ActiveWatch este o organizație de drepturile omului care militează pentru comunicarea liberă în interes public. Acest raport a fost redactat în cadrul Programului FreeEx al ActiveWatch. Misiunea FreeEx

Primăriei Capitalei nu-i plac cetățenii critici

Primăria Muncipiului București a continuat în 2017 practica de a nu permite accesul la ședințele Consiliului Municipiului București pentru anumiți cetățeni care critică măsurile luate de administrația locală. ActiveWatch a descoperit că Primăria umple locurile destinate cetățenilor cu diverși angajați ai instituției, inclusiv consilieri personali ai primarului Capitalei, pentru a putea să refuze accesul cetățenilor, invocând că nu mai există locuri. Pe 8 iunie 2017, pe baza faptului că nu primiseră în scris niciun fel de înștiințare că li se va refuza accesul la ședința Consiliului pentru care făcuseră în prealabil, conform regulamentului, o cerere de participare, un grup de cetățeni, printre care și o membră ActiveWatch, a încercat să forțeze intrarea în sala de ședințe, poliția locală împotrivindu-se acestui lucru. Cu sprijinul unor consilieri locali din opoziție, cetățenii au intrat în sala de ședințe. Președintele de ședință și Viceprimarul Capitalei (Aurelian Bădulescu) au susținut că niciuna dintre persoanele care au forțat intrarea nu a respectat regulamentul. Primarul Gabriela Firea a susținut că cetățenii s-au facut vinovați de ultraj, că au încercat să „linșeze membrii Consiliului și Primarul General” și că trei dintre polițiștii locali ar fi avut nevoie să fie transportați la spital. Din mărturiile unor persoane prezente la locul incidentului, precum și din filmările care au fost urcate pe Internet, rezultă că cetățenii au fost cei îmbrânciți și loviți de poliția locală și că niciunul dintre ei nu a părăsit zona destinată lor în sala de ședință, nepunând astfel în pericol integritatea fizică a niciunui ales local. Reprezentanți ai Poliției Locale implicați în altercație au depus o plângere penală, însă nici în momentul de față nu există o anchetă penală în curs împotriva niciunuia dintre cetățenii implicați.

Concluzii:

• 
  Conform relatărilor din presă, la nivelul guvernului au avut loc discuții cu privire la modificarea Legii 544/ 2001, existând inclusiv propuneri care mergeau până la abrogarea acesteia. În cele din urmă, aceste propuneri au rămas în stadiul de proiect.
  
• 
  Practica și statisticile ne demonstreză că implementarea Legii accesului la informațiile de interes public este încă slabă și că este încă necesară implementarea unor soluții concrete de îmbunătățire a accesului la informațiile de interes public și a implementării efective a principiilor transparenței decizionale (o parte dintre aceste soluții au fost formulate în perioada de guvernare a cabinetului Cioloș).
  
• 
  O situație particulară a fost cea legată de dezbaterile cu privire la armonizarea legislației românești cu directivele europene privind acordarea prezumției de nevinovăție persoanelor care se află sub urmărire penală. Aceste cerințe legitime ale Uniunii Europene au fost folosite ca pretext pentru a propune secretizarea excesivă a informațiilor cu privire la dosarele penale aflate în lucru, mergându-se până la a se propune interdicția de a se face publice date despre identitatea persoanelor implicate în aceste dosare, indiferent de calitatea lor.
  
• 
  Primăria Generală a Capitalei s-a dovedit a fi una dintre cele mai opace instituții publice. Aceasta a refuzat în repetate rânduri să publice informații de interes public pe site-ul oficial, nu a pus în dezbatere proiecte de acte normative importante, respectiv a încercat restricționarea participării cetățenilor la ședințele Consiliului General.