Advisory Services Agreement on

M1.2.2.3 Reabilitarea secțiunilor de cale ferată din rețeaua TEN-T (POIM) Reabilitarea lucrărilor de construcții civile critice Măsura include mai multe seturi de proiecte în curs de desfășurare care vizează reabilitarea podurilor, tunelurilor și a altor lucrări de construcții civile. Beneficiarul este CFR SA. Finanțarea măsurii se realizează prin intermediul actualelor Programe Europene prin Fonduri de Coeziune (FC), destinate infrastructurii mari - POIM (2013-2020) și de la bugetul de stat. Mai multe seturi de proiecte sunt planificate pentru implementare. Aceste proiecte includ prima fază a proiectului de reînnoire a podurilor pentru regiunile Cluj, Craiova și Galați, finanțate prin fonduri FC și alocarea fondurilor FEDER pentru București, Timișoara, Brașov și Iași, ambele cu cheltuieli suplimentare de la bugetul de stat. Modernizarea podurilor peste fluviul Dunărea va facilita considerabil operațiunile dintre București și Constanța. De asemenea, activitățile de construcție pentru noul pod de la Grădiștea, între București și Giurgiu sunt susținute și incluse în măsura 2.4.3.B, referitoare la renovarea celor mai promițătoare linii.	Programele regionale de reabilitare a lucrărilor de construcții civile au fost finalizate [Unitate]/ 0	0		0	3			7
M1.2.2.4 Modernizarea stațiilor gărilor Măsura vizează îmbunătățirea calității serviciilor feroviare prin punerea la dispoziția călătorilor de gări mai atractive. De asemenea, vizează implementarea normei NP 051-2001 referitoare la adaptarea spațiilor publice la nevoile persoanelor cu dizabilități. Beneficiarul măsurii este CFR SA ca proprietar al gărilor.	Gări modernizate [Unitate]/ 0	0		0	6			15
M1.2.2.5 Modernizarea instalațiilor electromecanice Modernizarea sistemelor de semnalizare - Măsura vizează modernizarea procesului de organizare și a tehnologiilor utilizate pentru controlul circulației trenurilor. Măsura se concentrează pe cele 19 stații de tren de-a lungul secțiunilor Siculeni - Adjud și Ilia - Lugoj. Beneficiarul direct al măsurii este CFR SA în calitate de administrator de infrastructură și, în mod indirect, toate întreprinderile feroviare care operează servicii în rețeaua feroviară din România. Măsura este finanțată de Uniunea Europeană din FEDER și de la bugetul de stat. Sistemul de semnalizare pentru detectarea cutiilor de unsoare supraîncălzite și a frânelor strânse Măsura intenționează să sporească siguranța funcționării prin instalarea sistemelor de detectare menționate. Beneficiarul direct al măsurii este CFR SA în calitate de administrator al infrastructurii și, în mod indirect, toate întreprinderile feroviare care operează servicii în rețeaua feroviară din România. Măsura este susținută din fondurile FEDER și de la bugetul de stat.	Centrele de control modernizate [Unitate]/ 0 Sisteme de detectare implementate [%]/ 0%	0 0		0 20%	19 50%			19 50%
Sisteme pentru detectarea cutiilor de osii supraîncălzite și a frânelor strânse Măsura intenționează să sporească siguranța funcționării prin instalarea sistemelor de detectare menționate. Beneficiarul direct al măsurii este CFR SA în calitate de administrator al infrastructurii și, în mod indirect, toate întreprinderile feroviare care operează servicii în rețeaua feroviară din România. Măsura este susținută din fondurile FEDER și de la bugetul de stat.	Sisteme de detectare implementate [%]/ 0%	0%		20%	50%			50%
Modernizarea trecerii la nivel Obiectivul măsurii este eliminarea tuturor trecerilor de nivel de-a lungul coridorului de transport pentru a atinge o viteză comercială mai ridicată, dar și pentru a spori semnificativ nivelul de siguranță în locațiile existente, deoarece trecerile de nivel sunt locații critice unde au loc un număr mare de accidente între trenuri, vehicule și pietoni. Beneficiarul direct al măsurii este CFR SA în calitate de administrator de infrastructură. Măsura este susținută din fondurile FEDER și de la bugetul de stat.	Numărul de treceri de nivel modernizate [Unitate]/ 0	0		0	50			150
