— Distracţii înviorătoare.
— Să nu-ţi reţii furia.
— Curiozitatea sexuală.
— Posibilităţile de agoniseală.
— Răzbunarea procurorului.
— Lăcomia anchetatorilor.
— Orgia.
— Ghebişti arestaţi.
— Valurile ghebiştilor.
— Abakumov şi Riumin la închisoare.
Oare ce am fi devenit fiecare dintre noi?
— De ce ne împotriveam şcolilor NKVD-ului.
— Ce fac epoleţii din om.
— Cea dintâi etapă a mea – Geamantanul de ofiţer.
— Mânia cărăuşilor.
— Sunt ofiţer!
— Linia binelui, linia răului.
— Ghebişti cumsecade.
— Locotenentul Ovsiannikov.
— Lecţia Verei Korneeva în cancelaria ghebiştilor.
— D. P. Terehov, judecător suprem.
— Supraveghetoarea Casei Mari.
— Nu tot ceea ce pare bun este bun.
— Culoarea cerului.
— Lagoda şi icoanele.
— Natura nelegiuirii.
— Rodul ideologiei.
— Pragul nelegiuirii.
Judecarea criminalilor în Germania Occidentală şi mila faţă de ei în ţara noastră.
— Oare cum ar putea Rusia să se purifice?
Capitolul 5 – PRIMA CELULĂ – PRIMA IUBIRE Casa cea Mare în timpul blocadei Leningradului.
— Cea dintâi celulă de anchetă!
— Suhanovka – Celula individuală de anchetă de la Suhanovka – Noi, oamenii!
Intrarea mea în cea dintâi celulă.
— Releul-informator.
— Închisoarea nu-i o prăpastie.
— Viaţă confortabilă.
Generaţiile precedente.
— Viaţa la începuturile Lubiankăi.
— Anatoli Fastenko.
— Amnistia de la 17 octombrie 1905.
— Evadările din acei ani.
— Canadianul fost marinar pe crucişătorul „Potiomkin”.
— Nu tot ce intră în urechile noastre.
Un inginer de formaţie sovietică. – „Dacă va trebui să mor”.
— Programul unei zile la Lubianka – Premeditat sau de la sine?
— Arnold Susi.
— Raţia de dimineaţă.
— Medicul închisorii.
— Drepturile noastre.
— Celula 53.
— Plimbarea pe acoperişul Lubiankăi.
— Din istoria Estoniei.
— Biblioteca de la Lubianka.
Luri Evtuhovici, povestea lui.
— Termenul „vlasovist”.
Ziua de la Lubianka către sfârşit.
— Filantropia penitenciară înainte de revoluţie.
— Indicii la închisoare.
„împăratul Mihail”.; Sfârşitul războiului în puşcărie.
Capitolul 6 – PRIMĂVARA ACEEA Prizonierii ruşi de o vârstă cu Octombrie.
— Cum s-au întors.
— Ce au îndurat.
— Patria i-a trădai de trei ori.
— Cum cedăm ideilor preconcepute.
— De unde atâţia trădători?
— Nerecunoaşterea prizonieratului.
— Ce soluţii mai avea un prizonier de război.
— Spioni pentru un ceas.
— Pedepsirea celor mai fideli.
— Lagărele de verificare şi filtrare. – „Ah, dacă aş fi ştiut!”
Biografia generalului A. A. Vlasov.
— Formaţiunile voluntare antisovietice din primii ani ai războiului.
— Teama lui Hitler de a crea forţe armate ruseşti.
— Călătoriile de propagandă ale lui Vlasov.
— Speranţele pe care vlasoviştii şi le-au pus în aliaţi.
— Episoade din lupta vlasoviştilor.
— Un călăreţ fugăreşte un prizonier.
— Destinul brigăzii din Lokot, regiunea Briansk.
— Acordul pentru crearea diviziilor ruseşti în toamna lui 1944.
— Comitetul pentru Eliberarea Popoarelor Rusiei, manifestul de la Praga.
— Primele şi ultimele acţiuni ale diviziilor ruseşti întâi şi a doui
— Neînţelegerea de care a dat dovadă Occidentul.
— Inutila capitulare.
— Destinul rămăşiţelor.
— Predarea cazacilor de către Anglia.
— Roosevelt şi Churchill?
— Lagărele de concentrare englezeşti.
— Despre vlasovişti în general.
