Agricultură și dezvoltare rurală Error: Reference source not found

2.2.Programul LIFE +

Pe lângă integrarea obiectivelor de mediu și de climă, Comisia propune continuarea programului LIFE + și corelarea mai strânsă a acestuia cu obiectivele Strategiei Europa 2020, inclusiv acordarea unei ponderi mai ridicate politicilor climatice. LIFE+ va continua să funcționeze ca o platformă pentru schimbul de bune practici între statele membre și ca un catalizator al unor investiții mai eficace. Acesta va contribui la dezvoltarea unor politici climatice „de la bază la vârf”, atât în ceea ce privește elaborarea de proiecte de consolidare a capacităților la nivel local/regional, cât și în ceea ce privește sprijinirea actorilor privați în testarea tehnologiilor de adaptare și cu emisii reduse de dioxid de carbon la scară mică, în special de către IMM-uri.

Este nevoie de capital de pornire atât pentru proiectele-pilot de adaptare, cât și pentru cele de atenuare, pentru a se asigura o învățare a politicilor și dezvoltarea de noi politici pentru aceste noi priorități ale UE. Subprogramul consacrat politicilor climatice se va axa pe proiecte-pilot și pe proiecte demonstrative la scară mică. Vor fi, de asemenea, utilizate proiecte integrate, de exemplu, pentru a promova strategii de adaptare transfrontaliere în zonele predispuse la inundații.

Subprogramul Politici climatice, va sprijini, în special, eforturile care contribuie la realizarea următoarelor obiective:

1. 
   Atenuare: sprijin pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Acțiuni în vederea demarării de proiecte-pilot, care pot fi utilizate pentru a testa abordări inovatoare, inclusiv prin acordarea de asistență IMM-urilor, pentru a îmbunătăți baza de cunoștințe și pentru a facilita punerea în aplicare a acquis-ului în domeniul climei.
   
2. 
   Adaptare: sprijin pentru eforturile care contribuie la sporirea rezilienței la schimbările climatice. Acțiuni de sprijinire a elaborării sau a punerii în aplicare a strategiilor de adaptare naționale/regionale/locale. Acțiuni care le permit factorilor de decizie să utilizeze în mod eficace cunoștințe și date cu privire la efectele schimbărilor climatice, în special în vederea planificării legate de adaptare.
   
3. 
   Guvernanță și sensibilizare: sprijin pentru eforturile care contribuie la un grad sporit de sensibilizare, comunicare, cooperare și diseminare cu privire la acțiunile de atenuare a efectelor schimbărilor climatice și de adaptare la acestea. Acțiuni de sensibilizare a cetățenilor UE și a părților interesate, inclusiv privind schimbările de comportament.
   

2.3.Dimensiunea globală

Tratatul de la Lisabona a făcut din combaterea schimbărilor climatice la nivel internațional un obiectiv specific al UE. Ca cel mai mare donator de ajutor din lume și ca pionier în materie de mecanisme bazate pe piață, UE poate contribui cu o expertiză unică. Contribuțiile financiare și participarea sa în organele de conducere ale instrumentelor și fondurilor internaționale vor garanta faptul că UE va continua să fie un actor important în ceea ce privește modelarea viitorului politicii internaționale privind clima. UE intenționează să își onoreze angajamentele internaționale privind finanțarea eforturilor de combatere a schimbărilor climatice.

Politica în domeniul climei va fi integrată în cadrul instrumentelor geografice de acțiune externă și ponderea acesteia va crește astfel încât procentul consacrat finanțărilor legate de climă la rubrica Acțiune externă să fie majorat semnificativ. În ceea ce privește instrumentele tematice ale ICD, obiectivul UE ar trebui să fie acela de a cheltui cel puțin 25 % din fondurile disponibile în cadrul programului „Bunuri publice globale” pentru atingerea obiectivelor în materie de schimbări climatice și de mediu. Bugetul UE va contribui la finanțarea fondurilor internaționale pentru combaterea schimbărilor climatice, prevăzute pentru țările în curs de dezvoltare până în 2020 (100 de miliarde USD anual) în cadrul negocierilor Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC).

Pe lângă integrarea politicilor climatice în bugetul consacrat acțiunii externe, Comisia are în vedere crearea unui mecanism/fond în afara bugetului, în care să fie puse în comun contribuțiile statelor membre și bugetul UE.

3.Punere în aplicare

3.1.Integrare

Integrarea potențează sinergiile între politicile climatice și alte domenii, dar aceasta trebuie să fie vizibilă și solidă. Integrarea va fi însoțită de o obligație transversală clară de a identifica domeniile în care programele promovează combaterea schimbărilor climatice sau eficiența energetică, astfel încât UE să fie în măsură să stabilească cu claritate ce pondere din cheltuielile sale este legată de acțiunile de combatere a schimbărilor climatice.

Se propune stabilirea unor obiective de referință, precum și a unor reguli de monitorizare și raportare clare pentru toate instrumentele de politică relevante ale UE. Cadrul ar trebui să fie simplu și pragmatic și să se axeze pe două componente principale: 1) proceduri comune de urmărire a cheltuielilor legate de climă; 2) stabilirea de obiective în toate politicile relevante și monitorizarea rezultatelor.

Urmărirea cheltuielilor legate de climă va fi integrată în metodologia existentă pentru măsurarea performanțelor, utilizată pentru programele UE. Toate instrumentele relevante vor include un obiectiv specific legat de schimbările climatice, însoțit de un indicator de rezultat.

Toate cheltuielile vor fi înscrise în una dintre cele trei categorii: exclusiv legate de climă (100%); legate de climă într-o proporție importantă (40%); și nelegate de climă (0%). Această procedură se bazează pe o metodologie consacrată a OCDE („markeri Rio”), dar nu exclude utilizarea unor metodologii mai precise în domeniile de politică în care acestea sunt disponibile.

Monitorizarea furnizării rezultatelor va asigura eficacitatea efortului de integrare în cursul următorului ciclu bugetar. Va contribui, de asemenea, la identificarea eficacității diferitelor programe de cheltuieli și a condițiilor atașate acestora.