Alexandr Soljenitin

—.:’”

SNK: vezi Sovnarkom.

SOE – Soţialno opasriii element (Element periculos din punct de vedere social); articol-siglă.

Sovturist – Sovetskii turist (Turistul sovietic); firmă de turism intern.

Sovnarkom – Sovet narodnâh komissarov (Consiliul comisarilor poporului); denumire a organelor executive şi de dispoziţie superioare ale puterii de stat din URSS, republicile unionale şi autonome (1917-1918). În martie 1946 au fost transformate în consilii de miniştri.

Speti – Speţialistî (Specialişti); mai ales ingineri şi tehnicieni de formaţie veche, dinainte de revoluţia din octombrie.

Speţpereseleneţ – spefialnâi pereseleneţ (strămutat special; de fapt, exilat; deportat cu domiciliu forţat; vezi voi. III, pp. 271 şi 291).

SR – vezi Eseri. ’ „ –, SS – Soverşenno-sekretno (Strict secret).

ŞTO – Sovet truda i oboronî (Consiliul muncii şi apărării); organ de coordonare a construcţiei economice şi a apărării, înfiinţat în 1920 în frunte cu Lenin. Membrii ŞTO erau numiţi de Sovnarkom.

SVE – Soţialno vrednâi element (Element socialmente dăunător); articol-siglă.

SVPŞ – Sviazi, veduscie k podozreniiu v spionaje (Relaţii care conduc la suspectarea de spionaj). ŞIzo, Şizo – Strafnoi izoleator (Izolator disciplinar).

TEŢ – Teploelcktroţentral (Centrală termică). ’ >! -

TKP – Trudovaia krestiamkaia partiia (Partidul ţărănesc al muncii). ÎN – Terroristiceskie namerenna (Intenţii teroriste); articol-siglă.

TON – Tiurma osobogo naznaceniia (închisoare cu destinaţie specială). ’, – <; r; e Torgsin – Torgovlia s inostranfami (Centrala unională de comerţ exterior).

ŢGAOR – Ţentralnâi gosudarstvennâi arhiv Oktiabrskoi Revoliuţii (Arhiva Centrală de Stat a Revoluţiei din Octombrie). ŢIK – Ţentralnâi ispolnitelnâi komitet (Comitetul central executiv).

ŢK – Ţentralnâi Komitet (Comitetul Central). -

ŢKK – Ţentralnaia kontrolnaia komissiia (Comisia centrală de control).

UITLK – Upravlenie ITL i kolonii (Administraţia lagărelor şi coloniilor de reeducare prin muncă) ; –,. – < -… UNRRA – United Natiom Relief and Rehabilitation Agreement (Acordul pentru ajutorarea naţiunilor care au avut de suferit ca victime ale războiului). Inclusiv organizaţia creată de Naţiunile Unite în virtutea acestui acord.

URALMAŞ – Uralskii zavod tiajologo masinostroeniia (Uzina constructoare de maşini grele din Ural). Construită între 1928-1933, la Sverdlovsk. Produce utilaje pentru industria metalurgică, de extracţie minieră şi petrolieră.

URC – Uciotno-raspredelitelnaia ceast (Sectorul de evidenţă şi repartizare).

USLON – Upravlenie severnâh (soloveţkih) lagherei osobogo naznaceniia (Administraţia lagărelor cu destinaţie specială (Solovki) din Nord).

USVITL – Upravlenie severno-vostocinâh ispravitelno-trudovâh lagherei (Administraţia lagărelor de reeducare prin muncă din Nord-Est)., ; UŞO – Ustav strelkovoi ohranî (Regulamentul gardei de infanterie) /… – -

VAD – Voshvalenie amerikanskoi demokratii (Elogierea democraţiei americane); articol-siglă.

Vagon-zak – vagon [dlia] zakliucionnâh (Vagon pentru deţinuţi).

VAS – Vânaşivanie antisovetskih nastroenii (Stare de spirit antisovietică); articol-siglă… ^: ; -v^s; >-. „.;,. Y, /^

VAT – Voshvalenie amerikanskoi tehniki (Elogierea telmicii americane); articol-siglă.

