ActiveWatch este o organizație de drepturile omului care militează pentru comunicarea liberă în interes public. Acest raport a fost redactat în cadrul Programului FreeEx al ActiveWatch. Misiunea FreeEx

Minoritatea maghiară și libertatea de expresie

În perioada 2017 – începutul lui 2018, au continuat imixtiunile autorităților române în dreptul la liberă exprimare a minorității maghiare. La fel ca în alți ani, sub imperativul respectării acelor articole din Constituția României care definesc statul român ca fiind „național, unitar și indivizibil”, au apărut în spațiul public derapaje semnificative atât în ceea ce privește mesajele transmise, cât și în ceea ce privește drepturile maghiarilor (vezi și capitolul Legislație al prezentului raport).

Războiul simbolurilor naționale a continuat și în perioada care face obiectul acestui raport, autoritățile române intervenind împotriva folosirii lor pe cale administrativă, în special în județele din Transilvania, dar nu numai. La începutul anului 2018, Consiliul Europei a publicat a patra Opinie a Consiliului Consultativ cu privire la Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale, document care menționează numeroase abuzuri ale autorităților române împotriva comunității maghiare, sub aspectul dreptului la libertatea de expresie.

Kelemen Hunor ar putea pierde Steaua României

În noiembrie 2017, Consiliul de Onoare al Ordinului Național Steaua României a decis să-i ceară președintelui României retragerea acestei decorații lui Kelemen Hunor. Motivele care au stat la baza acestei decizii au fost explicate de Costin Georgescu, unul dintre membrii acestui for: „Principalul motiv este că, prin declaraţiile sale şi prin activităţile dânsului, domnul Hunor nu respectă Constituţia României. Dar, din moment ce în Constituţie scrie că Ziua Naţională a României este de 1 Decembrie, nu poţi să îţi permiţi să ai Steaua României în piept şi să nu respecţi şi să nu recunoşti Ziua Naţională a României. Şi alte lucruri, cum ar fi aducerea Cataloniei în Ardeal şi declaraţiile privind Centenarul Marii Uniri”.

Kelemen Hunor, președintele Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, a declarat, într-un interviu acordat publicației clujene de limbă maghiară Szabadság, despre Centenarul Marii Uniri, că „Românii trebuie să accepte că noi nu vom putea și nici nu vrem să sărbătorim 2018. Această acceptare ar trebui să fie parte a înțelegerii și respectului reciproc.”¹⁴¹ În legătură cu retragerea distincției, acesta a precizat că prin această decizie se transmite mesajul că, în România, se îngrădește libertatea de expresie.

Menționăm că, anul trecut, aceeași comisie a cerut și obținut retragerea decorației politicianului maghiar László Tőkés pentru o declarație care a fost tradusă greșit în limba română¹⁴².

Prefectul de Mureș, în război cu steagurile secuiești

Și anul acesta, în Târgu Mureș a continuat războiul steagurilor și al simbolurilor maghiare. Conform unui buletin informativ emis de către Mikó Imre Jogvédelmi Szolgálat/ Organizația de Apărare a Drepturilor Omului „Mikó Imre”¹⁴³, Prefectul județului Mureș, Lucian Goga, a emis mai multe somații în vederea îndepărtării unor însemne maghiare (steagul secuiesc și steagul maghiar) pe numele unor entități private, cum ar fi sedii de partide politice, parohii etc. Parohia reformată din Ghindari, una din instituțiile somate de prefect a declarat că nu va da curs somației, întrucât simbolul se află pe proprietatea privată a bisericii. De asemenea, conform aceluiași buletin informativ, prefectul a decis să ignore o decizie a Curții de Apel Târgu Mureș prin care s-a statuat că arborarea steagurilor maghiar și secuiesc pe sediul UDMR din localitatea Târgu Mureș nu încalcă legea.

Prefectul de Mureș în război cu plăcuțele bilingve

Un reprezentant al Partidului Oamenilor Liberi a arătat într-o postare pe Facebook că Instituția Prefectului Județului Mureș a contestat printr-o adresă internă legalitatea unei hotărâri emise de Consiliul Local Târgu Mureș prin care se decidea instalarea de plăcuțe bilingve în școlile din oraș, în care învață și copii români și copii care aparțin minorității maghiare. Conform adresei în cauză, Consiliul Local și-ar fi încălcat atribuțiile în condițiile în care inscripțiile bilingve sunt reglementate doar de Legea administrației publice locale, iar ele pot fi instalate doar în exteriorul clădirilor de interes public, nu și în interiorul lor. Adresa emisă de Prefectură este cu atât mai surprinzătoare, cu cât deciziile Consiliului Local veneau în urma unor Hotărâri¹⁴⁴ ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, care au statuat faptul că neinscripționarea bilingvă a școlilor în care învață și elevi de etnie maghiară este un act de discriminare directă. În legătură cu aceste decizii, Prefectura s-a apărat arătând că sancțiunea a fost dictată instituțiilor de învățământ, nu Consiliului Local¹⁴⁵.

Consiliul Europei reclamă discriminarea maghiarilor de către autoritățile publice românești

În februarie 2018, Comitetul Consultativ a publicat a patra Opinie¹⁴⁶ cu privire la modul în care România își respectă obligațiile asumate prin Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale. Acest document arată că țara noastră a făcut pași înapoi în ceea ce privește respectarea drepturilor minorităților naționale în general, identificând o serie de probleme în legătură cu minoritatea maghiară din România, inclusiv sub aspectul libertății de expresie.

