Programul 2.4. Realizarea unei zone de transport unice în transportul aerian
Rezultatul 2.4.1 - Aeroporturile din România vor respecta auditurile de siguranță ale ICAO și practicile și procedurile recomandate privind siguranța aviației (Craiova, Sibiu, Cluj-Napoca, Timișoara și Henri Coandă – București)
|
M2.4.1.1 Îmbunătățirea parametrilor tehnici ai aeroporturilor din România
MPGT a determinat o serie de investiții în ceea ce privește îmbunătățirea infrastructurii și a echipamentelor pentru toate aeroporturile importante din România. Aceste acțiuni ar trebui să permită sistemului de transport aerian românesc să profite de o cerere tot mai mare de transport aerian din și spre România, să îmbunătățească capacitățile activelor acestora și sistemelor de operare construite și să gestioneze mai eficient și mai sigur fluxurile de pasageri și mărfuri. Acțiunile 2014-2020 se axează pe 6 aeroporturi-cheie, aerodromuri și achiziționarea unor echipamente tehnice (Craiova, Sibiu, Bacău, București Otopeni, Cluj-Napoca și Timișoara). POIM selectează două aeroporturi prioritare - Craiova și Tulcea. Această listă de intervenție este în prezent în curs de revizuire și nu este încă disponibilă la momentul pregătirii actualului PSI.
Proiectele trebuie să fie finanțate din fonduri FEDER și de la bugetul de stat.
Beneficiarii vor fi organele de conducere ale aeroporturilor.
|
Programul de investiții este aprobat (20%), bugetat (50%) și în curs de implementare (100%) /
0%
|
20%
|
50%
|
100%
|
100%
|
Rezultatul 2.4.2. Participarea la Programul „Cerul Unic European” (Single European Sky – SES)
|
M2.4.2.1 Implementarea programului de punere în acțiune SESAR 2015 - Cluster 3
Proiectul de Cercetare și Dezvoltare privind managementul traficului aerian în Cerul Unic European (SESAR) vizează modernizarea gestionării traficului aerian în Europa și reprezintă pilonul tehnologic al strategiei „Cerul Unic European”. Scopul este de a oferi o infrastructură de management al traficului aerian cu performanțe ridicate până în 2030, pentru a permite operațiuni de zbor sigure și ecologice.
Măsura contribuie la implementarea SESAR și are drept scop facilitarea desfășurării coordonate și sincronizate a unui grup de 24 de proiecte de implementare (PI) în statele membre UE care primesc Fonduri de Coeziune. Aceste PI-uri sunt aliniate la Proiectele comune-pilot (PCP), astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 716/2014 și se așteaptă să determine îmbunătățiri în ceea ce privește performanța ATM. Această acțiune include PI-uri în cadrul a patru dintre cele șase funcționalități ale ATM (AF) descrise în PCP, în special:
• AF1 Managementul sosirilor extinse (Extended Arrival Management) și navigarea bazată pe performanță (PBN) în zonele de manevrare a terminalelor (TMA) cu densitate mare
• AF3 Managementul Spațiului Aerian (ASM) Flexibil și Rută liberă
• AF4 Managementul colaborativă a rețelei
• AF5 Sistem extins inițial de management al informațiilor (SWIM)
Măsura este finanțată prin Mecanismul de Conectare a Europei și de la bugetul de stat și ar trebui să fie implementată în perioada februarie 2016 - decembrie 2020. Această planificare de implementare este în conformitate cu datele-țintă de implementare indicate în Regulamentul (UE) nr. 716/2014.
Beneficiarul este ROMATSA (Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian).
|
Progres proiect/
0%
|
0%
|
50%
|
90%
|
100%
|
M2.4.2.2 Optimizarea spațiului aerian disponibil
Implementarea sincronizată a PBN în statele membre ale Fondului de Coeziune (SPICE)
2015-EU-TM-0266-W - Navigarea bazată pe performanță (PBN) exploatează capacitățile avansate de navigație (RNAV) ale aeronavelor moderne pentru a permite proiectarea eficientă a spațiului aerian și sistematizarea rutelor de trafic aerian. Acțiunea „SPICE” se referă la implementarea procedurilor PBN în patru state membre ale Fondului de Coeziune, la echiparea aeronavelor cu capacități PBN și la implementarea infrastructurii de navigație.
Măsura este finanțată din Mecanismul și Programul de Conectare a Europei și de la bugetul de stat între 2016 și 2020.
|
Progresul proiectului/
0%
|
0%
|
50%
|
90%
|
100%
|
Programul 3.1. Transport mai sigur
|
|
|
|
|
|
Rezultatul 3.1.1. Consolidarea globală a siguranţei transporturilor terestre
|
M3.1.1.1 Definirea şi implementarea unui sistem de internalizare progresivă a costurilor externe generate de efectele accidentelor feroviare şi rutiere
În concordanță cu obiectivul strategic al unei concurențe loiale între transportul feroviar și cel rutier, măsura intenționează să studieze posibila opțiune de re-alocare a politicii costurilor privind siguranța către utilizatorii și operatorii de transport pentru fiecare mod.