Destinele emigraţiei ruse.
— Cum i-a ademenit patria – Cum au întors pe dos Codul penal pentru acuzarea lor.
— Colonelul lasevici.
— Igor Tronko, generaţia mea din emigraţie.
Legenda despre Altai.
— Aşteptarea amnistiei din primăvara aceea.
La „gara” Butârki să primim sentinţele.
Capitolul 7 – SALA MAŞINILOR Cum erau comunicate sentinţele OSO.
Sentinţele administrative înainte de revoluţie.
— Troica GPU-ului.
— Troicile.
— Reorganizările şi raportul lor cu OSO.
— Articolele siglă.
— Avantajele OSO faţă de tribunal.
— Sentinţele comunicate ulterior.
Caracterul închis al proceselor politice.
— Comparaţie cu vechea Rusie.
— Avocaţii acuzatori.
— Predeterminarea sentinţelor.
— Interpretările în extenso ale codului.
— Instrucţiunile^secrete.
— Are vreun sens sentinţa de achitare?
— Cazul lui Pavel Ciulpeniov.
— Întâmplări din sălile tribunalelor.
— Mă întâlnesc cu Tribunalul Suprem.
; Capitolul 8 – LEGEA-COPIL Noi uităm totul… – „Represiunea extrajudiciară” a C’EKA.
— Cifrele cekiste ale celor executaţi în comparaţie cu cele ruseşti dinainte.
— Tribunalele după Octombrie.
— Asemănarea dintre tribunalele populare şi tribunalele revoluţionare.
— Tribunalele căilor ferate, tribunalele VOHR-ei.
— Înfiinţarea Tribunalelor Militare Revoluţionare şi principiile activităţii lor.
— Cifrele celor executaţi în anul 1920.
— Tribunalele ca detaşamente de luptă.
— Când dispare sensul dreptului de apel.
— Locurile vii ale acestor ani.
— Răscoalele ţărăneşti.
— Tribunalul din Riazan judecă un tolstoian.
— Cartea discursurilor lui Krâlenko.
— Sarcinile generale ale justiţiei sovietice.
— Cazul ziarului „Russkie Vedomosti”.
— Cazul celor trei anchetatori de la tribunalul revoluţionar din Moscova – Cazul lui Kosârev.
— Neplăcerile de la CEKA din februarie 1919.
— Procesul clericilor (Samarin ş.a.).
— Clopotele de alarmă din Zvenigorod.
— Procesele religioase din provincie, loviturile date bisericilor şi mânăstirilor.
— Circulara din 1920 privind lichidarea moaştelor.
— Cum puneau bolşevicii problema intelectualităţii.
— Procesul „Centrului tactic”.
— Adevărata lui poveste. – „Cazul Taganţev”.
Capitolul 9 – LEGEA SE MATURIZEAZĂ Procesul Direcţiei pentru combustibil.
— Revirimentul represiunii după războiul civil.
— Cazul inginerului Oldenborger.
Foametea din ţinuturile de pe Volga şi confiscarea odoarelor bisericeşti.
— Procesul ecleziastic de la Moscova din anul 1922.
— Procesul ecleziastic de la Petrograd.
— Procesul eserilor.
— Repetiţia mâniei maselor.
— Tortura cu moartea.
Cazul lui Savinkov.
— Moartea lui.
Capitolul 10 – LEGEA ÎN FLOARE Noua idee a lui Lenin: expulzarea intelectualităţii peste hotare în 1922.
— Geneza conceptului „diversiune”.
— Afacerea Şahtî.
— Eşecul cu Palcinski, von Meck, Veliciko.
— Procesul „Partidului industrial”.
— Există oare o enigmă a proceselor exemplare de la Moscova?
— Procesul „Biroului Unional al Menşevicilor” şi cum a fost înscenat.
— M. P. Lakubovici.
Procesele anilor 1937-1938.
— Enigmă?
— Oare astfel de revoluţionari erau ei?
— Selecţia candidaţilor pentru roluri.
— Istoria secretă a ultimelor luni ale lui Buharin.
Afacerea din Kadâi, procesul raional.
— De ce în ţară nu au existat procese publice.
! Capitolul 11 – PEDEAPSA CAPITALĂ Desfiinţarea pedepsei cu moartea în timpul Elizavetei.
— Moderaţia urmaşilor ei.
— Datele lui Taganţev privind execuţiile de la sfârşitul secolului al XlX-lea -începutul secolului al XX-lea.