Comitetul Consultativ constată că autoritățile române refuză sistematic orice referire la entitatea etno-culturală Ținutul Secuiesc, refuz care este însoțit adeseori și de abuzuri. Astfel, din aceste motive, instanțele românești au refuzat înființarea Asociației Pro Turismo Terrae Siculorum, pe motiv că Ținutul Secuiesc nu există ca entitate administrativ-teritorială¹⁴⁷. În ciuda faptului că petenții au arătat că au putut fi înregistrate asociații de promovare ale altor zone istorice (cum ar fi Asociația Produs în Bucovina, Asociația Civică Banat sau Asociația pentru Turism Bucovina), instanțele de judecată nu au înregistrat această organizație.

În ceea ce privește accesul la mass-media în limba maternă pentru persoanele aparținând minorităților naționale, experții notează îngrijorările reprezentanților acestora cu privire la orele nepotrivite de difuzare ale unora din emisiunile populare ale minorităților naționale pe postul public de televiziune, însă au luat act de faptul că emisiunile în cauză pot fi vizionate gratuit pe site-ul oficial al Televiziunii Române.

O problemă ridicată de experții Consiliului Europei a rămas atitudinea legată de publicațiile în limbile minorităților naționale sprijinite de autoritățile publice locale. Astfel, mai multe inițiative locale de a publica ziare în limbi minoritare au fost obstrucționate de autoritățile române, în numele protejării limbii române. Într-o decizie publicată cu mai mulți ani în urmă, instanțele românești au cerut ca publicația online Források, care apărea și cu sprijinul autorităților locale din Borsec, județul Harghita, să fie publicată și în limba română. În urma acestei decizii, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a emis alte hotărâri similare care vizau alte publicații în limba maghiară, cum ar fi Szovátai Hírmondó și Kereszturi Kisváros. Membrii Comitetului Consultativ consideră că o asemenea cerință crește considerabil costurile de apariție ale publicațiilor în limbile minorităților naționale, acestea devenind nesustenabile din punct de vedere economic. În acest sens, Comitetul recomandă expres luarea unor măsuri legislative și administrative pentru ca autoritățile locale să poată sprijini publicațiile care apar în limbile materne ale persoanelor care aparțin minorităților naționale.

Autoritățile române au refuzat să-și asume o parte din concluziile acestei Opinii și au arătat că refuză să dea curs recomandărilor acestora¹⁴⁸.

Concluzii:

• 
  La fel ca și în anii precedenți, au existat mai multe situații în care autoritățile au încercat (uneori cu succes) să limiteze dreptul la liberă exprimare al minorității maghiare; minoritatea maghiară rămâne vulnerabilă la acțiuni discriminatorii și de intimidare ale autorităților statului.
  
• 
  Aspirațiile politice ale minorității maghiare (drepturi lingvistice, autonomia teritorială) sunt în continuare stigmatizate atât de o parte din massmedia, cât și de autorități ale statului, lucru care a făcut să apară în continuare inițiative legislative menite să blocheze dezbaterile pe acest subiect.
  
• 
  Legislația românească este de multe ori aplicată cu rea-voință de autoritățile publice, lucru care duce la restricționarea folosirii simbolurilor maghiare (drapel, imn etc.) chiar și în mediul privat.
  
• 
  Opinia publică românească și decidenții politici nu au cunoștințe despre drepturile minorităților naționale și despre reglementările internaționale în acest domeniu.
  

Recomandări pentru autorităţi:

• 
  Aplicați recomandările conținute în Raportul Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței, privind România, în special pe cele referitoare la revizuirea legislației cu privire la folosirea simbolurilor naționale și/sau regionale, în vederea asigurării tratamentului egal¹⁴⁹ precum și pe cele conținute în A patra Opinie¹⁵⁰ a Comitetului Consultativ pentru implementarea Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale.
  
• 
  Inițiați un dialog real cu comunitatea maghiară cu privire la toate problemele care o privesc pe aceasta, în vederea găsirii unor soluții comune și evitarea tensiunilor interetnice.
  
• 
  Asigurați un mediu pluralist care săi permită comunității maghiare săși exprime doleanțele și revendicările, inclusiv pe cele politice.
  
• 
  Inițiați programe de educație multiculturală, în spiritul toleranței, diversității și înțelegerii, în vederea prevenirii apariției situațiilor conflictuale între comunitatea română și cea maghiară.
  

Recomandări pentru jurnaliști:

• 
  Verificați cu maximă atenție informațiile cu privire la comunitatea maghiară, inclusiv cele care vin din surse „oficiale”, pentru a evita intoxicările de presă.
  
• 
  Pe cât posibil, cereți poziția unui reprezentant al minorității maghiare în cazul în care publicați știri care privesc această comunitate.
  
• 
  Pe cât posibil, cereți o versiune originală a declarațiilor în limba maghiară și încercați să obțineți o traducere independentă pentru a evita transpunerile trunchiate.
  
• 
  Informațivă cu privire la reglementările internaționale și românești în domeniul drepturilor minorităților naționale și cereți opinia unui expert avizat înainte de a realiza materiale de presă.