Măsura este finanțată de la bugetul de stat, va fi studiată alocarea asistenței tehnice.
|
Pregătirea unei evaluări financiare a costului extern al fiecărui mod de transport și a eventualei re-alocări [progresul studiului]
|
|
50%
|
|
100%
|
Rezultatul 3.1.2. Consolidarea siguranţei transportului feroviar
|
M3.1.2.1 Generalizarea sistemului de semnalizare ERTMS pentru toate proiectele de pe coridoarele TEN-T
Măsura vizează implementarea ERTMS pe toate liniile renovate. Măsura este deja finanțată prin lucrările de renovare ale coridorului european (Programul 1.1), iar beneficiarul este CFR SA. Implementarea ERTMS va ține seama de calendarul de finalizare al fiecărui proiect.
|
Sunt implementate proiecte majore privind căile ferate TEN-T în cadrul programului 1.1.
[%]
|
25%
|
50%
|
75%
|
100%
|
M3.1.2.2 Măsură pentru îmbunătățirea siguranței la trecerea de nivel
În 2015 au avut loc 80 accidente mortale în sectorul feroviar românesc (EUROSTAT), iar România a fost al treilea cel mai neperformant stat din Europa în ceea ce privește decesele feroviare.
Măsura vizează reducerea numărului de decese care au loc la trecerile de nivel (17 accidente mortale în 2015), segmente în care se produce o mare parte a incidentelor.
Măsura vizează:
- Susținerea eliminării trecerilor de nivel, dacă este posibil, prin dezvoltarea unei noi infrastructuri
- Modificarea nivelului de siguranță la trecerea de nivel prin introducerea semnalizării și supravegherii corespunzătoare a drumului în jurul trecerilor de nivel
Măsura este finanțată din fonduri FEDER și de la bugetul de stat și programată să fie implementată între 2017 și 2019 prin POIM. Beneficiarul este CFR SA.
|
Numărul de locații îmbunătățite
[Unitate]/
* Este o estimare preliminară a echipei BM pe baza informațiilor disponibile, care trebuie confirmate de minister
|
20
|
30
|
40
|
80
|
Rezultatul 3.1.3. Consolidarea siguranţei transportului rutier
|
M3.1.3.1 Îmbunătățirea siguranței infrastructurii rutiere
Reducerea punctelor negre de-a lungul drumurilor cu 50% (ținta), de la 138 (valoarea inițială)
Existența punctelor negre pe rețeaua rutieră (segmente ale drumului cu o concentrație mare de accidente) demonstrează influența infrastructurii și semnalizării rutiere asupra siguranței rutiere. Provocarea nu constă numai în menținerea infrastructurii rutiere, ci și în gestionarea traficului rutier, pentru a limita riscurile pe porțiuni cu risc ridicat, cum ar fi traversările, zonele dens populate și curbele periculoase. Siguranța rutieră trebuie luată în considerare în toate etapele procesului de infrastructură rutieră.
Măsura constă într-un set de inițiative de adaptare a legislației și de acordare a unor orientări managerilor de proiect și proiectanților pentru a reduce riscurile de accidente în timpul pregătirii noilor proiecte.
Măsura este compusă din următoarele:
- transpunerea și implementarea corectă a Directivei 2008/96/CE privind managementul siguranței infrastructurii rutiere - Legea nr. 265/2008
- Revizuirea metodologiei privind măsurile de identificare, clasificare și atenuare a punctelor negre în rețelele rutiere, cu referire la MPGT, precum și la Legea 265/2008
- Un timp mai scurt de reacție între identificarea problemelor legate de siguranța infrastructurii rutiere și remedierea acestora
- Elaborarea unui manual de proiectare privind siguranța și bunele practici în timpul pregătirii proiectelor de infrastructură - normele și standardele existente pentru proiectare și construcție trebuie să fie actualizate, dacă este necesar
- Instrucțiunile de implementare a planului STI, care rezultă din Legea 221/2012, care transpune Directiva 2010/40/UE. Articolul 3 din prezenta lege se referă în special la aspectele legate de siguranța rutieră.
Beneficiarii vor fi toate entitățile publice și private care participă la conceperea și îmbunătățirea infrastructurii rutiere.
Măsura ar trebui lansată în 2017 și va avea o perioadă de implementare continuă pe tot parcursul ciclului PSI. Acțiunea va fi finanțată de la bugetul de stat (Ministerul Transporturilor), însă implementarea va fi susținută și de alte programe legate de proiectarea și construcția drumurilor.