VEEKA – Vserossiiskaia cerezvâceainaia komissiia (Comisia extraordinară -CEKA – panrusă). A fost înfiinţată în decembrie 1917, având în frunte pe F. E. Dzerjinski. În 1922 a fost reorganizată în GPU.

VGS – Vremennoe grajdanskoe stroitelstvo (Construcţie civilă provizorie).

VIKJEL – Vserossiiskii ispolnitelnâi komitet jeleznodorojnogo profsoiuza (Comitetul executiv panrus al sindicatului căilor ferate); august 1917 – ianuarie 1918. Conisderându-se că desfăşoară activitate antisovietică, a fost înlocuit cu VIKJE-DOR (Comitetul executiv panrus al lucrătorilor de la căile ferate), în care predominau bolşevicii.

VIR – Vsesoiuznâi naucino-issledovatelskii institut rastenievodstva (Institutul unional de cercetare ştiinţifică pentru cultura plantelor).

VKP (b) – Vserossiiskaia Kommunisticeskaia Parţiia (bolşevikov) (Partidul Comunist (bolşevic) Panrus.

VNUS – Vmitrenniaia slujba (Serviciul interior).

VOHR – a) Vnutrenniaia ohrana Respubliki (Paza internă a Republicii); unităţi militare ale NKVD, subordonate, de fapt, VEEKA. Au fiinţat din 1919 până în 1920.

— B) Paza militarizată a locurilor de detenţie. Vezi VOHRA.

VOHRA – Voenizirovannaia ohrana mest zakliuceniia (Paza militarizată a locurilor de detenţie), în funcţie de condiţiile acestor locuri, efectivul pazei oscila între 3-5% şi 7-8% din numărul deţinuţilor, în perioada celui de-al doilea război mondial efectivul celor din pază se cifra la circa 3 milioane. N VSNH – Vâsşii sovet narodnogo hoziaistva (Consiliul superior al economiei naţionale); organul central superior pentru coordonarea industriei statului sovietic (1917-1932).

VSO – Voenizirovannaia strelkovaia ohrana (Garda paramilitară de puşcaşi).

VTUZ – Vâssee tehniceskoe ucebnoe zavedenie (Institut tehnic de învăţământ superior).

VŢIK – Vserossiiskii ţentralnâi ispolnitelnâi komitet (Comitetul executiv central panrus); organul legislativ, de dispoziţie şi control al puterii de stat în RSFSR (1917-1938). Preşedinţi au fost Sverdlov ’ (din 1917) şi Kalinin (din 1919). În 1938 a fost rebotezat în Sovietul Suprem. >; î –.

VŢSPS – Vsesoiuznâi ţentralnâi sovet professionalnâh soiuzov (Consiliul unional central al uniunilor profesionale).

VUZ – Vâssee ucebnoe zavedenie (Institut de învăţământ superior) Zagotzerno – Zernozagotovocinâi punkt (Centru de recepţionare a cerealelor). Zek (z/k, zeka, ze-ka, pi. Zeki) – zakliucionnâi (deţinut); apelativ oficial.

NOTE Partea ÎNTÂI – „

OCNA Capitolul l – SORTIŢI PIERZANIEI – – ’ ’

1. Cuvinte din lexicul militaro-administrativ, înlocuite după revoluţia din octombrie, apoi reintroduse treptat în cursul deceniului al patrulea şi în timpul războiului.

2. (în 1. Rusă – vagonka.) Sistem de echipare a barăcilor de locuit cu paturi pe două niveluri pentru patru persoane.

3. (în 1. Rusă uplotnenie.) Repartizare a mai multor familii într-un singur apartament.

4. Teritoriu împrejmuit cu sârmă ghimpată unde locuiesc sau muncesc zeki.

5. În cartea-reportaj Insula Sahalin (1895), scrisă după călătoria efectuată în anul 1890.

6. Vezi Abrevieri şi sigle.

7. Alfabetul rus are treizeci şi două de litere, însă patru dintre ele nu erau folosite în numerotarea literală.: ;, n-v -f V;. V;”i

8. (De la germ. Polizei.) Membri ai detaşamentelor poliţiei auxiliare, pe care trupele germane de ocupaţie îi recrutau dintre localnici.

