Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad este instituţie publică deconcentrată, finanţată de la bugetul de stat, cu personalitat
Yüklə 2,19 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- 2.2.8.2. Situaţia zonelor verzi şi a zonelor de recreere
- 2.2.8.3.Situaţia deşeurilor menajere
- 2.2.8.4. Situaţia deşeurilor industriale
2.2.8. Starea aşezărilor umane2.2.8.1. Starea calităţii aerului şi a zgomotuluiÎn continuare, ca şi în anii anteriori principalele surse de poluare ale atmosferei o constituie industria energetică şi transportul rutier. Îmbunătăţirea calităţii parcului de maşini a judeţului, mai ales în urma acţiunii de reînnoire a acestuia se reflectă în uşoare reduceri ale poluanţilor emişi. De asemenea îmbunătăţirea condiţiilor de ardere a combustibililor, folosirea de combustibili de calitate şi aplicarea măsurilor de reducere progresivă a emisiilor de la instalaţiile mari de ardere vor contribui la îmbunătăţirea calitativă a atmosferei judeţului Arad. Zgomotul urban este produs în special de circulaţia autovehiculelor mici şi mari, a tramvaielor şi în anumite zone este produs de traficul feroviar, o sursă atipică de zgomot pentru oraşul Arad, având în vedere că un cartier al Aradului este traversat de linia ferată Arad-Timişoara. În prezent nu sunt montate panouri antifonice de-a lungul căii ferate. Există şi alte surse de zgomot cum ar fi: barurile, discotecile şi mai puţin instalaţiile tehnologice în mişcare pentru care s-a realizat în general protecţie antifonică. O altă sursă de zgomot în municipiul Arad o prezintă nerespectarea vitezei pe căile rutiere, iar trecerea (mai ales a maşinilor grele şi vechi) peste rezonatoarele montate în diferitele zone produc depăşiri ale nivelului de zgomot stabilit pentru tipul de arteră de circulaţie. Concluziile ce urmează au fost coroborate cu „Proiectul de Ordin al MMDD privind aprobarea valorilor limită corespunzătoare indicatorilor Lzsn şi Ln pentru zgomotul produs de traficul rutier, traficul feroviar, traficul aerian din vecinătatea aeroporturilor şi pentru zgomotul produs în zonele cu activităţi industriale”:
2.2.8.2. Situaţia zonelor verzi şi a zonelor de recreereDezvoltarea oraşului în ultimii ani s-a făcut fără a realiza noi spaţii verzi semnificative. Spaţiile verzi din cuprinsul unităţilor de locuit, respectiv ansamblurile de blocuri şi locuinţe, sunt amenajate şi întreţinute de către asociaţiile de locatari cu plantaţii de arbori, arbuşti, flori şi gazon. Aceste spaţii verzi amenajate îmbunătăţesc microclimatul local prin umbrire, absorbind zgomotul, praful şi noxele. Ca şi exemplu pot fi date cartierele mai vechi de blocuri: Aurel Vlaicu şi Micălaca III. Din păcate se remarcă faptul că în zona ansamblurilor construite recent spaţiul verde amenajat este mai redus (de ex. cartierul Alfa). Repartiţia spaţiilor verzi nu este echilibrată şi uniformă pe întreaga suprafaţă a municipiului Arad. Cauza lipsei de spaţii verzi din unele zone ale municipiului se datorează şi teritoriului urban deosebit de aglomerat (construcţii de locuinţe, garaje, chioşcuri şi alte construcţii provizorii). Tabelul 2.2.8.2.1 Situaţia spaţiilor verzi la nivelul judeţului Arad în anul 2008
Indicatorul de dezvoltare durabilă, prezentat în tabelul 2.2.8.2.2, spaţii verzi în mediul urban, reprezintă raportul dintre suprafaţa spaţiilor verzi şi suprafaţa totală a mediului urban. Tabelul 2.2.8.2.2. Spaţii verzi în mediul urban la nivelul judeţului Arad în anul 2008