|
Numărul de puncte negre identificate și eliminate
[Unitate]/
138
|
|
|
|
70
|
M3.1.3.2 Măsură pentru îmbunătățirea managementului siguranței rutiere
Lipsa gestionării infrastructurii de siguranță rutieră duce la neglijența măsurilor de siguranță ale infrastructurii rutiere luate. Ministerul va înființa un sistem precis de management al infrastructurii rutiere pentru a răspunde provocărilor legate de siguranța rutieră și va sprijini în mod adecvat dezvoltarea și implementarea unei intervenții eficiente în materie de siguranță. CNAIR, în calitate de companie națională de administrare a infrastructurii rutiere, este în măsură să ofere un astfel de management și să stabilească un plan detaliat de acțiune, menit să consolideze procesul de management. Managementul siguranței rutiere ar trebui să fie asigurat în toate etapele procesului de infrastructură (planificare, proiectare, construcție, pre-deschidere, exploatare completă, întreținere și reînnoire)
Măsura presupune asigurarea că obligațiile care decurg din legislația națională și europeană în conformitate cu managementul siguranței rutiere sunt pe deplin valabile (Directiva CE 2008/96) și Legea 265/2008. Acest lucru presupune:
-
Evaluarea impactului asupra siguranței rutiere
-
Realizarea de audituri de siguranță pentru proiecte de infrastructură
-
Numirea și formarea unor auditori de siguranță rutieră (ARR)
-
Clasificarea siguranței grupurilor (clusters) cu risc ridicat de accidente
-
Clasificarea siguranței rețelei
-
Inspecții de siguranță
|
Numărul de auditori de siguranță rutieră instruiți
Numărul de audituri privind siguranța rutieră efectuate
* Este o estimare preliminară a echipei BM pe baza informațiilor disponibile, care trebuie confirmate de minister
|
50
10
|
100
20
|
150
30
|
200
40
|
Rezultatul 3.1.4. Consolidarea siguranţei transportului aerian
|
M3.1.4.1 Măsură pentru achiziționarea unui laborator pentru armonizarea schimbului de date cu privire la parametrii de zbor
Principalele atribuții ale acestui laborator sunt descărcarea, decodificarea și analizarea diferitelor tipuri de înregistrări de date de zbor (FDR, CVR, QAR, GPS), analiza performanțelor, animații de zbor și cercetare și dezvoltare privind tehnicile de investigare relevante. Scopul este de a ajuta echipa de investigare să găsească cauza principală a unei probleme prin recuperarea succesiunii evenimentelor pe baza reconstruirii evenimentului respectiv prin tehnologiile de calcul. Acest lucru va permite organizației de investigare a accidentelor de aviație să identifice cu mai multă precizie și mai rapid cauzele unui accident de aviație și să emită recomandări de siguranță pentru a preveni viitoarele incidente sau accidente grave.
Măsura este finanțată din fonduri FEDER și de la bugetul de stat și trebuie să fie programată pe toată perioada PSI. Beneficiarul este Centrul de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile – CIAS.
|
Achiziția este realizată (20%) Laboratorul este operațional (100%)/
0%
|
0%
|
20%
|
100%
|
100%
|
Rezultatul 3.1.5. Consolidarea siguranţei transportului pe căile navigabile interioare
|
M3.1.5.1 Îmbunătățirea siguranței de-a lungul Dunării
Măsură pentru reducerea numărului de decese în transportul pe căile navigabile interioare și transportul maritim
În ultimii ani au fost raportate mai multe cazuri de decese în accidente pe căile navigabile de pe Dunăre. Ministerul va aborda pierderea vieților omenești prin luarea unor măsuri adecvate, cum ar fi:
- semnalarea adecvată
-degivrarea căilor navigabile și a porturilor.
|
Numărul locațiilor critice îmbunătățite
* Este o estimare preliminară a echipei BM pe baza informațiilor disponibile, care trebuie confirmate de minister
|
0
|
5
|
10
|
15
|
Programul 3.2. Transport mai puțin poluant
|
Rezultatul 3.2.1: Îmbunătățirea politicilor care reduc emisiile de GES şi a emisiilor de noxe în sectorul transporturilor
|
M3.2.1.1 Definirea şi implementarea unui sistem de internalizare progresivă a costurilor externe generate de efectele emisiilor de GES şi a emisiilor de noxe în sectorul transporturilor
Măsură pentru sprijinirea evaluării noilor sisteme de impozitare a combustibilului, a înregistrării autoturismelor, a parcării și a accesului la centrele orașelor
Măsura este una dintre acțiunile strategiei multi-sectoriale care vizează reducerea efectelor schimbărilor climatice și reducerea emisiilor de GES. Ministerul Transporturilor ar trebui să ofere orientări tehnice specifice în acest domeniu și să sprijine pregătirea reglementărilor.
Acțiunea va fi finanțată de la bugetul de stat (Ministerul Transporturilor, în parteneriat cu alte instituții), ca parte a atribuțiilor actuale ale ministerului în furnizarea de expertiză în domeniul transporturilor către celelalte instituții de stat.
|
Numărul de persoane alocate planului de transport nepoluant în MT
[Angajați] / -
|
0
|
5
|
5
|
8
|
Rezultatul 3.2.2 Îmbunătățirea politicilor pentru reducerea emisiilor de GES şi a emisiilor de noxe în sectorul transportului feroviar
|
M3.2.2.1 Electrificarea secțiunilor de cale ferată. Cluj-Napoca - Episcopia Bihor
Proiectul vizează să asigure electrificarea secțiunilor Cluj-Napoca - Episcopia Bihor, ca secțiune prioritară în conformitate cu criteriile Master Planului General de Beneficiarul este CFR SA. Măsura este susținută din fondurile FEDER și de la bugetul de stat.