Comandă centralizată pentru stația Videle Această reînnoire este necesară din cauza uzurii sistemelor actuale. Beneficiarul direct al măsurii este CFR SA în calitate de administrator al infrastructurii și, în mod indirect, toate întreprinderile feroviare care operează servicii în rețeaua feroviară din România. Proiectul este susținut din fonduri FEDER și de la bugetul de stat.	Comandă centralizată modernizată [Unitate]/ 0	0		0	0			1
M1.2.2.6 Pregătirea proiectelor tehnice pentru electrificarea secțiunilor de cale ferată. Proiectul vizează să asigure electrificarea secțiunilor Cluj-Napoca - Episcopia Bihor, ca secțiune prioritară în conformitate cu criteriile Master Planului General de Transport. Beneficiarul este CFR SA. Măsura este susținută din fondurile FEDER și de la bugetul de stat.	Secțiuni electrificate [Km]/ 0	0		0	0			158+166
Rezultatul 1.2.3. Îmbunătățirea infrastructurii rutiere care sprijină rețelele TEN-T în conformitate cu standardele europene privind capacitatea, viteza, siguranța și serviciile
M1.2.3.1 Dezvoltarea rețelei de autostrăzi și drumuri expres din România România deține una dintre cele mai puțin dezvoltate rețele de autostrăzi din întreaga Uniune Europeană. Această situație afectează libera circulație a persoanelor și a bunurilor între orașele mari, iar această subdezvoltare constituie principala cauză a apariției riscurilor majore din domeniul siguranței rutiere. Master Planul General de Transport a confirmat scopul dezvoltării unei rețele primare de autostrăzi de-a lungul coridoarelor majore și conectarea principalelor orașe. Măsura sprijină realizarea construcției în desfășurare a autostrăzilor în rețeaua TEN-T și a îndeplinirii obiectivului de îmbunătățire, la standarde europene, a infrastructurii de pe rețelele TEN-T în conformitate cu standardele privind construcțiile din cadrul Directivei nr. 1315/2013. Beneficiarul direct al măsurii este Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Implementarea măsurii se realizează prin intermediul programului european, susținut din fonduri de coeziune și dedicat infrastructurilor mari, POIM 2014-2020, aflat în curs de desfășurare și cuprinzând un set de proiecte „pe etape” deja lansate și alte proiecte noi. Măsura include: Autostrada Sebeș - Turda Autostrada Timișoara - Lugoj Autostrada Brașov - Târgu Mureș - Cluj - Oradea Autostrada Lugoj - Deva	Numărul de kilometri de autostradă construiți [Km]/ 0	0%		30%	80%			100%
M1.2.3.2 Construirea de drumuri ocolitoare principale ale orașului Măsura sprijină finalizarea construcției rutelor ocolitoare în jurul mai multor orașe mari pentru a facilita fluxurile de trafic și pentru a proteja centrul orașului de traficul în creștere și de aglomerare. Include: - finalizarea construcției rutei ocolitoare „VO autostrăzii Bacău” pe coridorul rutier de Nord – Sud, un proiect în concordanță cu toate celelalte măsuri care vizează modernizarea infrastructurii rutiere de-a lungul acestui coridor, identificat în MPGT drept coridor de interconexiune 3, - finalizarea construcției rutei ocolitoare „VO Suceava”, completând ruta anterioară la nord spre direcția graniței cu Ucraina, cu fonduri alocate exclusiv de la bugetul de stat, - finalizarea construcției rutei ocolitoare „VO Târgu Mureș”, un coridor major, situat pe ruta vestică venind dinspre Republica Moldova, identificat în Master Planul General de Transport drept coridor de interconexiune 5, - finalizarea construcției rutei ocolitoare pentru Constanța, care permite un acces mai ușor la infrastructurile de coastă din Marea Neagră (porturi, turism). Beneficiarul măsurii va fi CNAIR. Finanțarea este susținută prin fondurile europene de coeziune.	Numărul de kilometri de rute ocolitoare construite [Km]/ 0	0		100	150			175
