Consiliul Europei reclamă discriminarea maghiarilor de către autoritățile publice românești
În februarie 2018, Comitetul Consultativ a publicat a patra Opinie146 cu privire la modul în care România își respectă obligațiile asumate prin Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale. Acest document arată că țara noastră a făcut pași înapoi în ceea ce privește respectarea drepturilor minorităților naționale în general, identificând o serie de probleme în legătură cu minoritatea maghiară din România, inclusiv sub aspectul libertății de expresie.
Comitetul Consultativ constată că autoritățile române refuză sistematic orice referire la entitatea etno-culturală Ținutul Secuiesc, refuz care este însoțit adeseori și de abuzuri. Astfel, din aceste motive, instanțele românești au refuzat înființarea Asociației Pro Turismo Terrae Siculorum, pe motiv că Ținutul Secuiesc nu există ca entitate administrativ-teritorială147. În ciuda faptului că petenții au arătat că au putut fi înregistrate asociații de promovare ale altor zone istorice (cum ar fi Asociația Produs în Bucovina, Asociația Civică Banat sau Asociația pentru Turism Bucovina), instanțele de judecată nu au înregistrat această organizație.
În ceea ce privește accesul la mass-media în limba maternă pentru persoanele aparținând minorităților naționale, experții notează îngrijorările reprezentanților acestora cu privire la orele nepotrivite de difuzare ale unora din emisiunile populare ale minorităților naționale pe postul public de televiziune, însă au luat act de faptul că emisiunile în cauză pot fi vizionate gratuit pe site-ul oficial al Televiziunii Române.
O problemă ridicată de experții Consiliului Europei a rămas atitudinea legată de publicațiile în limbile minorităților naționale sprijinite de autoritățile publice locale. Astfel, mai multe inițiative locale de a publica ziare în limbi minoritare au fost obstrucționate de autoritățile române, în numele protejării limbii române. Într-o decizie publicată cu mai mulți ani în urmă, instanțele românești au cerut ca publicația online Források, care apărea și cu sprijinul autorităților locale din Borsec, județul Harghita, să fie publicată și în limba română. În urma acestei decizii, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a emis alte hotărâri similare care vizau alte publicații în limba maghiară, cum ar fi Szovátai Hírmondó și Kereszturi Kisváros. Membrii Comitetului Consultativ consideră că o asemenea cerință crește considerabil costurile de apariție ale publicațiilor în limbile minorităților naționale, acestea devenind nesustenabile din punct de vedere economic. În acest sens, Comitetul recomandă expres luarea unor măsuri legislative și administrative pentru ca autoritățile locale să poată sprijini publicațiile care apar în limbile materne ale persoanelor care aparțin minorităților naționale.
Autoritățile române au refuzat să-și asume o parte din concluziile acestei Opinii și au arătat că refuză să dea curs recomandărilor acestora148.
Dostları ilə paylaş: |