|
Secțiuni electrificate
[Km]/
0
|
0
|
0
|
0
|
158+166
|
M3.2.2.2 Electrificarea şi reabilitarea liniei Craiova-Calafat
Proiectul vizează să asigure electrificarea secțiunilor Craiova-Calafat, în conformitate cu criteriile Master Planului General de Beneficiarul este CFR SA. Măsura este susținută din fondurile FEDER și de la bugetul de stat.
|
Secțiuni electrificate
[Km]/
0
|
0
|
0
|
0
|
85
|
Rezultatul 3.2.3 Îmbunătățirea politicilor pentru reducerea emisiilor de GES şi a emisiilor de noxe în sectorul transportului rutier
|
M3.2.3.1 Măsură pentru susținerea elaborării unor noi scheme de organizare a transportului urban
Măsura este una dintre acțiunile strategiei multi-sectoriale care vizează micșorarea efectelor schimbărilor climatice și reducerea emisiilor de GES. Ministerul Transporturilor ar trebui să ofere orientări tehnice specifice în acest domeniu și să sprijine pregătirea planurilor. Acțiunea va fi finanțată de la bugetul de stat (Ministerul Transporturilor, în parteneriat cu alte instituții) ca parte a atribuțiilor actuale ale ministerului în furnizarea de expertiză în domeniul transporturilor către celelalte instituții de stat.
|
Numărul de persoane alocate schemei de planificare urbană durabilă în MT
[Angajați]/
-
|
0
|
3
|
3
|
5
|
M3.2.3.2 Monitorizarea stării parcului auto și pregătirea stimulentelor pentru reînnoirea vehiculelor
Măsura este una dintre acțiunile strategiei multi-sectoriale care vizează micșorarea efectelor schimbărilor climatice și reducerea emisiilor de GES. Ministerul Transporturilor ar trebui să ofere orientări tehnice specifice în acest domeniu și să sprijine pregătirea planurilor. Acțiunea va fi finanțată de la bugetul de stat (Ministerul Transporturilor, în parteneriat cu alte instituții) ca parte a atribuțiilor actuale ale ministerului în furnizarea de expertiză în domeniul transporturilor către celelalte instituții de stat.
|
Numărul de persoane alocate monitorizării flotei în cadrul MT [Angajați]/
-
|
0
|
3
|
3
|
5
|
M3.2.3.3 Măsură pentru studii și propuneri privind combustibilii alternativi și mijloace de transport cu motor alternative
Măsura este una dintre acțiunile strategiei multi-sectoriale care vizează micșorarea efectelor schimbărilor climatice și reducerea emisiilor de GES. Ministerul Transporturilor ar trebui să ofere orientări tehnice specifice în acest domeniu și să sprijine pregătirea planurilor.
Acțiunea va fi finanțată de la bugetul de stat (Ministerul Transporturilor, în parteneriat cu alte instituții) ca parte a atribuțiilor actuale ale ministerului în furnizarea de expertiză în domeniul transporturilor către celelalte instituții de stat.
Măsura include implementarea proiectului CEF CNG (Compressed Natual Gas) România: punerea inițială pe piață a unei rețele de alimentare cu combustibil (gaz natural comprimat) de-a lungul coridoarelor rețelei de bază - 2015-RO-TM-0373-M. Obiectivul este punerea inițială pe piață a unei rețele de stații pentru alimentare cu gaz natural comprimat, urmată de diseminare pentru a facilita răspândirea pe piața din România a acestui tip de combustibil.
Rețeaua de stații CNG va fi desfășurată în jurul nodurilor urbane centrale, Timișoara și București, precum și în jurul altor orașe importante de-a lungul coridoarelor rețelei de bază, precum Arad, Constanța, Craiova, Deva, Drobeta Turnu-Severin, Pitești, Sibiu pentru a acoperi simultan cererea potențială dinspre transportatorii pe distanțe lungi și cererea potențială dinspre transportul urban în zonele cele mai populate. Comunicarea, diseminarea, colectarea celor mai bune practici și contribuția la îmbunătățirea cadrului juridic și de reglementare fac parte din această acțiune. A început în martie 2016, iar finalizarea instalării a 9 stații de alimentare cu gaz natural comprimat este planificată pentru sfârșitul anului 2019.
|
Numărul de persoane alocate pentru combustibilii alternativi în cadrul MT
[Angajați]/
-
Instalarea stațiilor CNG
[Unitate]/
0
|
0
0
|
3
1
|
3
1
|
5
1
|
Programul 3.3. Creşterea accesibilităţii transportului
|
Rezultatul 3.3.1. Creşterea accesibilităţii transportului feroviar de călători
|
M3.3.1.1 Creşterea gradului de coordonare cu sistemele de transport public urban, în vederea reducerii timpului de acces la tren al pasagerilor
Măsura intenționează să coordoneze toate serviciile și calendarele de transport public de călători pentru a ajunge la o mai bună integrare între serviciile feroviare și serviciile de transport urban (metrou, tramvaie, autobuze).
Aceasta este o măsură transversală, care ar trebui aplicată noilor proiecte și treptat serviciilor existente.
Ministerul Transporturilor va proceda la o revizuire a posibilelor intervenții și va formula proiecte specifice.