9. (în 1. Rusă – burgomistr.) Primari numiţi de germani în localităţile rurale din teritoriile sovietice ocupate.

10. Kabaniha, personaj din piesa Furtuna de A. N. Ostrovski (1823-1886), tipul soacrei tiranice, bădărane şi violente.

11. Academia Militară M. V. Frunze, înfiinţată în 1918 la Moscova ca Academie a Statului-Major; din 1921 – Academia Militară a Armatei Roşii. Poartă numele lui Mihail Vasilievici Frunze (1885-1925), om politic, comandant de armată în timpul războiului civil, teoretician militar.

12. Adică portretul lui Stalin., =; ’;

13. Portretul lui Hitler.

14. Staroste, responsabil (tot un fel de primar) în satele din teritoriile sovietice aflate sub ocupaţie germană.

15. Primul vers din cântecul, devenit celebru. Războiul sfânt, compus de A. V. Alexandrov (1883-1946) pe versurile poetului V. I. Lebedev-Kumaci (1898-1949).

16. Decretul asupra pământului, adoptat a doua zi după revoluţia din octombrie, ’ care prevedea ca pământul să fie distribuit ţăranilor.

17. Colaboratorii celei mai conservatoare reviste „Oktiabr” („Octombrie”), pe care Soljeniţân o asemuieşte cu revistele de tristă faimă „Na postu” („La post”) şi „Na novom postu” („La noul post”), organe ale aşa-zişilor scriitori proletari, în ’ deceniul al treilea.

18. Prenume rusesc dintre cele mai răspândite, care îi simbolizează pe ostaşul de rând şi pe Maica Rusie, Rusia veşnică. *

19. Versuri de V. I. Lebedev-Kumaci din cântecul Şiroka strana moia rodnaia (Necuprinsă-i ţara mea iubită), frecvent interpretat la marile festivităţi. C

20. Împrumutul de stat intern, în URSS – una din sursele mijloacelor destinate industrializării şi dezvoltării economice. Până în 1958 se realiza prin subscriere de către populaţie.

21. Autorul se referă la cele trei mari procese de la Moscova din deceniul al patrulea, prin care a fost suprimată vechea gardă a bolşevicilor: august 1936 – Zinoviev şi Kamenev; ianuarie 1937 – Piatakov şi Radek; martie 1938 – Buharin, Râkov, Krestinski ş.a.

22. Adică marcate într-un anumit fel, ca să se ştie că posesorii lor au fost deţinuţi ai NKVD-ului. Vezi şi p. 456, nota 6.

23. Cel mai important dintre turnurile Kremlinului din Moscova, în care este amplasat celebrul orologiu al Kremlinului.

24. Levitan, Iuri Borisovici (n. 1914), crainic celebru al Radiodifuziunii din Moscova, specializat (datorită calităţilor excepţionale ale vocii sale) în prezentarea tuturor anunţurilor cu caracter solemn-patriotic.

25. De la sovet – sfat, povată; îndemn.,

26. Spiridonova, Măria Alexandrovna (1884-1941), militant politic, membră a partidului eserilor. În 1906 l-a ucis pe G. N. Lujenovski, cel care a înăbuşit răscoalele ţărăneşti din gubernia Tambov. A fost condamnată la ocnă pe viaţă, în 1917 este unul dintre liderii eserilor de stânga. Arestată şi condamnată, apoi Amnistiată. Ulterior a renunţat la activitatea politică. Conform altor surse – a murit într-un lagăr sovietic.

27. Blum, Leon (1872-1950), om politic francez, eseist. Lider al Partidului Socialist Francez. Prim-ministru (1936-1937, 1938, 1946-1947).} i.: -

28. Naziştii au ars în pieţe cărţile aparţinând autorilor de origine evreiască.

29. Poincare, Raymond (1860-1934), om politic francez, avocat. Prim-ministru (1912-1913, 1922-1924, 1926-1929) şi preşedinte al Franţei (1913-1920).

(Adept al întăririi alianţei franco-ruse împotriva Germaniei.

30. Pilsudski, Jozef (1867-1935), mareşal şi om politic polonez. Devenind preşedinte al Poloniei în urma loviturii de stat din 1926, a instaurat o dictatură militară.