— Istoria pedepsei cu moartea sub bolşevici. Minciuna desfiinţării ei, tertipuri şi ocolişuri.
— Execuţiile anilor ’30, cei şase ţărani din Ţarskoe Selo.
— Execuţiile din 1937-1938.
— Zigzagurile ultimilor ani ai epocii staliniste.
Pentru ce se dădea pedeapsa prin împuşcare. Exemple.
— Izbucnirea salvatoare a lui K. I. Strahovici.
— Dacă am privi fotografiile lor…
— Sentimentele ultimelor clipe.
— Suferinţele zilnice ale condamnaţilor la moarte în puşcăriile arhipline.
— De ce erau ţinuţi atâta vreme cu această sentinţă?
— Cercetările ştiinţifice ale celor condamnaţi la moarte şi ale anchetatorilor.
— Celula condamnaţilor la moarte ca procedeu de anchetă.
— Psihologia atitudinii de neîmpotrivire.
— V. G. Vlasov sub sentinţa pedepsei cu moartea – Celulele condamnaţilor la moarte din Kineşma Ritmul celor douăzeci şi patru de ore.
— Bsaulul Homenko.
— Insultarea călăului.
— Cum a primit Vlasov graţierea Capitolul 12 – TIURZAK.
Slăbirea regimului penitenciar rus la începutul secolului al XX-lea.
— Consolidarea celui sovietic începând din 1918.
— Regimul politic.
— Lupta pentru autoapărare a deţinuţilor din puşcăriile sovietice.
— Eserii la schiturile din Solovki (1922-1925).
— Izolatorul din Verhneuralsk după 1925.
Forţa grevelor foamei.
— Împiedicarea grevelor foamei în anii ’20.
— Reprimarea lor în anii ’30.
— Alimentarea forţată.
— Greva foamei ca acţiune contrarevoluţionară.
— Cum greva foamei a fost înfrântă de închisoarea de Tip Nou.
— Nu există opinie publică!
Sfârşitul socialiştilor în Marea Pasienţă.
— Autoizolarea lor de „kaeri”. – „Politicii” văzuţi de „kaeri”.
— Autoizolarea troţkiştilor şi comuniştilor.
Cui îi este destinată recluziunea.
— Consolidarea şi extinderea închisorii centrale sub puterea sovietică.
— Regimul izolatoarelor politice.
— Şi cum îl îndură un deţinut.
— N. Kozârev, miracolul cu astrofizica.
Partea a DOUA – PERPETUUM MOBILE Capitolul l – CORĂBIILE ARHIPELAGULUI f. Un sistem bine pus la punct.
— Îmbarcarea în vagon-zak.
— Cum să-ţi imaginezi aceasta din trenul vecin?
— Originea termenului „vagon stolâpinist”.
— Cum este orânduit acest vagon.
— Gradul de încărcare.
— Scrumbie sărată şi fără apă, de ce.
— Cum se rezolvă „uşurarea” într-un vagon-zak.
— Amestecarea politicilor cu delincvenţii de drept comun.
Privilegiile politicilor în puşcăriile ţariste.
— Prima întâlnire cu bandiţii.
— Deteriorarea vechilor noţiuni.
— Îzolarea articolului Cincizeci şi Opt şi neputinţa lui.
— Nepedepsirea hoţilor şi bandiţilor.
— Cum este fundamentat acest lucru de către Cod şi marxism.
— Participarea escortei la furturile hoţilor.
— Furtul direct săvârşit de escortă, care sunt procedeele.
Cum află deţinuţii itinerarul.
— Cum expediezi o scrisoare dintr-un vagon-zak.
Să nu ai nimic!
— Să priveşti şi să memorezi.
— Povestea lui Max Santerre.
— Povestea lui Ivan Kovercenko.
— Eric Andersen ascultă ce îi spune o fată rusă.
„Pendulul” din vagon-zak.
— Debarcarea.
— Cum trebuie să te aşezi pe pă-mânt.
— Pomană de la oamenii liberi.
— Să îndrăgeşti astfel de clipe!
— Luaţi-vă de braţe!
— Luaţi-vă de călcâie!
— Hăituirea celor care rămân în urmă.
Dubele anilor ’20.
— Colaborarea postbelică.
— Structura interioară a dubei.
— Cum operează în dubă hoţii.