Beneficiarii vor fi managerii infrastructurilor conexe.
|
Se efectuează o revizuire a posibilelor măsuri corective (50%) și sunt formulate orientări specifice (100%)
|
0%
|
0%
|
50%
|
80%
|
M3.3.1.2 Creşterea nivelului de integrare intermodală cu transportul rutier individual cu autoturisme prin dezvoltarea facilităţilor de parcare la staţiile de cale ferată
Măsura intenționează să dezvolte facilități de parcare pentru a crea noi parcări în apropierea stațiilor de cale ferată și a nodurilor principale pentru serviciile de transport urban (metrou, tramvaie, autobuze) pentru a facilita accesul la serviciile de transport public.
Aceasta este o măsură transversală care ar trebui aplicată noilor proiecte și treptat serviciilor existente.
Ministerul Transporturilor va proceda la o revizuire a posibilelor intervenții și va formula proiecte specifice.
Beneficiarii vor fi managerii infrastructurilor conexe.
|
Se efectuează o revizuire a posibilelor măsuri corective (50%) și sunt formulate orientări specifice (100%)
|
0%
|
0%
|
50%
|
80%
|
M3.3.1.3 Dezvoltarea şi generalizarea sistemului de ticketing electronic pentru serviciile de transport feroviar al călătorilor
Scopul măsurii este de a ridica standardul serviciilor oferite pasagerilor atât din perspectiva activității personalului de tren (validare/ monitorizare/ eliberare bilete în tren și combaterea călătoriei frauduloase), cât și din perspectiva fluidizării și imbunatățirii relațiilor cu clienții.
Beneficiarii vor fi operatorii de trenuri de pasageri. Măsura va fi finanțată din bugetul operatorilor.
|
Procesul de procurare a dispozitivelor electronice este finalizat (50%), noul dispozitiv este în serviciu (100%)
|
0%
|
50%
|
100%
|
|
M3.3.1.4 Integrarea sistemului de ticketing electronic pentru transportul feroviar cu sistemele de ticketing electronic al sistemelor de transport public urban
În strânsă legătură cu măsurile anterioare și cu obiectivul unei mai bune integrări între căile de transport feroviar și cel urban, această măsură are ca obiectiv integrarea emiterii și controlului de bilete.
Beneficiarii vor fi operatorii de tren urban și de pasageri. Măsura va fi finanțată din bugetul operatorilor.
|
Sistemul de integrare a ticketingului electronic este finalizat (50%), noua organizație este în serviciu (100%)
|
0%
|
50%
|
100%
|
|
Rezultatul 3.3.2. Creşterea accesibilităţii transportului feroviar de marfă
|
M3.3.2.1 Definirea unui plan de reabilitare a transportului feroviar de marfă în vagoane izolate
Gestionarea eficientă a vagonului izolat în termeni de punctualitate, număr de puncte de încărcare / descărcare și siguranță este o provocare majoră pentru accesul serviciilor de transport feroviar de marfă la un număr cât mai mare de expeditori autohtoni.
Măsura intenționează să pregătească un set de acțiuni care să sprijine și să dezvolte în mod eficient acest segment de servicii feroviare.
Măsura este finanțată de la bugetul de stat, cu posibila participare a expeditorilor și operatorilor.
Beneficiarii sunt expeditorii și operatorii de transport feroviar de marfă.
|
Părțile interesate sunt consultate (20%), planul este pregătit (60%), planul este adoptat (100%)
|
|
20%
|
60%
|
100%
|
Rezultatul 3.3.3. Creşterea accesibilităţii transportului pentru persoanele cu mobilitate redusă
|
M3.3.3.1 Aplicarea legii pentru accesul facil la infrastructurile de transport pentru persoanele cu dizabilități
Numeroase bariere fizice pot împiedica pasagerii cu dizabilități sau persoanele în vârstă să utilizeze mijloacele de transport în comun, cum ar fi serviciile urbane de transport cu autobuzul sau cu tramvaiul, trenurile, dar și avioanele.
Legile și reglementările sunt în vigoare în România, de exemplu Hotărârea de Guvern 74/2014 privind accesibilitatea la infrastructura feroviară și materialul rulant, sau legislația care transpune Regulamentul UE 1107/2006 pentru accesul persoanelor cu mobilitate redusă la aeroporturi și avioane. Prezenta reglementare prevede că persoanele cu mobilitate redusă sau cu dizabilități au dreptul să primească asistența necesară în aeroporturi și la bordul aeronavelor. MT trebuie să asigure implementarea acestor legi pentru modurile de transport.
Măsura vizează sprijinirea implementării depline a acestor obligații.
Acesta va dezvolta și va asigura implementarea recomandărilor de completare a spațiilor publice cu scări rulante, lifturi, zone de așteptare speciale și locuri de odihnă pentru a avea acces la diferite moduri de transport și pentru a oferi timpi reduși de așteptare, informații vocale și asistență eficientă pentru persoanele cu dizabilități, dar și posibilitatea monitorizării rezultatelor. Măsura pune accent pe îmbunătățirea accesului la transportul public în orașele mari.