31. După ce Armata Roşie a invadat Polonia la 18 octombrie 1939 şi după ce s-a stabilit linia de demarcaţie între zonele ocupate de trupele sovietice şi cele germane.

32. Numele unor gardieni de lagăr. Vezi voi. II, p. 378 şi urm.

33. Cean Ţzo-Lin (1873 [1876?]-1928), mareşal chinez, guvernator al Manciuriei (1911), conducător al grupării militariştilor projaponezi din China de Nord-Est.

34. Macdonald, James Ramsay (1866-1937), om politic britanic. Unul dintre fondatorii şi liderii Partidului Laburist. Prim-ministru (1924, 1929-1931). Între 1931 şi 1935 a condus un guvern de coaliţie, în 1924, guvernul condus de el a stabilit relaţii diplomatice cu URS S.

35. Cel dintâi discurs al lui Stalin de la începutul războiului (22 iunie 1941), când s-a adresat cu „Fraţi şi surori!” şi nu cu „Tovarăşi!” ca de obicei.

36. O suită de decrete şi ordonanţe (27 mai, 26 iunie, 10 iulie, 17 iulie, 2 octombrie şi 19 octombrie 1940) care prevedeau extinderea puterii şefilor de echipă în industria grea, interdicţia pentru muncitori şi funcţionari de a pleca, la dorinţa lor, din întreprindere; calitatea proastă a producţiei să fie considerată crimă împotriva statului şi pedepsită ca atare etc.

37. Una dintre expresiile des folosite în presa sovietică la începutul războiului.

38. Vezi şi voi. I, pp. 181, 185-186. ’

39. Deci, înainte de anexarea Basarabiei, a Poloniei răsăritene, a Ţărilor Baltice şi a unei părţi din Finlanda în martie 1940.

40. Sate mari ale populaţiei căzăceşti.

41. Care a organizat atentatul la viaţa lui Hitler (20 iulie 1944). >- > ’ ’ ’ ’

42. Cu ajutorul acestui vagon, Lenin şi tovarăşii lui s-au putut întoarce în Rusia în aprilie 1917.

43. Este vorba de Guvernul provizoriu, care s-a aflat la putere în Rusia în perioada 2 (15) martie-25 octombrie (7 noiembrie) 1917. A fost format după revoluţia din februarie de către Comitetul provizoriu al membrilor Dumei de Stat, cu acordul liderilor eseri şi menşevici ai Sovietului din Petrograd. Premieri: cadetul G. E. Lvov (1861-1925) şi eserul A. F. Kerenski (1881-1970).

44. Trupe aparţinând Ministerului Afacerilor Interne – MVD.

45. În acest an a fost încheiat un acord privind repatrierea prizonierilor de război.

Capitolul 2 – ZEFIRUL REVOLUŢIEI

1. Muncile de bază, corespunzătoare profilului lagărului respectiv, pe care le efectuau majoritatea zekilor, în condiţiile cele mai grele.

2. Vers din cunoscuta poezie a lui Lermontov Pânia (1831).

3. Vezi volumul I, p. 350 şi urm., precum şi Abrevieri şi sigle.

4. Vezi volumul I, pp. 374-375. T

5. Messerschmitt – avioane de vânătoare folosite de germani în cel de al doilea război mondial.

6. Lucrători, agenţi ai MVD (vezi Abrevieri şi sigle).

7. Agentul operativ (operul), cekistul care ţinea sub observaţie starea de spirit şi intenţiile deţinuţilor, avea sub control sistemul de informare şi efectua anchetele în lagăr.

8. Gherşuni, Vladimir Lvovici (n. 1936), adept al mişcării democratice din Uniunea Sovietică, în 1949 a fost arestat şi condamnat la zece ani de lagăr. Primeşte o nouă condamnare în 1969.