M1.2.3.3 Modernizarea șoselei de centură a Bucureștiului Măsura sprijină: - Finalizarea modernizării secțiunii de nord a șoselei de centură a orașului București, cu două secțiuni deja în curs de implementare (A1-DN7, A2-DN2) și finanțate din fonduri de coeziune; - Lansarea și implementarea secțiunii centurii la profil de DN (lărgire la 4 benzi) între A1 și DN5; - Implementarea pasajelor Domnești, Oltenița, Mogoșoaia și Berceni; - Lansarea, atribuirea și finalizarea lucrărilor de construcție pentru partea de sud și nord a șoselei de centură, la profil de autostradă, ambele susținute de FC și de bugetul de stat. Beneficiarul măsurii va fi CNAIR.	Partea de nord a șoselei de centură construită [Km]/ Partea de sud a șoselei de centură proiectată [Km]/	0 0		35 30	50 40			54 48
Programul 1.3. Creșterea capacității operaționale a fluviului Dunărea și a porturilor
Rezultatul 1.3.1. Îmbunătățirea navigabilității fluviului Dunărea și a canalelor aferente pentru realizarea completă a capacităților operaționale de transport ale căilor navigabile interioare
Îmbunătățirea condiției de navigație prin lucrări hidrotehnice Măsura constă în definirea și implementarea tehnică a unui set de acțiuni, alcătuite în principal din lucrări hidrotehnice și de dragare, pentru menținerea și îmbunătățirea condițiilor operaționale ale șenalelor navigabile pentru navigația comercială și civilă și diminuarea impactului activităților umane asupra mediul natural. Aceste acțiuni sunt aliniate la un program mai amplu al mai multor țări care implementează Strategia UE pentru regiunea Dunării din 2010, impusă de pachetul NAIADES II, care coordonează eforturile multinaționale ce vizează exploatarea întregului potențial al navigației pe Dunăre prin eliminarea obstacolelor din calea navigabilității și creșterea volumelor de transport pe fluviul Dunărea cu 20% până în anul 2020. Un Master Plan de reabilitare și întreținere a șenalului navigabil al Dunării și afluenților săi navigabili a fost adoptat în 2014 (Aria prioritară 1A din cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării ) și au fost urmate planurile naționale de acțiune. Se compune din mai multe proiecte: M1.3.1.1 Îmbunătățirea condițiilor de navigație pe secțiunea comună bulgaro-română a Dunării (km 845,5 - km 375). Acest proiect este finanțat prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (2015-RO-RM-0366-W - SWIM - Gestionarea integrată a căilor navigabile SMART), cu contribuția de la bugetul de stat estimată la 15%. Obiectivul principal al proiectului este asigurarea parametrilor șenalului navigabil recomandați de Comisia Dunării (pentru îmbunătățirea condițiilor de navigație) în două dintre cele mai critice sectoare ale fluviului Dunărea și asigurarea navigației internaționale, precum și a trecerii navelor pe tot parcursul anului prin aceste sectoare. Acțiunea vizează îmbunătățirea condițiilor fizice ale albiei râului și ale malurilor fluviului. Proiectul este implementat între 2016 și 2020. Beneficiarul este Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați. M1.3.1.2 Îmbunătățirea condițiilor de navigație de-a lungul Dunării între Călărași și Brăila (km 375 - km.175). Proiectul vizează realizarea de lucrări hidrotehnice pentru reechilibrarea fluxurilor de apă dintre fluviul Dunărea și unul dintre brațele acestuia și facilitarea condițiilor de navigație. Proiectul este programat să înceapă în 2017 și să fie livrat în 2022. Beneficiarul este RA AFDJ Galați. Lucrările sunt finanțate din Fondurile de Coeziune, cu o contribuție de la bugetul de stat estimată la 15%. M1.3.1.3 Îmbunătățiri aduse la nivelul protecției malurilor de-a lungul Canalului Sulina. Proiectul își propune să faciliteze navigația de-a lungul canalului prin realizarea de lucrări hidrotehnice și consolidări ale malurilor. De asemenea, proiectul va contribui la protejarea resurselor naturale afectate de schimbările climatice. Proiectul este programat să înceapă în 2018 și să fie livrat în 2022. Beneficiarul este RA AFDJ Galați. Lucrările sunt finanțate din Fondurile de Coeziune, cu o contribuție de la bugetul de stat estimată la 15%.	Secțiuni critice îmbunătățite [Unitate]/ 2 Maluri de râu consolidate [km]/ Performanța proiectului [%]/ 0% Maluri de râu consolidate [km] /	0 0 0% 0%		0 30% 50% 50%	1 80% 75% 75%			2 100% 100% 100%