Recomandarea este permanent în vigoare și va avea o implementare continuă pe toată perioada PSI. Acțiunea va fi finanțată de la bugetul de stat (Ministerul Transporturilor), însă punerea sa în practică va fi sprijinită și de toate Programele legate de proiectarea și construcția de clădiri, drumuri, gări și stații de metrou.
|
Numărul de stații adaptate pentru persoanele cu dizabilități în timpul implementării PSI
[Unitate] / 0
* Este o estimare preliminară a echipei BM pe baza informațiilor disponibile, care trebuie confirmate de minister
|
20
|
25
|
30
|
35
|
Programul 3.4. Conectarea zonelor rurale la principalele artere de transport rutier
|
Rezultatul 3.4.1. Îmbunătățirea conexiunilor rutiere între coridoarele rutiere principale și orașele de importanță regională
|
M3.4.1.1 Măsură dedicată dezvoltării drumurilor Transregio
Lucrări în curs de desfășurare pe drumurile Transregio
Drumurile Transregio fac legătura dintre centrele regionale și autostrăzile și rețelele de expres și includ rutele ocolitoare pentru a evita centrele urbane. Acestea asigură cât mai mult confort și siguranță pentru șoferi și urmăresc să minimizeze impactul traficului rutier asupra mediului înconjurător.
Acestea reprezintă un instrument important pentru dezvoltarea regională și vor spori calitatea generală a transportului rutier pentru mulți cetățeni.
Proiectele includ, printre altele:
- Reabilitarea DN6 Alexandria – Craiova
- Modernizarea DN 5 (București)
- Reabilitarea DN56 Craiova - Calafat
- Reabilitarea DN66 (Rovinari - Petroșani)
- Modernizarea DN73 Pitești – Brașov
- Reabilitarea DN76 (Deva - Oradea)
- Reabilitare rutieră și a podurilor DN (Giurgiu )
- Reabilitarea secțiunii Pitești – Rm. Vâlcea – Racovița
Pregătirea documentației tehnice pentru drumurile Transregio
Măsura presupune pregătirea documentației tehnice și finanțarea construcției următoarelor proiecte de renovare a drumurilor prin fonduri FEDER și de la bugetul de stat:
- A1 - Titu - Bâldana - Târgoviște - Sinaia
- A3 - legătură cu aeroportul Henri Coandă
- Secțiunea Campina - Săcele
|
Lungimea drumurilor renovate
in timpul PSI
[Km] /
Documentația tehnică pregătită
[Unitate] / 0
* Este o estimare preliminară a echipei BM pe baza informațiilor disponibile, care trebuie confirmate de minister
|
20%
0
200
|
60%
1
500
|
80%
2
1000
|
100%
3
1063
|
M3.4.1.2 Dezvoltarea rutelor ocolitoare
Măsura sprijină finalizarea rutelor ocolitoare în mai multe orașe importante, cu scopul de a facilita fluxurile de trafic și de a proteja centrele orașelor de traficul în creștere.
Include rute ocolitoare pentru Brașov (2016-2018), Caracal (2016-2017), Săcuieni (2016-2018), Carei (2016-2018),Tg Jiu,(2016-2017), Tecuci (2016-2018), și Mihăilești (2016-2018). Fondurile FEDER vor finanța proiectele. Beneficiarul este CNAIR.
|
Lungimea rutelor ocolitoare realizate in timpul PSI
[Km]/
* Este o estimare preliminară a echipei BM pe baza informațiilor disponibile, care trebuie confirmate de minister
|
10
|
20
|
30
|
36.83
|
Rezultatul 3.4.2. Îmbunătățirea conexiunilor rutiere care facilitează circulația transfrontalieră
|
M3.4.2.1 Măsuri destinate dezvoltării drumurilor Eurotrans
Drumurile Eurotrans leagă rețelele de autostrăzi și drumuri expres de rețeaua rutieră a țărilor vecine. Acestea sunt secțiuni ale drumurilor naționale cu două sau patru benzi, care facilitează circulația transfrontalieră. Acestea sunt legături necesare pentru a dezvolta activitățile transfrontaliere intensive în general la nivel local și pentru a traversa mai ușor frontierele în interiorul UE sau în țările vecine.
Renovarea „ET Banatica” Timișoara - Moravița (frontiera sârbă) va fi pusă în aplicare în mod prioritar, iar finanțarea ar trebui să fie asigurată din Fondul de Coeziune și de la bugetul de stat. Documentația tehnică va fi elaborată în 2017.
|
Sunt implementate proiecte majore privind căile ferate TEN-T în cadrul programului 1.1.
[%] / 0%
|
25%
|
50%
|
75%
|
100%
|
M3.4.2.2 Măsuri destinate reducerii timpului de așteptare la punctele de trecere a frontierei
Infrastructura vamală are un rol important în accesibilitatea și asigurarea unui trafic eficient la punctele de trecere transnaționale. În prezent, timpul de așteptare obișnuit de 3 până la 4 ore poate fi cuantificat ca o distanță de 210-270 km care ar fi putut fi parcursă. În timpul perioadelor aglomerate, timpul poate crește până la 7 ore.
