai notabilă fiind obligația impusă membrilor consiliilor de administrație de a renunța la calitatea de membru de partid, pe timpul exercitării mandatului. După reexaminarea impusă de decizia de neconstituționalitate, proiectul a fost adoptat din nou, cu amendamente, în ambele camera, și trimis spre promulgare Președintelui în decembrie 2017.

În luna decembrie, Președinția a trimis Parlamentului, spre reexaminare, proiectul de lege adoptat în iunie 2017, considerând că acesta „conține dispoziții care fie sunt neclare, fie pot afecta funcționarea celor două societăți”⁴⁶⁴. Printre acestea se numără neclarități sau nereguli în privința modului în care este numit directorul general, condițiile dizolvării/ demiterii Consiliului de Administrație, sau prevederile referitoare la compatibilitatea membrilor CA și ai Comitetului Director.

Deputatul PMP Eugen Tomac a depus în luna septembrie 2017 o inițiativă legislativă⁴⁶⁵ prin care va crește de la 8 la 10 numărul membrilor consiliilor de administrație ai Societății Române de Radio și Societății Române de Televiziune. Conform expunerii de motive, acest lucru permite ca toate grupurile parlamentare să poată propune măcar o singură persoană în aceste organisme de control instituțional. Camera Deputaților a adoptat inițiativa în forma propusă de Tomac în ciuda avizelor negative primite de la majoritatea comisiilor sesizate. Aceasta a fost adoptată și de Senat și este trimisă spre promulgare.

Finanțare – dependență politică

Taxa radio-tv a fost eliminată după mai multe încercări ale politicienilor în acest sens în ultimii ani⁴⁶⁶.

Noua modalitate de finanțare a avut un impact diferit asupra celor două servicii publice de media. Prin legea bugetului de stat, votată în februarie 2017, Guvernul a alocat TVR și SRR sume semnificativ mai mari decât în anii precedenți. Astfel, TVR a beneficiat în 2017 de un buget anual aproape dublu față de anul precedent ,de la 501 de milioane lei (din care 123 de milioane erau alocare bugetară) la 950 de milioane de lei (integral alocare bugetară). În cazul radioului public, bugetul instituției s-a redus de la 418,5 milioane lei (din care 195,5 milioane erau alocare bugetară) la 383 de milioane lei (integral alocare bugetară).

Noile reglementări au impus TVR să folosească sumele alocate de la bugetul de stat pentru a achita datoriile imense ale instituției față de buget, ceea ce s-a și întâmplat, în aprilie 2017. Pe 1 aprilie 2017, TVR a anunțat că a achitat la bugetul de stat suma de 522 de milioane de lei. Instituția a precizat că „schimbarea sursei de finanţare a permis plata acestei datorii acumulate întrun deceniu” și că, în urma acestui demers, A.N.A.F. a ridicat sechestrul de pe toate bunurile TVR⁴⁶⁷.

Efectul secundar al acestei măsuri a fost menținerea unui nivel scăzut al fondurilor destinate producției editoriale. Cristian Zgabercea, producătorul general al TVR, a salutat alocarea bugetară primită de TVR, susținând că se repară efectele negative ale unor reglementări din ultimii 17 ani care au dus la pierderile imense ale instituției⁴⁶⁸.

Conduceri noi la TVR și SRR

Parlamentul a numit un nou Consiliu de Administrație la televiziunea publică

Actuala putere a hotărât să schimbe conducerea televiziunii publice în anul 2017, cu toate că în fruntea instituției se afla o persoană (Irina Radu) care fusese propusă de PSD în Consiliul de Administrație și votată recent de aceeași majoritate în calitate de Președinte-Director General al instituției (în mai 2016). Pe 19 septembrie 2017, plenul reunit al Senatului și Camerei Deputaților a respins raportul de activitate al TVR pe anul 2016 cu o majoritate covârșitoare (204 voturi contra 74)⁴⁶⁹.

Ca de fiecare dată, nu au fost invocate motive rezonabile care să justifice o astfel de decizie. În 2016, TVR a reușit să înregistreze profit după mulți ani în care a funcționat în pierdere și să scadă cu aproximativ 6 milioane de euro datoria fiscală și comercială. Aceste rezultate s-au obținut (și) cu prețul reducerii cheltuielilor destinate producției editoriale și achiziției de programe, acestea fiind cele mai mici din istoria instituției⁴⁷⁰.

Într-un interviu acordat postului de radio RFI după demiterea sa, Irina Radu s-a declarat dezamăgită de votul din Parlament și a susținut că anumite acțiuni ale sale au deranjat („Cred că la un moment dat a deranjat însăşi performanţa. Cred că nu se doreşte de fapt ca TVR-ul să progreseze. Să iei un asemenea raport şi să-l pici în comisia de buget-finanţe mi se pare de râs, chiar de râs, nu am cuvinte, după atâţia ani în care au trecut rapoarte cu minus”).⁴⁷¹

În același interviu, Irina Radu a mai afirmat că își reproșează că nu a acordat mai multă atenţie discuţiilor cu clasa politică și că a fost victima unor dezinformări. Fostul PDG l-a menționat și pe liderul PSD, Liviu Dragnea, despre care a afirmat că „va veni ziua în care Liviu Dragnea, cum şi-a cerut scuze Parlamentului, o să-mi ceară mie scuze, pentru minciunile pe care le-a crezut de la tot felul de micuţi din jurul lui”⁴⁷².

Director interimar a fost votată Doina Gradea, venită în TVR în calitate de consilier al Consiliului de Administrație la începutul anului 2016. Noul Consiliu de Administrație a fost votat de Parlament în martie 2018, cu Doina Gradea în funcția de Președinte-Director General.

Schimbarea conducerii SRR

Pe 26 aprilie 2017, plenul reunit al Camerei Deputaților și al Senatului a respins rapoartele de activitate ale SRR pe anii 2015 și 2016⁴⁷³. Astfel, Consiliul de Administrație condus de Ovidiu Miculescu șia încetat mandatul. Miculescu a fost protagonistul unei lungi serii de evenimente în ultimii ani, având numeroase conflicte cu propriii angajați, în timp ce instanțele au confirmat mai multe situații de incompatibilitate în care acesta s-a aflat⁴⁷⁴.

Parlamentul l-a numit pe Georgică Severin în funcția de director interimar. Severin a fost până în decembrie 2016 președintele Comisiei de cultură și massmedia a Senatului, fiind parlamentar din partea PSD. În luna septembrie, Parlamentul a votat componența noului Consiliu de Administrație și l-a confirmat pe Georgică Severin în funcția de Președinte-Director General⁴⁷⁵.