9. Gherşuni, Grigori Andreevici (1870-1908), unul din organizatorii şi liderii partidului eserilor, iniţiator al multor acte teroriste. Autorul unui volum de memorii: Din trecutul apropiat (1907). ’ ^i j

10. Ucraina de Vest a fost constituită din teritoriile alipite la URSS după împărţirea, în octombrie 1939, a Poloniei între Germania şi URSS. „ – ’

11. Cu ocazia răscoalei de eliberare naţională din 1863-1864.

12. Soljeniţân se referă la detaşamentele de puşcaşi letoni, unităţi militare probolşevice (organizate în 1915; în 1916 constituiau o divizie), care au jucat un rol esenţial înainte şi după revoluţia din octombrie. Detaşamentele de puşcaşi letoni au constituit timp îndelungat garda armată a Kremlinului.

13. Vezi volumul I, p. 455, nota 99.

14. Care s-au răsculat împotriva puterii sovietice.

15. Numele statului vechi rus (Rusia veche) din perioada sec. IX – începutul sec. XII, având capitala la Kiev. A fost constituit din pământurile slavilor din zona lacului Ilmen şi ale slavilor de răsărit, cunoscuţi sub numele de poliani, radimici, crivici şi alţii. S-a destrămat în 1132.

16. (în 1. Rusă vossoedinenie.) Unirea Ucrainei din stingă Niprului cu Rusia, proclamată de hatmanul Bogdan Hmelniţki în Rada (Sfatul) din Pereiaslav.

17. (Rada Centrală.) Adunarea naţională ucraineană, înfiinţată în martie 1917. Preşedinte – M. S. Gruşevski. A proclamat independenţa Ucrainei (20 noiembrie 1917), a încheiat pace cu germanii (9 februarie 1918). A fost dizolvată de germani (28 aprilie 1918).

18. Skoropadski, Pavel Petrovici (1873-1945), general în armata ţaristă, unul dintre organizatorii rezistenţei împotriva bolşevicilor în timpul războiului civil. Hatman al Ucrainei (aprilie-decembrie 1918), sprijinit de germani. Din 1918 a trăit în emigraţie.,

19. Petliura, Simon Vasilievici (1879-1926), unul dintre principalii conducători ai mişcării naţionale din Ucraina (1918-1920). A participat la formarea Radei Centrale şi a Directoriei (Guvernului), al cărei şef a fost din februarie 1919. Din 1920 a trăit în emigraţie. Este ucis la Paris. R,

20. Insurecţie armată (l august – 2 octombrie 1944) împotriva trapelor fasciste din Varşovia. Organizată şi declanşată de conducerea Armatei Krajowa (vezi voi. I, p. 455, nota 97), a luat un caracter de masă. A fost înăbuşită sângeros (circa 200000 de morţi), în vreme ce trupele sovietice aşteptau la marginea Varşoviei, fără să intervină.

21. Bulgakov, Mihail Afanasievici (1891-1940), prozator şi dramaturg. Autor al romanului Maestrul şi Margareta şi, printre altele, al unor piese şi scrieri în proză inspirate din evenimentele războiului civil în Ucraina (Kiev): romanul Garda albă, piesa Zilele Turbinilor şi altele.

22. Războiul fulger (germ.).

23. În virtutea unui decret din 2 octombrie 1940. Vezi şi Abrevieri şi sigle, abrevierea FZO. – ’- ’ ’ ’ ’ „<„ „

24. Vezi volumul I, p. 454, nota 93.

25. Kravcenko, Viktor Andreevici (1905-1966), înalt funcţionar sovietic, care, în 1944, cere azil politic în SUA, unde, în 1946, publică volumul Am ales libertatea, în 1949, intentează proces pentru calomnie unor ziarişti francezi de la „rhumanite” şi „Lettres franşaises”. Aceştia îl acuzaseră că n-ar fi autorul căiţii sale, care nu e decât o urzeală de minciuni. Pe parcursul procesului a ieşit la iveală existenţa lagărelor de concentrare în URSS.;., -=;”; îi x.

26. Versuri din poezia Slusai! (Ascultă!), aparţinând poetului revoluţinar Golz-Miller, Ivan Ivanovici (1842-1871). Puse pe muzică de compozitorul ucrainean Piotr Petrovici Sokalski (1832-1887), au devenit un cunoscut cântec revoluţionar. „, -. – U1” -! -, „-=!: –;:

27. Şostakovici, Dmitri Dmitrievici (1906-1975), unul din marii compozitori ai contemporaneităţii. A compus opere, balete, 15 simfonii, poeme simfonice, muzică de cameră, corală etc. În Simfonia XI, 1905 foloseşte cântecul Slusai al lui Goltz-Miller şi Sokalski. În numeroase rânduri a fost criticat pentru formalism.

