La fel ca și în anii precedenți, au existat mai multe situații în care autoritățile au încercat (uneori cu succes) să limiteze dreptul la liberă exprimare al minorității maghiare; minoritatea maghiară rămâne vulnerabilă la acțiuni discriminatorii și de intimidare ale autorităților statului.
Aspirațiile politice ale minorității maghiare (drepturi lingvistice, autonomia teritorială) sunt în continuare stigmatizate atât de o parte din mass media, cât și de autorități ale statului, lucru care a făcut să apară în continuare inițiative legislative menite să blocheze dezbaterile pe acest subiect.
Legislația românească este de multe ori aplicată cu rea-voință de autoritățile publice, lucru care duce la restricționarea folosirii simbolurilor maghiare (drapel, imn etc.) chiar și în mediul privat.
Opinia publică românească și decidenții politici nu au cunoștințe despre drepturile minorităților naționale și despre reglementările internaționale în acest domeniu.
