Ministerul Apărării dă vina pe presă pentru propriile vulnerabilități
Ministerul Apărării (MApN) s-a remarcat în două rânduri în 2017 cu o atitudine de blamare a presei pentru ceea ce în realitate constituia propria responsabilitate sau, mai corect spus, eșecul de a-și asuma responsabilitatea.
În primul caz, în ianuarie 2017, MApN, condus de Gabriel Leș, a trimis un drept la replică publicației România liberă, după ce jurnaliștii au dezvăluit că sume importante de bani destinate unui aerodrom finanțat din banii NATO ajunseseră la firme deținute de persoane implicate în scandaluri de corupție109. Deși nu a contestat informațiile din articol, MApN și-a exprimat, în dreptul la replică, „dezacordul în privința asocierii imaginii NATO și a procedurilor de achiziții derulate pentru implementarea proiectelor NSIP cu cea a imaginii unor persoane fizice române sau străine cu probleme penale”110. Mai mult, instituția a susținut că „publicarea unor informații tendențioase la adresa Ministerului Apărării Naționale în domeniul investițiilor în infrastructura de apărare dezvoltată prin proiecte de asemenea anvergură poate conduce la crearea de sincope în relaţia României cu NATO, putând fi afectată credibilitatea în rândul aliaţilor”.
În cea de-a doua situație, MApN a dat vina pe Agerpres pentru o traducere greșită. În octombrie 2017, Mihai Fifor, ministrul Apărării, a acuzat Agerpres că i-a tradus greșit în engleză o declarație pe care o făcuse în cadrul Adunării Parlamentare a NATO, care fusese ulterior preluată și de presa internațională, și a anunțat că intenționa să sesizeze Comisia de Cultură din Senat cu privire la această situație111. Pe de altă parte, drept răspuns, Agerpres a transmis un comunicat de presă în care și-a declarat disponibilitatea pentru soluționarea acestei probleme și a precizat că traducerea nu aparținea agenției, ci chiar traducătorului oficial al ministrului, iar declarația fusese preluată din traducerea oficială a înregistrării discursului în engleză al acestuia.
Dostları ilə paylaş: |