2.2.8.3.Situaţia deşeurilor menajereDeşeurile urbane tipice sunt alcătuite din următoarele componente: sticlă, hârtie, plastic, cauciuc, metale feroase, metale neferoase, cartoane multimaterial, substanţe organice, aparatură de uz casnic, aparatură electronică şi mici deşeuri chimice menajere. Problema deşeurilor urbane este una din principalele probleme de mediu din judeţul Arad şi cu precădere din municipiul Arad. În municipiul Arad a fost pus în funcţiune un depozit ecologic executat în conformitate cu Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor adoptat de Consiliul Judeţean Arad în anul 2002 prin HCL nr. 73 şi modificat în anul 2005 care a fost însuşit de CJ Arad. Acest depozit a fost construit şi finanţat de către firma austriacă SC ASA SERVICII ECOLOGICE SRL. În anul 2007, SC ASA SERVICII ECOLOGICE SRL a obţinut autorizaţia integrată de mediu nr. 27/16.07.2007 pentru depozitul ecologic. Depozitul se încadrează în clasa b - depozit de deşeuri nepericuloase, conform clasificării din HG nr. 349/2005 (art. 4). Suprafaţa terenului aferent depozitului ecologic este de 134.457 mp, capacitatea totală a celulelor este de 1.500.000 mc, iar perioada de exploatare este de cca 30 de ani. Depozitul a fost dat în funcţiune din anul 2003. Depozitul dispune de celule de depozitare cu sistem de drenare a levigatului, sistem de colectare şi pompare a biogazului, depozit colectare levigat, staţie de pre-epurare, drumuri de acces şi platforme, cântar, hală deşeuri reciclabile, rampă spălare, clădire administrativă. Deoarece încă nu s-a colectat cantitatea de necesară biogaz, nu s-a achiziţionat instalaţia de biogaz . Evoluţia cantităţilor de deşeuri generate pentru perioada 2003-2007 în judeţul Arad este redată în tabelul 2.2.8.3.1. Tabelul 2.2.8.3.1. Evoluţia cantităţilor de deşeuri generate în perioada 2003 – 2007 în judeţul Arad tone
Numărul populaţiei care nu beneficiază de servicii de salubritate în mediu urban, în anul 2008 a fost de 20.527 locuitori, ceea ce reprezintă 8,14% din totalul populaţiei din mediul urban. Numărul populaţiei care nu beneficiază de servicii de salubritate în mediu rural, în anul 2008 a fost de 169.925 locuitori, ceea ce reprezintă 67% din totalul populaţiei din mediul rural. Evoluţia indicatorului de generare deşeuri este ilustrată în tabelul 2.2.8.3.2, iar compoziţia medie a deşeurilor menajere este prezentată în tabelul 2.2.8.3.3. Tabelul 2.2.8.3.2. Evoluţia indicatorului de generare deşeuri tone/locuitor/an
Tabelul 2.2.8.3.3 Compoziţia medie a deşeurilor menajere în judeţul Arad în anul 2007 %
Deşeurile biodegradabile municipale reprezintă fracţia biodegradabilă din deşeurile menajere şi asimilabile colectate în amestec, precum şi fracţia biodegradabilă din deşeurile municipale colectate separat, inclusiv deşeuri din parcuri şi grădini, pieţe şi deşeuri stradale. În această categorie sunt cuprinse:
Cantităţile de deşeuri biodegradabile depozitate în anul 2007 sunt prezentate în tabelul 2.2.8.3.4. Tabelul 2.2.8.3.4. Cantităţile de deşeuri biodegradabile depozitate în anul 2007
Cantităţile de ambalaje introduse pe piaţă în anul 2008, în judeţul Arad sunt redate în tabelul 2.2.8.3.5. Tabelul 2.2.8.3.5. Cantităţile de ambalaje introduse pe piaţă în anul 2008 tone
Colectarea selectivă a deşeurilor a fost implementată în oraşul Curtici, Chişineu Criş, comunele Fântânele, Frumuşeni, Vărădia de Mureş, Sintea Mare şi Şimand, localităţi deservite de SC ASA Servicii Ecologice SRL şi SC RER SERVICII ECOLOGICE SA. Deşeurile care trebuiau colectate separat sunt: deşeuri de hârtie şi carton şi deşeuri de plastic (folie) după cum reiese din tabelul 2.2.8.3.6. Tabelul 2.2.8.3.6. Sistemele de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje de la populaţie în anul 2008 tone
Din anul 2007, în Arad funcţionează o staţie de sortare cu o capacitate de 9 t/h. Această staţie are capacitatea de a procesa, dacă este operată în 3 schimburi, o cantitate de deşeuri reciclabile care ar asigura atingerea ţintelor de reciclare/recuperare pentru toate categoriile de materiale fixate pentru anul 2013. Evoluţia deşeurilor sortate din deşeurile menajere este ilustrată în tabelul 2.2.8.3.7. Tabelul 2.2.8.3.7 Deşeuri sortate pentru reciclare în anul 2008 tone
