Africa – cu dedicatie pentru Doru!!!

CIOBANAS CU TREI SUTE DE OI

Ciobanas cu trei sute de oi,

Când vii si treci cu turma pe la noi,
De-i vedea pe mândra, draga mea,
Spune-i ca m-am departat de ea.

Când soarele rasare catre munti in sus,

Pleaca-ti mândro ochii cum ti-am spus,
Spune-i numai lui ca ma iubesti
Si-atunci mândr-o tot mai draga-mi esti.

Când soarele rasare dintr-un negru nor,

Ma cuprinde mândro al tau dor,
Jale mi-e si nu te pot uita,
Dar n-am ce face c-asa-i soarta mea.

Cerbul

        Em

1.Traiau odata-ntr-o padure
                                     Am
   Un mos batrân cu baba lui
                                     Em
   Traiau saraci ca vai de dânsii
            D                 Em
   În adâncimea codrului.

2.Iar mosul nu voia nimica

   Doar moartea el o astepta
   Dar baba lui a vrut sa aiba
   Un suflet tânar lânga ea.

3.Si soarta se-ndura de baba

   Si un pui de cerb  îi darui
   Un pui de cerb cu stea în frunte
   Gonit din codru si ranit.

4.Si mosu-l saruta pe frunte

   Si baba-l îngriji si ea
   L-au îngrijit cu multa mila
   Si ranile i-au vindecat.

5.Dar într-o zi trecu pe-acolo

   Feciorul unui împarat
   Trecu cu oastea si cu curtea
   Si cu ogarii la vânat.

6.Da-mi mie cerbul, mai mosnege

   Si-ti dau pe el tot ce-ti doresti
   Îti dau averi îti dau si cinste
   Si ostile împaratesti.

7.Dar ce sa vezi minune mare

   Întreaga curte ce vazu
   Cum cerbul nostru da din coarne
   De parc-ar spune "nu vreau, nu".

8."Nu vreau sa merg la curtea voastra

   Nu vreau sa merg la împarat
   Voi m-ati ranit la vânatoare
   Ei ranile mi-au vindecat."

9.Mai trebuie sa ai un suflet

   Un suflet bun si iubitor
   Ca sa poti fi iubit de oameni
   Si de podoaba codrilor.