M1.3.1.4 Reabilitarea ecluzelor Măsura sprijină modernizarea stațiilor de pompare și a altor echipamente pentru reînnoirea ecluzelor Agigea, Cernavodă, Ovidiu, galeriilor de ape mari Ovidiu și Năvodari. Proiectul a început în 2016 și urmează să fie livrat până în 2021. Beneficiarul este RA ACN SA. Lucrările sunt finanțate din Fondurile de Coeziune, cu o contribuție de la bugetul de stat estimată la 15%.	Reabilitarea ecluzelor [Unitate] / -	-		0	0			6
Rezultatul 1.3.2. Îmbunătățirea capacităților operaționale ale portului Constanța
M1.3.2.1 Îmbunătățirea infrastructurilor portuare din portul Constanța Măsura sprijină un set de proiecte care intenționează să consolideze capacitățile portuare pentru operațiunile comerciale. Proiectele fac parte din planul de dezvoltare pe termen scurt a portului Constanța (desemnat prin codul S și numărul corespunzător fiecărui proiect) și ar trebui implementat în 2017. Proiectele sunt finanțate din Fondurile de Coeziune, cu o contribuție de la bugetul de stat estimată la 15%. Include: - Adâncirea șenalelor navigabile și a bazinelor din portul Constanța. Proiectul va elimina unele limitări ale navigației și manevrelor prin dragarea canalelor (S1) - (2017-2020). Originea finanțării este fondul FEDER. - Dezvoltarea unei ancorări specializate într-o zonă cu profunzime mare (dana D80). Măsura intenționează să consolideze capacitatea portului pentru manipularea cerealelor și va contribui, de asemenea, la o mai bună organizare a activităților portuare (S2) - (2017-2021). Originea finanțării este fondul FEDER. Modernizarea infrastructurii din portul Constanța, construirea unei noi stații de colectare și tratare a deșeurilor de pe uscat, modernizarea sistemului de semnalizare în bazinul portului și al șenalelor navigabile și achiziționarea unei nave tehnice. Originea finanțării este reprezentată de fondurile CEF, iar perioada de implementare este 2016-2019. Beneficiarul măsurii va fi portul Constanța și toți operatorii care ar putea avea nevoie de o astfel de infrastructură.	Proiectele Planului Cadru Constanța au fost realizate (S1/S2/S3/S5/S6/S8/S10/S13/S14)/ 0 Lucrările de dragare finalizate [%]/ Dezvoltarea D80 finalizată [%]/ Acțiuni CEF realizate [%]/	2 25% 25%		4 50% 50%	6 75% 75%			9 100% 100%
M1.3.2.2 Îmbunătățirea sistemelor de comunicații portuare din portul Constanța Măsura sprijină un set de proiecte prin care se intenționează să se consolideze sistemul de comunicații portuare ținând cont de încărcăturile actuale de trafic și de evoluția prevăzută a activităților din zonă. Proiectele fac parte din Planul de Dezvoltare pe termen scurt al Portului Constanța (desemnate prin codul S și numărul aferent fiecărui plan) și trebuie să fie implementate în 2018. Proiectele sunt finanțate din Fondurile de Coeziune, cu o contribuție de la bugetul de stat estimată la 15%. Include: - Dezvoltarea capacităților de transport feroviar în portul Constanța Sud Agigea. În prezent, cele trei linii existente sunt deja saturate în perioadele de vârf (2018-2022). - Dublarea căii ferate Agigea Ecluza - Terminal Feribot, în același scop (S6) - (2018-2022). - Extinderea la 4 benzi a drumului către poarta 7, care este folosită de majoritatea camioanelor care se îndreaptă spre port (S8) - (2018-2022). - Extinderea la 4 benzi a drumului spre poarta 10 și 10bis, rezultând deschiderea porții 10bis (S10) - (2018-2022). Beneficiarul măsurii va fi portul Constanța și toți operatorii care ar putea avea nevoie de o astfel de infrastructură.	Dezvoltarea liniei de cale ferată finalizată [%]/ 0% Dublarea șinelor de cale ferată [%] 0% Benzi suplimentare construite la poarta 7 [%]/ 0% Benzi suplimentare construite la poarta 10 [%]/ 0%	25% 25% 25% 25%		50% 50% 50% 50%	75% 75% 75% 75%			100% 100% 100% 100%