Măsura vizează modernizarea infrastructurii la punctele de frontieră Constanța, Halmeu și Siret pentru a elimina blocajele de trafic rezultate din timpul de așteptare excesiv. Măsura este compusă din următoarele acțiuni:
- Dezvoltarea, extinderea și modernizarea infrastructurii la punctele de trecere a frontierei, inclusiv a birourilor vamale și clădirilor aferente;
- achiziționarea de echipamente specifice pentru a sprijini ofițerii vamali în îmbunătățirea eficienței controalelor continue: de exemplu, echipamente de scanare mai bune;
- Sprijin pentru cercetarea cauzelor de întârziere la punctele de trecere a frontierei și punctele de ieșire pentru bunuri și sprijin pentru cercetare în vederea identificării de noi proiecte.
Beneficiarul este ANAF și Ministerul Transporturilor, măsura fiind finanțată prin POIM în cadrul obiectivelor specifice.
|
Modernizarea infrastructurii la punctele de frontieră
[Unitate]/
0
|
0
|
1
|
2
|
3
|
Programul 3.5 Dezvoltarea sistemelor de transport inteligente
|
Rezultatul 3.5.1. Sprijinirea implementării STI în sectorul rutier
|
M3.5.1.1 Măsuri destinate difuzării informațiilor către utilizatorii rutieri printr-un centru centralizat de informare și panouri de semnalizare
România este beneficiar al proiectului Sistem inteligent de avertizare timpurie în transportul rutier, finanțat de CEF-2015-RO-TM-0435-W și de la bugetul de stat.
Obiectivul general al acțiunii este de a îmbunătăți siguranța traficului și de a reduce congestionarea rețelei rutiere de bază din România prin crearea unui sistem de transport inteligent compatibil, accesibil și interoperabil (STI), care va furniza servicii de informare în timp real privind traficul și călătoriile în toate limbile europene prin web, mobil și prin intermediul unui punct de acces DATEX II. Aceasta va permite dezvoltarea unui centru național de control al traficului, operat de MT și de poliție, pentru colectarea și difuzarea informațiilor către utilizatorii rutieri și introducerea sistemului de panouri de semnalizare. Data de începere: octombrie 2016. Data finalizării: septembrie 2018. Beneficiarul este departamentul de comunicare specială. Ministerul Transporturilor sprijină proiectul.
|
Ministerul urmărește implementarea proiectului, iar rezultatele acestuia sunt analizate
[Da/Nu]
|
Da
|
Da
|
Da
|
Da
|
M3.5.1.2 Măsură pentru implementarea unei rețele de spații de parcare pentru camioane sigure și securizate în România
Compania O&M este beneficiarul proiectului „Configurarea și conectivitatea STI a zonelor de parcare sigure și securizate pentru camioanele din România 2015-RO-TM-0137-M”(2016-2018). În scopul furnizării de informații adecvate șoferilor europeni de camioane cu privire la disponibilitatea locurilor de parcare sigure și securizate, un program software STI specific și o aplicație mobilă vor fi livrate prin intermediul proiectului, care cuprinde reînnoirea și construirea a patru spații de parcare. Ministerul Transporturilor susține proiectul.
|
Ministerul urmărește implementarea proiectului și rezultatele acestuia sunt analizate [Da/Nu]
|
Da
|
Da
|
Da
|
Da
|
M3.5.1.3 Măsură pentru promovarea vehiculelor inteligente
Măsura urmărește să promoveze sistemul eCall. ECall (pe baza numărului european de urgență 112) este sistemul de apeluri de urgență care avertizează automat serviciile de salvare în cazul accidentelor de vehicule. România este unul dintre beneficiarii proiectului finanțat prin CEF I_HeERO 2014-EU-TA-0582-S și de la bugetul de stat. Inițiativa este prezentă în 17 state membre.
Ministerul Transporturilor susține proiectul și se va alătura dezvoltării sale atunci când infrastructura de comunicare o va permite.
|
Ministerul urmărește implementarea proiectului și rezultatele acestuia sunt analizate [Da/Nu] /
|
Da
|
Da
|
Da
|
Da
|
Rezultatul 3.5.2 Sprijinirea implementării STI în sectorul feroviar
|
M3.5.2.1 Generalizarea sistemului de semnalizare ERTMS pentru toate proiectele de pe coridoarele TEN-T
Măsura vizează implementarea ERTMS pe toate liniile renovate. Măsura este deja finanțată prin lucrările de renovare ale coridorului european (Programul 1.1), iar beneficiarul este CFR SA. Implementarea ERTMS va ține seama de calendarul de finalizare al fiecărui proiect.
|
Sunt implementate proiecte majore privind căile ferate TEN-T în cadrul programului 1.1.
