Activitate de diseminare

ACTIVITATE DE DISEMINARE

Acţiunea mobilităţi individuale

– Formare continuă pentru personalul implicat în educaţie din învăţământul preuniversitar

„TULBURĂRI DE ÎNVĂȚARE” ( Dislexia, Disgrafia, Discalculia);

Prevenție și intervenție în context educațional

Mă numesc Georgeta Laslou şi sunt profesor psihopedagog la Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă „Orizont” din Oradea. Cred în educaţie şi în posibilitatea ei de a schimba lumea în care trăim, cred de asemenea în conceptul acesta ce a devenit atât de la modă în ultimul timp „life long learning”.

Viaţa este creată pentru a învăţa continuu, pentru că însăşi viaţa ne dă lecţii la tot pasul.

În luna ianuarie a acestui an, am hotărât să aplic, pentru prima dată, la o Acţiune de mobilitate individuală - Formare continuă pentru personalul implicat în educaţie din învăţământul preuniversitar. Rezultatul: aprobarea Formularului de candidatură şi participarea, în perioada 23 – 27 mai 2011, la Stagiul de formare continuă: Learning disabilities (dyslexia, dysgraphia and discalculia); prevention and actions in learning contexts, în Italia, Reggio Emilia. Instituţia organizatoare a acestui stagiu a fost Larcobaleno Servizi Societa Coopertativa Sociale.

Am apreciat de la bun început organizarea bună a cursului, începând cu perioada de contact premergătoare desfăşurării cursului. Instituţia organizatoare a oferit prompt toate răspunsurile cerute, a oferit cursanţilor încă de la bun început toate informaţiile detaliate privitoare la desfăşurarea şi conţinutul cursului, precum şi alte materiale necesare. Obiectivele stagiului au fost: înţelegerea dificultăţilor de învăţare (dislexia, disgrafia, discalculia), identificarea şi diagnosticarea dificultăţilor de învăţare (metode de screening pentru nivelul preşcolar şi primar), cunoaşterea strategiilor de intervenţie în dificultăţile de învăţare (metode şi instrumente compensatorii în şcoala primară şi secundară), ilustrarea unor exemple de bune practici în abordarea dificultăţilor de învăţare în context clinic şi educaţional, dizabilităţile de învăţare la adulţi (diagnostic, studii de caz). Profesorii care au ţinut cursul au fost bine pregătiţi, competenţi şi deschişi sugestiilor venite din partea cursanţilor, remarcându-se prin amabilitate şi solicitudine. Stagiul s-a desfăşurat conform programului, îmbinându-se în mod plăcut mai multe tipuri de activităţi, vizite, asistenţe la diverse activităţi cu conţinut didactic, dezbateri, ceea ce a făcut ca stagiul să fie eficient, iar atmosfera să fie destinsă.

Beneficiile participării la un astfel de stagiu sunt nenumărate. Pe plan profesional, stagiul m-a ajutat să-mi îmbogăţesc metodele şi procedeele didactice, să am acces la materiale didactice folosite de un alt sistem de învăţământ, să cunosc alte sisteme de educaţie europene şi în primul rînd să-mi perfecţionez cunoştinţele legate de dificultăţile de învăţare (dislexia, disgrafia, discalculia).

Ce sunt DIFICULTĂŢILE DE ÎNVĂȚARE?
-Putem vorbi de tulburări de învăţare în cazul acelor copii cu abilități cognitive normale dar cu dificultăți specifice legate de abilitățile academice ( scris, citit , calcul).

-Tulburările de învăţare pot apărea la orice nivel de inteligenţă, chiar şi la un nivel de inteligenţă superioară. Nu se explică prin lipsa exersării, lipsă de motivare, factori emoţionali sau slaba pregătire a profesorilor. Nu depind de naţionalitate sau de nivelul socio-cultural al familiilor.

-Au la bază o disfuncţie neurologică, dar sunt influenţate şi de ereditate (cercetările au evidențiat modificări ale genelor pe cromozomul 6).

-Incidența? 15% din populație; Raport bărbați: femei = 1,5 :1

Cum se simte un copil care are o tulburare de învățare?

Incapabil, stresat („muncește mai mult!”), frustrat ( eforturile nu sunt suficiente), deprimat ( nu gasește soluții).

Tipuri de tulburări de învăţare

Dislexia: lectură

Disgrafia: scrierea
Discalculie: matematica

Dislexia

„ Dislexicii au multe talente, dar printre ele nu se numără cititul și scrisul.” - John Stein, Profesor în Neurofiziologie ,Universitea Oxford, UK

BILL GATES	CHER	PICASSO
LEONARDO DA VINCI	KEANU REEVES	AGATHA CHRISTIE
	CE AU AVUT/AU ÎN COMUN ACEŞTI OAMENI?
WHOOPI GOLDBERG		VINCENT VAN GOGH
ALBERT EINSTEIN	WINSTON CHURCHILL	TOM CRUISE
WALT DISNEY	JOHN LENNON	GUSTAVE FLAUBERT

Unii oameni celebri au aceasta afectiune, dar acest lucru nu-l împiedică să iasă în evidenţă!

http://www.youtube.com/watch?v=FdexqnO4roo


Fundamente (International Dyslexia Association, 2007)

-Dislexia = tulburare de citire (citire lentă, cu greşeli, dificultăţi în înţelegerea textului citit). Deseori, pe lângă capacitatea de a citi este afectată și cea legată de silabisire și vorbire.