M1.3.2.3 Măsura dedicată modernizarea rețelelor de utilități Măsura sprijină un set de proiecte care vizează modernizarea rețelelor de utilități portuare. Proiectele fac parte din Planul de Dezvoltare pe termen scurt a portului Constanța (acest grup este identificat prin codurile S13 și S14) și ar trebui să fie implementate între 2017 și 2021 (electrificare și gaz) și între 2018 și 2022 (sisteme de încălzire). Proiectele sunt finanțate din Fondurile de Coeziune, cu o contribuție de la bugetul de stat estimată la 15%. Proiectul include investiții în domeniul alimentării cu energie electrică, al iluminatului, al alimentării cu gaze, al sistemelor de încălzire cu apă și al altor proiecte similare. Beneficiarul măsurii va fi portul Constanța.	Rețele de utilități îmbunătățite [%]/ 0%	25%		50%	75%			100%
M1.3.2.4 Măsuri dedicate îmbunătățirii serviciilor pentru transportul de marfă și călători Măsura sprijină un set de proiecte prin care se intenționează să se consolideze facilitățile portuare pentru operarea serviciilor Ro-Ro și a serviciilor de transport de călători, ținând seama de evoluția prevăzută a acestor servicii. Proiectele fac parte din Planul de Dezvoltare pe termen scurt a portului Constanța (desemnat prin codul S și numărul aferent fiecărui). Proiectele sunt finanțate din Fondurile de Coeziune, cu o contribuție de la bugetul de stat estimată la 15%. Include : - un nou terminal unificat pentru operațiunile Ro-Ro și operațiunile de transport rutier în portul Constanța Sud (S3). Ar trebui implementat din 2017 până în 2021. - crearea unui nou terminal pentru pasageri, de la acostarea RO-RO 3 și RO-RO 4 (S5). Ar trebui implementat din 2018 până în 2022 sau mai târziu. Beneficiarul măsurii va fi portul Constanța.	Nou terminal Ro-Ro operațional [Da/Nu] Nu Nou terminal pentru transport de călători operațional [Da/Nu] Nu	Nu Nu		Nu Da	Da Da			Da Da
Rezultatul 1.3.3. Îmbunătățirea capacității operaționale a porturilor de-a lungul fluviului Dunărea
Majoritatea porturilor românești de-a lungul Dunării au fost inițial concepute pentru nevoile industriei grele, care sunt în continuă scădere. Domeniul de aplicare al serviciilor ar trebui să fie adaptat acum, iar echipamentul lor ar trebui să corespundă cererii actuale de servicii. Beneficiarii și Ministerul Transporturilor au pregătit un set de investiții pentru a redefini ofertele comerciale ale fiecărui port de-a lungul fluviului Dunărea, detaliat în MPGT, care ia în considerare natura mărfurilor care circulă sau sunt depozitate în fiecare dintre ele (cu posibilă specializare pentru unele porturi în unele domenii, de exemplu cereale sau manipularea containerelor) și un nivel de investiție adaptat cererii economice. Următoarele entități vor fi beneficiarii măsurilor: Brăila (2018) CN APDM SA Galați Port Drobeta Tr. Severin (2018 – 2020) - CN APDF SA Giurgiu Port Oltenița (2017-2019) - CN APDF SA Giurgiu Port Orșova (2019-2020) - CN APDF SA Giurgiu Port Cernavodă (2018-2020) - CN APDF SA Giurgiu Port Corabia (2017-2018) - CN APDF SA Giurgiu Port Calafat (2017-2018) - CN APDF SA Giurgiu Port Giurgiu - CN APDF SA Giurgiu Port Isaccea (2018-2021) - CN APDM SA Galați Port Tulcea (2018-2021) - CN APDM SA Galați Port Ovidiu (2018-2019) - CN ACN SA Port Medgidia (2018-2021) - CN ACN SA Port Luminița (2018-2021) - CN ACN SA Port Galați – inclusiv platforma multimodală CN APDM SA Galați De confirmat: Sulina –Bechet – Proiectele sunt finanțate din fonduri FEDER, și fondurile CEF pentru proiectul Galați și Giurgiu, cu o contribuție estimată de la bugetul de stat de 15%.	Numărul de programe de reabilitare lansate în timpul ciclului PSI [unitate]/ 0	25% 25% 25% 25%		50% 50% 50% 50%	75% 75% 75% 75%			100% 100% 100% 100%