[%] / 0%
|
25%
|
50%
|
75%
|
100%
|
Rezultatul 3.5.3. Sprijinirea implementării STI în sectorul căilor navigabile interioare
|
M3.5.3.1 Implementarea și operarea serviciilor de informații fluviale transfrontaliere bazate pe schimbul operațional de date RIS
Ministerul Transporturilor este beneficiar al proiectului RIS COMEX (de implementat între 2016 și 2020), care este un proiect alcătuit din două acțiuni gemene: 2015-EU-TM-0036-W și 2015-EU-TM-0038-W. Pe baza rezultatelor și a conceptelor-cheie agreate la nivelul studiului TEN-T, „RIS enabled European IWT Corridor management” (2012-EU-70004-S), proiectul RIS COMEX se va alătura celor 13 țări partenere în vederea îmbunătățirii cooperării transfrontaliere cu scopul realizării unui serviciu pentru întregul coridor, cu o calitate similară a datelor, un nivel egal de servicii și un acces unic. Proiectul RIS COMEX are ca scop implementarea și funcționarea serviciilor de informații fluviale transfrontaliere bazate pe schimbul operațional de date RIS. Aceste servicii bazate pe coridorul RIS (informații) vor permite managementul traficului de către autorități și managementul transporturilor de către sectorul logistic.
|
MT participă la proiect și face schimb de experiență și de know-how cu toate țările participante
[Da/Nu]
|
Da
|
Da
|
Da
|
Da
|
Programul 4.1. Îmbunătățirea capacității administrative referitoare la gestionarea și implementarea politicilor din sectorul transporturilor
|
Rezultatul 4.1.1. Îmbunătățirea procedurilor și structurii organizatorice a MT
|
M4.1.1.1 Inițiative dedicate îmbunătățirii managementului organizațional al MT
Inițiative dedicate îmbunătățirii managementului financiar al MT
Măsura sprijină următoarele inițiative:
- Pregătirea, cu sprijinul beneficiarilor, a unui program general de etapizare a pregătirii proiectului, în conformitate cu perioada PSI, spațiul fiscal și prioritățile GMP.
- Elaborarea și diseminarea programelor bugetare anuale și multianuale pentru utilizarea integrală a fondurilor interne și externe alocate.
- Revizuirea condițiilor de succes și de eșec ale proiectelor PPP planificate recent și reformularea unei politici îmbunătățite, care să fie implementată în perioada PSI.
- Îmbunătățirea capacităților de monitorizare a ritmului de implementare a proiectelor pentru a detecta și a reduce eventualele întârzieri.
- Creșterea fluxului de lucru în etapele de aplicare pentru fonduri UE, de stabilire și de facturare a proiectelor și atingerea obiectivului ratei ridicate de absorbție a fondurilor structurale.
Măsura trebuie să fie implementată pe toată perioada PSI. Este finanțată din bugetul Ministerului Transporturilor în beneficiul agenților săi. Se pot solicita oportunități de planificare a proiectelor de asistență tehnică.
|
Finalizarea pregătirii proiectului - Programul este pregătit (20%), programul este implementat (100%) / 0%
Succesul și eșecul proiectelor PPP planificate recent - Revizuirea este pregătită (10%), se pregătește o nouă politică pentru aprobări ulterioare (100%) / 0%
|
20%
20%
|
20%
100%
|
100%
100%
|
100%
100%
|
Rezultatul 4.1.2. Asigurarea eficienței MT în planificarea strategică, procesul de bugetare și monitorizare și evaluare
|
M4.1.2.1 Proceduri de planificare strategică și bugetare
Elaborarea și diseminarea programelor bugetare anuale și multianuale pentru utilizarea integrală a fondurilor interne și externe alocate.
|
Programe bugetare anuale și multianuale - Programul este pregătit (20%), programul este implementat (100%) / 0%
|
20%
|
100%
|
100%
|
100%
|
Rezultatul 4.1.3. Îmbunătățirea managementului resurselor umane adaptat la nevoilor organizatorice ale MT
|
M4.1.3.1 Inițiative dedicate îmbunătățirii managementului resurselor umane
Măsura adresează nevoia de personal specializat permanent, ce trebuie să fie selectat, angajat și păstrat în cadrul organizației, conform nevoilor actuale ale ministerului. Este esențial ca nevoile de specializare actuale ale personalului să fie satisfăcute, în special în ceea ce privește noile tehnologii sau managementul contractelor. Este totodată necesar ca cariera profesională a personalului să fie administrată în mod eficient și să se limiteze fluctuația de personal specializat.
Măsura sprijină următoarele inițiative:
- Managementul resurselor umane și adaptarea la nevoile organizației. Măsura vizează îmbunătățirea structurii de personal, dar și procese precum recrutarea personalului și angajarea, alocarea de sarcini personalului specializat, motivarea personalului specializat, pentru a reduce fluctuația acestuia la nivelul MT.
- Formarea profesională, învățarea și expertiza personalului specializat al ministerului, conform nevoilor identificate și recomandărilor stabilite în procesul anual de evaluare și incluse în Planul Anual de Formare de la nivelul organizației, care va determina cerințele de formare prin intermediul cursurilor specializate.
Măsura trebuie să fie implementată de-a lungul perioadei PSI. Este finanțată de la bugetul Ministerului Transporturilor în beneficiul agenților săi. Pot fi căutate oportunități pentru planificarea proiectelor de asistență tehnică și înfrățire.
|
Organizarea sesiunilor de dezvoltare a capacității -
Implementarea Programelor este planificată (20%), Programele sunt puse în aplicare (100%)/
0%
|
20%
|
100%
|
100%
|
100%
|