-Cauze: deși cauzele nu sunt complet elucidate, studiile biologice arată diferențe în modul în care creierului unei persoane dislexice se dezvoltă.

http://link.brightcove.com/services/player/bcpid60717629001?bclid=0&bctid=5545021001

Modelul cu dublu sens al citirii (Coltheart)

Sistemul utilizat de cititori implică cel puțin două proceduri separate:

• 
  Procedura lexicală implică recunoașterea globală a cuvântului (prin căutarea lui în lexicul mental) ; este folosită în cazul cuvintelor familiare, frecvent utilizate;
  
• 
  Procedura fonologică sau sublexicală implică regulile de corespondență grafem-fonem, cuvintele sunt recunoscute prin structura lor fonematică; este folosită în cazul cuvintelor necunoscute, puțin utilizate sau în cazul non-cuvintelor.
  

Exemplu:

TEST :

CITEŞTE ŞI CRONOMETREAZĂ!

TAS

LEEFATN

TAOCER

MAONTĂ

TEST:

CITEŞTE ŞI CRONOMETREAZĂ!

SAT

ELEFANT

TOARCE

TOAMNĂ

• 
  Care procedură este mai rapidă? Cea lexicală (directă)
  
• 
  Ptr. mulți copii dislexici, fiecare cuvânt este un non-cuvânt
  

Evaluarea citirii

În evaluarea citirii vor fi luate în considerare 4 componente:

1. 
   Viteza ( ritm lent, incertitudinea, ezitările, presupune efort , recitește cuvintele)
   
2. 
   Precizia ( dificultăți de discriminare optică, kinestezică și fonematică a literelor – substituiri, confuzii, citirea de la dreapta la stânga, omisiuni sau adăugare de sunete sau cuvinte, erori de punctuație)
   
3. 
   Nivelul înțelegerii ( există trei situații posibile : citire lentă, dar înțelegere bună; citire lentă și slabă înțelegere; citire rapidă, dar întelegere slabă)
   
4. 
   Alți indicatori generali: pune capul pe birou pentru a citi, acuză dureri de cap după o perioadă scurtă de lectură, ochii roși, umezi „obosiți„
   

Diagnostic (Guidelines Consensus Conference, 2007)

IQ > 85- IQ test (Wechsler Intelligence Scale for Children)

Se verifică viteza sau precizia citirii (< 5°percentile) cu ajutorul testelor standardizate pentru citirea de texete, cuvinte și non-cuvinte

Disgrafia: fundamente
(National center for Learning Disabilities, 2006)

• 
  Disgrafia = tulburare de scriere (scriere urâtă, cu greşeli, greşeli de ortografie)
  
• 
  Semne:
  

1. 
   Viteza slabă
   
2. 
   Corectitudine ( scris ilizibil, grafeme cu dimensiuni neregulate, amestec de litere de mână și de tipar, scrisul în oglindă, omisuni, adăugiri , substituiri , confuzii , contopiri de grafeme, nerspectarea spațiului în pagină sau între cuvinte, greșeli de ortografie)
   
3. 
   Poziția mâinii și a corpului ( încordare, poziția incomodă sau mișcarea greșită a mâinii, poziția greșită a corpului, lipsa cotrolului presiunii)
   
4. 
   Dificultăți de compoziție (dificultăți în a pune gândurile pe hârtie, nerespectarea regulilor gramaticale, neconcordanță între ideile scrise și cele exprimate oral)
   

Diagnosticul disgrafiei

Disgrafia = dificultăți de scris

• 
  IQ > 85
  
• 
  Viteza scrisului < 5°percentile
  
• 
  Analiza calitativă a scrisului
  

Disortografia = dificultăți legate de ortografie

• 
  IQ > 85
  
• 
  Nr. erorilor de ortografie < 5°percentile
  
• 
  – dictare de texte, cuvinte și non-cuvinte
  

Evaluarea disgrafiei :

Examinarea abilităților motorii ( coordonare, echilibru, coordonare ochi-mână, lateralitate)

Exemple de teste

• 
  Bender test : controlul motor fin; abilități vizual-motorii; abilități vizual – perceptive
  

Probe



Rezultat test



Discalculia
(National center for Learning Disabilities, 2006)

• 
  Tulburare de învățare care afectează abilitățile de calcul
  
• 
  Capacități cognitive normale
  
• 
  Fără dificultăți de scris sau citit
  
• 
  Semne ale dicalculiei la preșcolari: dificultăți în învățarea numerelor;dificultăți de sortare a obiectelor după culoare, formă, dimensiune; dificultăți de înțelegere/ comparare a conceptelor de mic/mare, scurt/ lung.
  