28. Breşko-Breşkovski, Nikolai Nikolaevici, scriitor din emigraţie, autor al unor romane de aventuri. Romanul Madona roşie este inspirat de războiul civil din Spania (1936-1939).

29. Campania de Gheaţă a flotei din Marea Baltică (17 februarie – 2 mai 1918) în timpul războiului civil, în condiţii dificile de iarnă, principalele forţe ale flotei din Marea Baltică au fost transferate din Tallin la Helsinki şi de acolo la

:. Kronstadt (236 nave), deoarece erau ameninţate să fie capturate de trupele finlandeze şi germane…

30. Karsavina, Tamara Platonovna (1885-1978), balerină, între anii 1909 şi 1929 a participat la Stagiunile ruseşti şi a făcut parte din trupa Baletul rus a lui S. P. Diaghilev. În perioada 1930-1955 este vicepreşedintă a Academiei regale de dans din Londra.

Capitolul 3 – LANŢURI, LANŢURI… ->. -.’->

1. Rejimka (de la rejim ~ regim), închisoare sau alt loc de recluziune cu regim disciplinar.

2. În cadrul alfabetului rus (33 litere), literele şei şi î se situează în partea finală, pe locurile 27 şi, respectiv, 29. Relativ puţine cuvinte încep cu şei şi niciunul Cî. _.; : ’

3. Doroşevici, Vlas Mihailovici (1864-1922), publicist şi critic teatral. Autor al unui volum de reportaje despre ocna ţaristă: Sahalin (Ocna) (1903), rezultat în urma unei călătorii săvârşite în Extremul Orient (inclusiv Sahalin), în anul

4. Comandantul era un zek desemnat de administraţie să îndeplinească serviciul de poliţist în interiorul zonei (de obicei erau recrutaţi dintre cei condamnaţi pentru banditism; politicii nu erau admişi).

5. Poem dedicat de N. A. Nekrasov (1821-1877) soţiilor decembriştilor care şi-au urmat soţii condamnaţi la ocnă în Siberia.

6. Aici, Soljeniţân face aluzie la denumirea oficială a FTL: lagăre de reeducare prin muncă. > v -

7. Poezia conţine multe aluzii la o alta, cu acelaşi, scrisă în 1901 de Valeri Briusov (1873-1924), liderul poeziei moderniste ruse, şi publicată în volumul Urbi et orbi din anul 1903.

8. Vezi voi. I, p. 462, nota 26.

9. Vezi voi. I, p. 145 (nota autorului).

Capitolul 4 – DE CE AŢI TOLERAT?

L Denumiri ale unor fenomene democratice din istoria Rusiei. Zemski sobor – adunare a reprezentanţilor claselor privilegiate din vechea Rusie (sec. XVI-XVII); obştea sătească – un fel de autoadministrare şi autogestiune a pământului unui sat, care au existat până la colectivizare; căzăcimea liberă (cazaci) – denumire a ţăranilor liberi, foşti dependenţi, fugiţi de pe domeniile feudalilor ruşi şi poloni, care, în sec. XV-XVI, s-au aşezat în regiunile extrateritoriale ale Rusiei. *! Şi Poloniei, unde au constituit comunităţi militare autonome (Zaporojie, Don, îsr. Kuban, Ural, Terek). În schimbul unor privilegii, aveau obligaţii militare; ţărănimea din Nord, ţăranii din nordul Rusiei europene, care nu au cunoscut iobăgia şi au fost (până la revoluţia din octombrie 1917) cei mai liberi ţărani din Rusia.

2. Ivan IV Vasilievici (cel Groaznic) (1530-1584), mare cneaz al „întregii Ruşii” (din 1533), cel dintâi ţar nis (din 1547).