În perioada 2001-2005, nu există date referitoare la cantităţile de deşeuri din construcţii şi demolări, generate, neexistând o preocupare în acest sens. La nivelul judeţului nu există, în prezent, instalaţii propriu-zise de sortare sau tratare. În ceea ce priveşte reciclarea sau reutilizarea deşeurilor, din anul 2004, Primăria Municipiului Arad a instituit un sistem prin care potenţialilor generatori de deşeuri din construcţii şi demolări li se indică odată cu Autorizaţia de Construire - locul de depozitare a deşeurilor, acestea fiind utilizate fie pentru consolidări de maluri fie pentru umpluturi, constituind practic o reutilizare a acestor deşeuri. Totuşi, nu există o evidenţă a cantităţilor generate şi ulterior reutilizate, iar din 2007 prin Dispoziţia nr. 12246, locul de depozitare a deşeurilor provenite din construcţii şi a materialelor rezultate din excavaţii, de pe raza municipiului Arad, s-a stabilit ca fiind zona situată pe strada Mărului - lateral, în denivelările şi excavaţiile existente, denumite generic „gropi de împrumut”. Tabelul 2.2.8.3.8 Cantităţi de deşeuri din construcţii şi demolări depozitate tone
* SC ASA SERVICII ECOLOGICE SRL nu a raportat cantitatea pentru chestionarele statistice. În ceea ce priveşte cantităţiile de deşeuri din construcţii şi demolări, mai există date doar de la Consiliul Local Ineu cu o cantitate de 140 tone în anul 2007, de la operatorul de salubritate a oraşului Chişineu Criş cu o cantitate de 40 tone, de la Consiliul Local Pâncota cu o cantitate de 215 tone.
2.2.8.4. Situaţia deşeurilor industrialeCantităţile de deşeuri de producţie generate variază de la an la an, datorită variaţiei activităţilor generatoare de deşeuri, a retehnologizării, a preocupării crescânde de a minimiza cantitatea de deşeuri generată. Cantităţile de deşeuri de producţie generate anual sunt înregistrate şi raportate de către agenţii economici, pe baza chestionarelor de anchetă statistică. Aceste date sunt analizate şi prelucrate de către Institutul Naţional de Statistică şi Ministerul Mediului.În tabelul 2.2.8.4.1 este prezentată evoluţia cantităţilor de deşeuri de producţie generate în judeţul Arad. Tabelul 2.2.8.4.1 Evoluţia cantităţilor de deşeuri de producţie generate tone
NOTĂ*: în anul 2004 inventarierea anuală a fost executată de Institutul Naţional de Statistică în colaborare cu Agenţia Naţională de Protecţia Mediului, care a stabilit criteriile de selectare a unităţilor şi la care au fost transmise formulare de raportare, respectiv pe industrii, iar rezultatul interpretării pentru anul 2004 este pe regiune şi nu pe judeţ. Deşeurile de producţie sunt depozitate fie în depozite proprii ale agentului economic care le-a produs (deşeurile periculoase), fie în containere sau spaţii de depozitare speciale pentru deşeurile reciclabile de unde sunt predate unui operator de salubritate autorizat sau unei societăţi autorizate pentru colectarea şi valorificarea deşeurilor reciclabile. Reziduurile de producţie prezintă o mare varietate în funcţie de tipul activităţii industriale şi de tehnologiile aplicate. Aceste deşeuri provin din diferite activităţi, halde de zgură, activităţi din industria textilă, construcţii de maşini, industria alimentară şi altele. Situaţia gestionării deşeurilor de producţie nepericuloase pentru anul 2007 este prezentată în tabelul 2.2.8.4.2 Tabelul 2.2.8.4.2 Situaţia gestionării deşeurilor de producţie nepericuloase în anul 2007 tone/an
Yüklə 2,19 Mb. Dostları ilə paylaş:
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||