Advisory Services Agreement on

Surse de finanțare și bugetare anuale și multianuale

Viabilitatea PSI 2017-20 este determinată de disponibilitatea resurselor financiare necesare pentru implementarea măsurilor din cadrul fiecărui obiectiv specific.

Aderarea la UE a generat oportunități financiare extraordinare pentru sectorul transporturilor din România. Pe parcursul ciclului de programare 2007-2013, România a avut dreptul să primească fonduri din bugetul UE, prin intermediul fondurilor de coeziune și al fondurilor europene de dezvoltare regională.

Tabelul . Alocări financiare ale UE în România pentru perioada 2014-2020 (mil. EUR, prețuri constante 2011)

An	2014	2015	2016	2017	2018	2019	2020	Total
FC	486,32	486,32	486,32	486,32	486,32	486,32	486,32	3 404,25
FEDR	243,24	243,24	243,24	243,24	243,24	243,24	243,24	1 702,73
Total	729,56	729,56	729,56	729,56	729,56	729,56	729,56	5 106,98

În plus, Mecanismul de conectare a Europei (CEF) oferă un sprijin suplimentar și adecvat pentru pregătirea și finanțarea câtorva proiecte strategice enumerate în actualul PSI.

Chiar și în situația existenței unui pachet generos de programe UE, asigurarea unei finanțări adecvate a rămas o provocare în procesul de reformă instituțională.

Anumite domenii și servicii relevante, fie în cadrul administrației sectorului, fie în portofoliul altor agenții guvernamentale – cum ar fi întreținerea drumurilor și a căilor ferate și reînnoirea echipamentelor aferente și a refacerii lucrărilor de inginerie care au depășit de mult timp ciclul lor de viață – nu sunt luate în considerare cu exactitate și sunt subfinanțate.

Un aspect la fel de important este reprezentant de faptul că rămân multe domenii de politici publice cu relevanță ridicată și impact mare asupra transportului și a calității vieții care nu sunt finanțate prin bugetul MT (cum ar fi transportul public municipal și regional) și care impun stabilirea unor complementarități eficiente între resurse (care sunt abundente prin alte programe europene, dar sunt dispersate între numeroase organisme locale) și politica publică generală a MT în favoarea transportului public și a transportului feroviar. Se poate obține o mai mare coerență și eficacitate în acest sector dacă separarea administrativă dintre transportul urban și transportul național nu ar împiedica dezvoltarea inițiativelor.

Atât pentru domeniile de politici publice, cât și pentru îndeplinirea priorităților de reformă instituțională, MT ar putea beneficia de o tranziție la bugetarea pe programe. Acest lucru ar trebui să fie util pentru realizarea unei mai bune articulări între obiectivele generale ale sectorului, planurile de acțiune corespunzătoare și resursele care trebuie alocate.

În cele din urmă, România trebuie să identifice și să trateze cu prioritate în funcție de domeniile de politică publică, realizarea unui echilibru adecvat între resursele publice și private care trebuie să contribuie la dezvoltarea sectorului transporturilor. Capacitatea sectorului de a organiza parteneriate publice-private este subdezvoltată și nu va fi deloc simplu pentru Ministerul Transporturilor să răspundă provocărilor programelor de infrastructură mare fără sprijinul unor noi parteneri de finanțare.

Un plan bugetar care rezumă obiectivele strategice de bază și principalele măsuri este prezentat în Anexa 1.

Tabelul . Resurse financiare pentru operaționalizarea PSI 2017-2020 (mii RON)

An	Total	2017	2018	2019	2020
Valori estimate	47 814 649	12 001 138	14 304 807	10 850 531	10 656 174

Resursele financiare au fost clasificate în trei categorii principale: (i) resurse de la bugetul de stat pentru politici naționale și cheltuieli administrative, (ii) resurse de la bugetul de stat pentru cofinanțarea politicilor UE și (iii) resurse din bugetul UE.

Figura de mai jos prezintă bugetul PSI pentru fiecare sursă de finanțare, mai mult de o treime fiind acoperită de finanțarea din partea FEDER UE-FC și CEF.

Figura . Structura PSI în funcție de sursele de finanțare

Figura de mai jos prezintă pachetele financiare anuale, necesare pentru operaționalizarea PSI în perioada 2017-2020.

Figura . Defalcarea pachetelor financiare pe an și pe obiectiv strategic

Bugetul din 2017 și Strategia fiscal-bugetară 2016-2018 au fost luate în considerare la planificarea alocărilor bugetului de stat pentru politicile naționale și cofinanțarea programelor UE. Plafoanele stabilite au fost luate în considerare atât pentru stabilirea nivelului cofinanțării, cât și pentru celelalte tipuri de cheltuieli - clasificate în categoria bugetului de stat pentru politici naționale. Cursul de schimb EUR - RON utilizat este același cu cel utilizat pentru fundamentarea bugetului pentru anul 2016.

PSI are la bază patru obiective strategice și un program de buget. Numărul de programe a crescut în mod semnificativ în comparație cu planificarea strategică anterioară dezvoltată pentru MT. În ciuda complexității sale evidente, acest nou PSI arată o consecvență sporită în ceea ce privește programele și facilitează procesul de implementare și monitorizare.

Tabelul de mai jos prezintă defalcarea resurselor financiare pe obiective strategice. Peste 68% din totalul resurselor alocate sectorului sunt direcționate către atingerea obiectivului strategic pentru construirea și reînnoirea infrastructurii, inclusiv pentru obiectivele de întreținere.

Pe lângă proiectele de investiții, o acțiune importantă a Statului în acest sector este și sprijinul direct pentru serviciile publice de transport, incluzând o politică de stimulare a operatorilor de servicii feroviare pentru călători, metrou și căi ferate (OS2).

Tabelul . Defalcarea resurselor financiare estimate pe an și pe obiectiv strategic (mii RON, 2017-2020)

Obiectiv Strategic	2017	2018	2019	2020
OS1	41 027 717	9 638 546	11 900 062	9 622 995
OS2	12 594 206	2 606 413	3 549 643	3 405 832
OS3	2 178 955	1 145 372	673 920	55 570
OS4	33 700	49 539	50 334	51 011

În ceea ce privește gestionarea bugetului, o provocare instituțională majoră o reprezintă capacitatea părților interesate de a implementa PSI și, mai exact, de a planifica, executa și monitoriza bugetele acestora pe programe definite. Din perspectivă organizațională și managerială, tranziția și monitorizarea mai multor programe bugetare reprezintă principala provocare pe tot parcursul ciclului de viață al PSI. Gestionarea bugetului pe programe va aduce, de asemenea, schimbări importante în departamentele bugetare ale MT.