3. Alexei Mihailovici (vezi voi. I, p. 455, nota 1) -, -?

4. Petru cel Mare.

5. Ecaterina II.

6. Alexandru II (1818-1881), împărat al Rusiei din 1855. Fiul cel mare al lui Nicolae I. A înfăptuit reforma agrară din 1861, prin care se desfiinţa iobăgia. Asupra lui s-au săvârşit o serie de atentate (1866, 1867, 1879, 1880), în cele din urmă fiind ucis de un terorist de la Narodnaia volia (vezi voi. I, p. 465, nota 5).

7. La câţiva ani de la urcarea pe tron, Alexandru II a purces la înfăptuirea „marilor sale reforme”: abolirea iobăgiei, reforma presei, reforma justiţiei, a serviciului militar, crearea autoadministraţiei locale.

8. Vezi voi. I, p. 453, nota 79.;. ^. – F, ;” * i, t * V,

9. Trepov, Fiodor Fiodorovici (1812-1889), guvernator al Petersburgului (1873-1878). A fost rănit în atentatul săvârşit asupra lui de Vera Zasulici (vezi voi. I, p. 465, nota 6).

10. Soloviov, Alexandr Konstantinovici (1846-1879), revoluţionar narodnic. La 2 aprilie 1879 a săvârşit un atentat (nereuşit) la viaţa lui Alexandru II. A fost spânzurat.

11. Halturin, Stepan Nikolaevici (1856-1882), unul dintre primii revoluţionari proveniţi din rândul muncitorilor, în 1880 a făcut să explodeze o bombă la Palatul de Iarnă. Spânzurat la Odessa ca participant la asasinarea procurorului militar V. S. Strelnikov.

12. Vezi voi. I, p. 450, nota 49.

13. Revistă literară de ştiinţă şi politică, editată la Petersburg (1876-1918), de orientare narodnică. După revoluţia din 1905-1907 a oscilat între poziţiile eser-ilor şi cadeţilor.

14. Sulianov, N. (Ghimmer, Nikolai Nikolaevici) (1882-1940), economist şi publicist, militant revoluţionar. Eser (1903), din 1917 – menşevic. În 1931 a fost condamnat sub acuzaţia de a fi făcut parte dintr-o „organizaţie contrarevoluţionară menşevică”.

15. Azef, Evno Fişelevici (1869-1918), colaborator secret al departamentului poliţiei. Unul dintre organizatorii partidului eserilor şi iniţiatorul a numeroase acte teroriste, în perioada 1901-1908 a predat poliţiei mulţi membri ai partidului. A fost demascat în 1908 de V. L. Bmţev (vezi voi. I, p. 469, nota 22).

16. Juk, Iustin Petrovici (1887-1919), revoluţionar, participant la revoluţiile din 1905-1907 şi din octombrie 1917. În 1919 – împuternicitul comitetului pentru apărare din Petrograd. A murit în luptă.

17. „Uniunea de luptă pentru eliberarea clasei muncitoare”, înfiinţată în anul 1895, prima încercare de partid socialist de orientare marxistă.

18. Fortăreaţa Petropavlovskaia din Peters burg.:,

19. Vezi voi. I, p. 205 şi urm.

20. Cel dintâi ziar politic marxist apărut ilegal, editat de V. I. Lenin (1900-1903). Începând cu Nr. 52, trece sub influenţa menşevicilor (1903-1905, Nr. 112).

21. Vezi voi. I, p. 461, nota 14.

22. Stalin a fost bănuit şi chiar acuzat de a fi fost în serviciul poliţiei secrete ţariste.

23. Este vorba de mareşalul M. N. Tuhacevski (vezi voi. I, p. 447, nota 15).

24. Andreev, Vădim Leonidovici (1903-1976), poet şi prozator. Fiul lui Leonid Andreev. Autor, printre altele, al volumelor memorialistice: Copilăria (1963,

1966), Istoria unei călătorii (1966), întoarcerea la viaţă (1969), Peste douăzeci de ani (1974).

25. Parte a foităreţei Petropavlovskaia devenită (de la sfârşitul sec. XIX) închisoare -politică. ’ „: – - –, ’;. – –

26. Krasin, Leonid Borisovici (1870-1926), om politic bolşevic. Comisar al poporului pentru comerţ şi industrie (1918), pentru căile de comunicaţie (1919), pentru comerţul exterior. Primul ambasador al URS S în Franţa.