• 
  Semne ale discalculiei la școlari: dificultăți cu operațiile matematice simple ( adunare, scădere, împărțire, înmulțire); dificultăți în amintirea/ memorarea operațiilor matematice de bază (de ex. tabla înmulțirii); dificultăți în rezolvarea problemelor matematice
  

Diagnosticul Discalculiei

• 
  Abilități cognitive normale
  
• 
  Dificultăți de calcul semnificative măsurate prin teste standardizate
  

Metode și instrumente compensatorii

Legea nr. 170 din 8 oct. 2010 (ITALIA) dispune „ Noi regelementări privind tulburările de învățare în școli”

În Italia, elevii diagnosticați cu tulburări de învățare au dreptul să folosească metode compensatorii sau de dispensare în școală sau universitate. Școlile trebuie să garanteze elevilor cu tulburări de învăţare posibilitatea de a folosi măsuri compensatorii, incluzând instrumente alternative de învățare , cât și măsuri care să le permită acestora să fie scutiți de la sarcini care nu sunt necesare atingerii obiectivelor academice. Sunt recomandate măsurile compensatorii pentru că:

• 
  permit elevului să se folosească de abilitățile personale, într-un mod diferit, pentru a-și depăși limitele dizabilității;
  
• 
  reduc efectele negative ale dizabilității prin atingerea adecvată a performanței;
  
• 
  oferă elevului condiții mai bune pentru a-și exprima potențialul și a-și atinge obiectivele academice.
  

Exemple de metode și instrumente compensatorii

• 
  integrarea altor coduri/simboluri vizual-grafice în comunicarea scrisă;
  
• 
  stimularea capacității de ascultare , atenție și concentrare;
  
• 
  facilitarea memorării și organizării informațiilor cu ajutorul unor instrumente și metode alternative;
  

Instrumentele compensatorii fac parte din procesul de reabilitate pentru că:

• 
  sprijină înțelegerea
  
• 
  cresc viteza de execuție
  
• 
  dezvoltă abilitățile de a lucra mai ușor, elimină frustrea în realizarea sarcinilor
  

Activitate	Non-tehnologice	Tehnologice – nivel ușor	Tehnologice - nivel înalt
Scris	Dicționar Tabel cu caractere	Înregistrarea notițelor Folosirea hârtiei speciale pentru copiat; folosirea unor coli ( caiete ) cu linii și spații speciale	Procesor Word Softuri cu sinteză vocală Corector ortografic Dicționar digital
Citit	Folosirea unui marker	Schimbarea dimensiunilor caracterelor, a spațierii, a culorii textului	Cărți digitale Cărți audio Stilou scanner
Calcul	Tabele cu tabla îmulțirii, cu formule, etc.	Calculator Ceas „ vorbitor”	Softwere ptr. calcule Calculator (program computer)
Studiu/Organizare	Strategii de reorganizare a materialelor ( dosare pe culori, tabele cu index vizual), sublinierea textelor cu marker, lucrări cu index	Jurnal, telefon mobil (ptr. Agendă, alarmă etc.), orar, tabele cu organizarea activităților (prin imagini)	Softwere (ptr. crearea unor hărți) Organizator electronic Jurnal electronic

• 
  Exemple de softuri compensatorii
  

Superquaderno

stop Citire rapidă Citire cuvânt Alege vocea

start Citire lentă Citire fonetică Pauză între cuvinte

Supermappe

Alte instrumente compensatorii :

Tabla del 20, 100, 1000, tubul Bortolato, tabele cu numere, cu operații, folosirea degetelor etc.

Participarea la acest stagiu s-a realizat cu sprijinul Agenţiei Naţionale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale (A.N.P.C.D.E.F.P.) – Programul Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii – Componenta Comenius.

Finanţarea stagiului s-a realizat din fonduri Comenius-Life Long Learning, LLP şi fonduri FSE- (Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013).

A.N.P.C.D.E.F.P. este o instituţie publică înfiinţată la 27 ianuarie 2005, şi facilitează accesul la alternative europene de învăţare continuă şi activă.

Comenius este prima componentă a Programului de Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii. Se adresează instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat şi private şi tuturor membrilor comunităţii educaţionale care îşi desfăşoară activitatea în acest sector. Sprijină financiar realizarea de parteneriate şcolare, proiecte de formare a personalului didactic, reţele de parteneriat şcolar, precum şi participarea la stagii de formare iniţială şi continuă.

Acţiunea mobilităţi individuale - Formare continuă pentru personalul implicat în educaţie şcolară este o acţiune care se adresează cadrelor din învăţământul preuniversitar şi are ca scop îmbunătăţirea calităţii educaţiei şcolare prin participarea acestora la stagii de formare continuă. Pentru mai multe informaţii accesaţi http://www.anpcdefp.ro/

http://www.llp-ro.ro/





Acest material a fost realizat de prof. Georgeta Laslou şi reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorului!