Probleme de mediu in judetul Arad
|
Denumirea problemei
|
A. CANTITATEA ŞI CALITATEA APEI POTABILE
|
1.Insuficienta extindere şi reabilitare a reţelelor centralizate de distribuţie a apei potabile în mediul rural şi urban
|
2.Utilizarea unor sisteme neperformante în captarea, transportul, tratarea şi distribuţia apei potabile în mediul urban şi rural
|
3.Monitorizarea calităţii apei din surse individuale de alimentare cu apă în scop potabil
|
4. Lipsa unor studii hidrogeologice, puţuri de observaţie dotate cu senzori
|
5.Decolmatarea canalelor de desecare şi irigaţii şi a canalelor de transport şi menţinerea rolului pentru care au fost proiectate, prin supraveghere de către administratorii canalelor, a descărcărilor de ape uzate, în scopul evitării poluării apelor de suprafaţă în care debuşează, sau a freaticului în cazul stagnării şi infiltrării, precum şi evitarea septizării zonelor
|
6. Lipsa unui sistem de informare a consumatorilor asupra calităţii apei potabile
|
B. DEGRADAREA CALITĂŢII APELOR DE SUPRAFAŢĂ
|
1. Insuficienţa sau lipsa sistemelor de canalizare şi epurare în localităţile cu peste 2000 l.e., în special în localităţile cu sisteme centralizate de distribuţie a apei potabile
|
2. Lipsa sistemelor de canalizare şi epurare în localităţile cu sub 2000 l.e., în special în localităţile cu sisteme centralizate de distribuţie a apei potabile
|
3.Necesitatea identificării unor soluţii de ecologizare a amplasamentelor fostelor sisteme de epurare a apelor uzate industriale (ex. platforma industrială a municipiului Arad - Indagrara) şi racordarea traseelor care erau preluate în ele la magistrale funcţionale
|
4.Nefuncţionalitatea şi lipsa de performanţă a staţiilor de epurare , în ceea ce priveşte tratarea apelor uzate
|
5.Poluarea datorată depozitării necontrolate a deşeurilor în zona inundabilă şi pe malurile albiilor râurilor, în special a deşeurilor menajere şi a rumeguşului
|
6. Poluarea apelor de suprafaţă din zonele turistice şi de agrement
|
7. Poluarea apelor cu nitriţi, nitraţi şi amoniu proveniţi din surse agricole
|
C. DEGRADAREA SOLULUI ŞI APELOR SUBTERANE
|
1.Poluarea istorică a solului şi a apelor subterane datorată activităţilor miniere, metalurgice şi chimice
|
2.Poluarea cu emisii rezultată din activităţile industriale, în special datorită extinderii zonei urbane locuite peste unităţile industriale existente
|
3.Poluarea solului şi a apelor subterane datorată infiltraţiilor de dejecţii animaliere provenite de la ferme
|
4.Existenţa unor suprafeţe importante de terenuri supuse eroziunii şi lipsa evidenţei cadastrale a acestora
|
5.Exploatarea necorespunzătoare şi/sau valorificarea insuficientă a resurselor geotermale şi a apelor minerale în judeţul Arad
|
6.Afectarea solului şi apelor subterane datorită exploatărilor de balast din terase şi exploatarea mineralelor utile în cariere, lipsind reconstrucţia ecologică ulterioară exploatării
|
7.Poluarea solului ca urmare a depozitării necontrolate a deşeurilor de-a lungul căilor de acces în mediu urban şi rural
|
D. POLUAREA ATMOSFERICĂ
|
1.Ineficienta sau inexistenţa sistemelor de reţinere a emisiilor în atmosferă provenite din industrii/activităţile agenţilor economici
|
2.Poluarea atmosferică rezultată din neprotejarea suprafeţelor iazurilor de decantare şi a haldelor de steril
|
3.Poluarea atmosferei datorată traficului auto în aglomerări urbane - în special traficul greu, precum şi subdimensionării reţelelor de trafic rutier
|
4.Poluarea atmosferei generată de sistemele mari de ardere (LCP)
|
5.Poluarea atmosferei rezultată din sistemele de încălzire şi preparare a apei calde cu combustibili solizi sau lichizi (încălzirea pe timp de iarnă în gospodării neracordate la sistemul centralizat de încălzire)
|
6. Generarea de mari cantităţi de praf datorită transportului molozului, în maşini descoperite fără asigurarea etanşeizării acestora, ca şi datorită multiplelor şantiere lipsite de protecţie pe timpul demolărilor
|
7.Poluarea fonică datorată depăşirii valorilor maxime admise la zgomot în marile intersecţii urbane
|
E. GESTIUNEA DEŞEURILOR
|
1.Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor şi exploatarea în condiţii de risc a depozitelor de deşeuri menajere în mediul urban şi rural
|
2.Sisteme deficitare de colectare selectivă, transport şi valorificare selectivă a deşeurilor reciclabile
|
3.Managementul şi monitorizarea ineficientă a haldelor de steril de deşeuri radioactive
|
4.Gestiunea necorespunzătoare a depozitelor de zgură şi cenuşă provenite din industria energetică – CET Arad
|
5.Poluarea mediului datorată gestionării necorespunzătoare a diferitelor tipuri de deşeuri
|
6.Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor industriale nepericuloase şi inerte
|
7. Înnoirea parcului auto prin valorificare ecologică şi raţională a vehiculelor uzate
|
F. PERICOLE GENERATE DE CATASTROFE/FENOMENE NATURALE ŞI ANTROPICE
|
1.Amplificarea fenomenelor de viituri şi inundaţii datorate insuficienţei suprafeţelor împădurite sau exploatării neraţionale a unor suprafeţe cu fond forestier, precum şi insuficienţei lucrărilor de amenajare pe cursurile inferioare
|
2.Lipsa fondurilor, lucrărilor de investiţii şi a măsurilor administrative necesare punerii şi exploatării în siguranţă a obiectivelor cu risc ridicat pentru mediu: iazuri de decantare, depozite de substanţe periculoase, tehnologii periculoase învechite
|
3.Afectarea mediului natural şi construit datorită lipsei sau ineficienţei unor lucrări hidrotehnice de protecţie împotriva inundaţiilor
|
4.Absenţa în anumite areale naturale sau construite a lucrărilor specifice stabilizării terenurilor supuse alunecărilor
|
G. URBANIZAREA MEDIULUI, TRANSPORTUL RUTIER ŞI FEROVIAR
|
1.Suprafeţe insuficiente şi distribuţia neuniformă a parcurilor publice, spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement în mediul urban, neamenajarea corespunzătoare a acestora, lipsa perdelelor de protecţie şi a zonelor tampon
|
2.Inexistenţa unor spaţii tampon între zona rezidenţială şi zona industrială în mediul urban şi rural, precum şi a perdelelor forestiere pe perimetrul lor
|
3.Absenţa unei infrastructuri rutiere adecvate pentru mijloacele auto în mediu urban (căi de rulaj pentru mijloace auto, piste de biciclete, spaţii de parcare)
|
4.Insuficienţa sau absenţa sistemelor de monitorizare a poluării chimice, fonice şi fizice datorată traficului rutier si feroviar
|
5.Evidenţă cadastrală deficitară şi absenţa unui sistem regional GIS
|
6.Lipsa orientării spre mijloacele de transport mai puţin poluante - exemplu cele electrice, ca şi încurajarea transportului alternativ
|
7. Existenţa platformelor industriale care şi-au încetat activitatea şi neimplicarea deţinătorilor actuali în implementarea unor soluţii privind siturile poluate
|
8. Lipsa unei viziuni strategice privind urbanismul şi planificarea dezvoltării durabile
|
9. Degradarea monumentelor de artă istorice şi situri arheologice
|
10. Salubrizarea insuficientă a căilor rutiere şi feroviare
|
H. ASIGURAREA STĂRII DE SĂNĂTATE
|
1.Monitorizare incoerentă şi lipsa unor studii specifice relaţiei mediu - sănătate umană, în vederea cuantificării efectelor poluării factorilor de mediu asupra populaţiei
|
I. Biodiversitate
|
1.Administrarea ineficientă a ariilor protejate de interes naţional şi lipsa alocării de fonduri speciale acestui scop
|
2.Degradarea mediului natural datorită exploatării necorespunzătoare a fondului forestier şi neîndeplinirii obligaţiilor referitoare la reîmpăduriri prevăzute de codul silvic
|
3.Scăderea efectivelor din fauna şi flora sălbatică prin practicarea braconajului cinegetic şi piscicol, colectarea şi comerţul ilicit cu plante şi animale
|
4.Insuficienţa cercetării ştiinţifice aplicative în monitorizarea sau promovarea ariilor naturale de interes naţional şi cunoaşterea biodiversităţii locale
|
5.Slaba implicare a comunităţii şi a administraţiei publice locale în protejarea şi conservarea siturilor istorice, culturale şi naturale
|
6.Lipsa unei baze de date, la zi , cu inventarul speciilor rare
|
7. Insuficienta conservare în stare naturală a speciilor şi habitatelor de interes local, naţional şi comunitar
|
J. EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
|
1.Sistem educaţional ineficient în domeniul protecţiei naturii şi educaţiei ecologice, inclusiv al instruirii practice
|
2.Cunoştinţe deficitare ale societăţii civile cu privire la legislaţia de mediu în vigoare, drepturi, obligaţii şi responsabilităţi precum şi integrarea în structurile europene
|
3.Colaborarea sporadică a administraţiei publice locale, instituţiilor guvernamentale descentralizate şi ONG-urilor cu activitate şi atribuţii în domeniul protecţiei şi conservării mediului înconjurător
|
4.Lipsa mecanismelor financiare şi a facilităţilor fiscale care să susţină dezvoltarea organismelor şi organizaţiilor comunitare în domeniul protecţiei şi conservării mediului înconjurător
|
5.Gradul scăzut de implicare a societăţii civile în problemele de mediu ale comunităţii precum şi lipsa ONG-urilor active în domeniul mediului
|
K. TURISM ŞI AGREMENT
|
1.Practicarea turismului neorganizat (de weekend) datorită absenţei normelor şi regulamentelor specifice, respectiv aplicării lor deficitare în ceea ce priveşte administrarea potenţialului natural, peisagistic şi de agrement
|
2.Amenajarea inadecvată sau absenţa dotărilor corespunzătoare din punct de vedere igienico-sanitar şi a gestiunii deşeurilor în zonele de practicare a agrementului
|
3.Lipsa amenajărilor în zonele de agrement periurban şi autorizarea acestora pentru îmbăiere
|
4.Lipsa infrastructurii şi a capacităţilor de susţinere a turismului montan, agroturismului şi a turismului cultural şi ştiinţific
|
5.Lipsa întreţinerii unui sistem a marcajelor, traseelor turistice, a serviciului salvamont ( totul prin ONG)
|
L. CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ A INSTITUŢIILOR CU ATRIBUŢII ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
|
1.Capacitate instituţională redusă (resurse financiare, umane şi materiale) a instituţiilor publice cu atribuţii în coordonarea, controlul şi implementarea Aquis-ului comunitar european în domeniul protecţiei mediului înconjurător
|
2.Insuficienta sau ineficienţa sistemelor de monitoring integrat al calităţii mediului
|
3.Comunicare/cooperare deficitară între instituţiile publice, administraţia publică şi agenţi economici cu atribuţii în coordonarea şi controlul activităţii de protecţie a mediului
|
4.Lipsa unui sediu funcţional si a dotărilor specifice aferente, lipsa acreditării laboratorului APM Arad
|
POSIBILE PROBLEME DE INTERES JUDEŢEAN
|
M. Incendierea voluntară a pajiştilor , miriştilor sau a gunoaielor
|
1. Incendierea voluntară a pajiştilor, perdelelor de protecţie şi a gunoaielor de către persoane fizice sau juridice
|
N. Poluarea tranfrontalieră
|
1.Inexistenţa unei reţele de supraveghere a poluării atmosferice transfrontieră la mare distanţă şi de provenienţă transfrontieră
|
O. Revizuirea practicilor de mediu
|
1.Tratarea de către autorităţile locale a aspectelor de mediu ca probleme neprioritare
|
2.Necesitatea implementării sistemelor de management de mediu de către agenţii economici şi autorităţile locale
|
P. Energie
|
1. Lipsa sistemelor de valorificare a energiei regenerabile
|
2. Lipsa stimulării financiară a persoanelor fizice şi juridice care implementează sisteme verzi de generare a energiei prin HCL de reducere a taxelor şi impozitelor
|
R. Activităţi agricole şi dezvoltare rurală
|
1. Utilizarea necontrolată şi neraţională în activităţi agricole a îngrăşămintelor naturale, chimice şi a pesticidelor
|
2. Pericolul generat de cultivarea OMG-uri şi plasarea pe piaţă a produselor rezultate din această activitate asupra sănătăţii umane
|
3. Lipsa de interes pentru promovarea produselor agricole/ecologice pe piaţa internă şi externă
|
S. Aspecte legislative
|
1.Insuficienta conştientizare din partea manageriatului societăţilor comerciale, instituţiilor privitoare la conservarea mediului natural
|
2.Necunoaşterea legislaţiei în domeniul protecţiei mediului înconjurător
|
3. Prioritizarea investiţiilor în cadrul judeţului şi la nivelul consiliilor locale conform angajamentelor cu UE - Capitolul 22 Protecţia Mediului şi a proiectelor strategice existente la nivel judeţean
|
Ierarhizarea problemelor de mediu este faza preliminară a procesului de stabilire a priorităţilor de mediu, aceasta constând în clasificarea problemelor identificate în ordinea descrescândă a importanţei. Ierarhizarea s-a efectuat în raport cu o serie de criterii prestabilite. Ierarhizarea problemelor de mediu s-a efectuat prin utilizarea următoarei matrici:
Cum se aplică matricea: Problema identificată anterior se trece prin fiecare din cele trei criterii (1,2,3) ale coloanei (c), ataşând din scara calitativă (coloana d) o apreciere, cuantificată în coloana următoare (e). Aceasta înseamnă că, parcurgând coloanele de la a la e, avem o cifră pe fiecare din cele trei criterii ale coloanei c. Aceasta se înmulţeşte mai departe cu ponderea din coloana f, iar valoarea se trece în coloana g. Prin însumarea pe verticală a celor trei valori din coloana g, la subsolul tabelului se trece valoarea. Observaţiile şi top-ul (ierarhizarea) se fac după trecerea tuturor problemelor printr-o matrice identică.
Scorul pe problemă este egal cu suma scorurilor pe criterii. Scorurile pe categorii de probleme reprezintă media aritmetică a scorurilor problemelor individuale din cadrul fiecărei categorii de probleme.
