ActiveWatch este o organizație de drepturile omului care militează pentru comunicarea liberă în interes public. Acest raport a fost redactat în cadrul Programului FreeEx al ActiveWatch. Misiunea FreeEx

Extremistul Csibi Barna, condamnat pentru propagandă fascistă

În decembrie 2017, Curtea de Apel Târgu Mureș l-a condamnat definitiv pe Varadi (fost Csibi) Barna la 1 an de închisoare cu suspendare, cu o perioadă de încercare de 4 ani, pentru: promovarea ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe, deţinerea în vederea răspândirii sau vânzării de simboluri fasciste şi rasiste, utilizarea în public a acestora, confecţionarea, și punerea în circulaţie sau deţinerea în vederea punerii în circulaţie de simboluri fasciste, rasiste sau xenofobe⁶⁵⁹. Curtea de Apel Târgu Mureș a modificat o hotărâre a Judecătoriei Miercurea Ciuc din aprilie 2017, care îl obligase pe Csibi Barna doar la plata unei amenzi penale de 10.000 de lei⁶⁶⁰. Potrivit procurorilor, în anul 2010, în cadrul unei acțiuni publice, Csibi a răspândit autocolante cu mesajul „Rușine săți fie, iar ai cumpărat de la evrei” în fața unui hypermarket din Miercurea Ciuc. De asemenea, acesta a afișat un poster care reproducea simbolul grupării fasciste „Crucile cu săgeți”, grupare care a condus Ungaria în ultimul an al celui deal doilea război mondial și care a fost responsabilă de deportarea unui număr important de evrei în lagărele germane de exterminare. Autocolantele răspândite conțineau de asemenea și reprezentarea grafică a unui soldat maghiar care purta însemnele grupării fasciste maghiare.

Concluzii:

• 
  Abaterile presei de la normele profesionale au fost sancționate de instanțe, în baza Codului Civil.
  
• 
  Daune morale record, în cuantum de 300.000 de lei, au fost acordate pentru atingerea adusă reputației unui magistrat (șefa Direcției Naționale Anticorupție). Cuantumul mare al daunelor în speța în cauză (care iese din tiparele obișnuite în astfel de procese civile, în care daunele rămân în zona câtorva mii sau zeci de mii de lei și care este discrepant și față de practica CAN în spețe similare), corelat cu lipsa unei practici unitare și cu discrepanța sumei față de alte hotărâri similare, ridică serioase probleme de proporționalitate a sancțiunii.
  
• 
  România a pierdut un nou proces la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru încălcarea dreptului la liberă exprimare al unei jurnaliste.
  
• 
  Hotărârile instanțelor în materie civilă sunt incongruente și, astfel, rămân lipsite de previzibilitate. Fapte similare par a fi sancționate în mod divergent de la o instanță la alta.
  
• 
  Există hotărâri care țin cont de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dar există și hotărâri care încalcă testul de proporționalitate cu gravitatea faptei și de necesitate întro societate democratică, limitând deci, nejustificat, dreptul la libertatea de exprimare. De exemplu: obligarea la publicarea de scuze, obligarea la publicarea în edițiile tipărite ale ziarelor inclusiv al unora care, de multe ori, nu se află în proprietatea și controlul celor sancționați, a hotărârilor judecătorești integrale, obligarea prin ordonanțe președințiale la ștergerea unor materiale din spațiul online. Cea mai periculoasă dintre aceste măsuri este obligarea la ștergerea unor articole din mediul online în integralitate, pentru că ar încălca reputația unor persoane. O instanță a dispus chiar și dezactivarea unui cont de Facebook, pentru câteva postări considerate defăimătoare.