— Întâlnirea cu locotenent-colonelul Ivanov.
Capitolul 2 – PORTURILE ARHIPELAGULUI Cum se confecţionează harta lor.
— Trăsături comune.
— Comparaţia unor închisori de tranzit diferite în epoci diferite.
— Punctele de tranzit ale lagărelor din nord.
— Închisorile fără hârdaie igienice, ce se poate face în astfel de cazuri?
— Băile închisorilor de tranzit.
— Hoţii şi bandiţii „slujbaşi” în puşcăriile de tranzit.
— Câinii.
— Tertipurile hoţilor.
— Rarele cazuri de împotrivire a politicilor.
— Umilirea mea la Krasnaia Presnia.
Prima scrisoare după arestare.
— O femeie pe colina de lângă închisoarea de tranzit din Kuibâşev.
— Viitoare monumente ale Arhipelagului?
— Lărgimea orizontului la închisoarea de tranzit.
— Eric Arvid Andersen şi povestea lui.
— Nonsensul transferărilor masive.
— Şi al celor individuale.
— Tranzitul – prilej de odihnă.
— Muncile inumane de la închisorile de tranzit.
— Cât este de greu să te dezbari de gustul puterii.
Krasnaia Presnia în 1945.
— Itinerar pentru şperţ.
— Eliberarea sufletului prin renunţarea la orice deşertăciune.
— Schimbul^ de condamnări. – „Cumpărătorii” la închisorile de tranzit – Târgul de sclave.
— Învăţăturile unui deţinut cu repartiţie specială.
— Cu orice preţ?
Capitolul 3 – CARAVANELE ROBILOR i – i; u”nmsa Avantajul „trenurilor roşii” pentru stat – Amenajarea vagonului de marfă.
— Pregătirea convoiului.
— Ascunderea de ochii populaţiei.
— Expedierile din Oriol în 1938.
— Tehnica îmbarcării.
— Procedee de percheziţie.
— Escorta trage foloasele.
— Hoţii şi bandiţii în vagonul roşu.
— Neregulile cu mâncarea.
— Verificările nocturne cu ciocanele.
— Morţi de frig.
— Trenurile lungi şi agentul Ministerului Afacerilor Interne.
— Pe platformele trenuţului.
— Când nu există nici un lagăr.
Transporturile cu şlepul spre Nord.
— Hoţii în aceste condiţii.
— Un caz de împotrivire.
— Vapoarele pe Kolâma.
— Incendiul de pe „Djurma” în 1939.
— Deplasarea în continuare pe Kolâma – Jefuirea la sosirea în Măgădan.
Transporturile pedestre spre Nord.
— Hrana – împuşcarea pe drum.
— Îndemnarea cu bâtele.
— Deplasările pedestre prin oraşe, în anii ’20-’30.
— Toate mijloacele sunt rele, dar mai apoi – şi mai rele.
Capitolul 4 – DIN INSULĂ ÎN INSULĂ Cazul fericit al unui deţinut cu repartiţie specială.
— Escorta specială.
— Cum am fost luat din lagăr.
— Legenda despre şaraşki.
— Impresiile despre călătoria printre oameni liberi.
— Simţământul de uşurare o dată cu întoarcerea pe Arhipelag.
E mică lumea!
— Telegraful deţinuţilor.
— Asociaţia ştiinţifico-tehnică din celulă.
— Timofeev-Ressovski.
— Fericirea somnului de puşcăriaş.
— Celula 75 de la Butârki; oameni.
— Lecţiile serale.
— Percepţia captivilor.
Biserica din Butârki, viaţa de puşcărie în ea – Spionul român Vladimirescu.
— Tineretul postbelic la Butârki.
— Gammerov.
— Ingal.
— Mândria de a fi la închisoare.
— Cântecul studenţilor.
— Generaţia nouă – încotro?…
ABREVIERI ŞI SIGLE AŞA – Antisovetskaia aghitaţiia (Propagandă antisovietică); articol-siglă. Belomorkanal – Belomorsko-Baltiiskii Kanal (Canalul Marea Albă – Marea Baltică).
Belomorstroi – Belomorfskaia] stroi [ka] (Şantierul de construcţie a canalului Marea Albă-Marea Baltică), în cea mai mare parte lucrările au fost executate cu deţinuţi.
Butiur – Butârskaia tiurma (închisoarea Butârki).
Cadeţii (KD) – Partidul constituţional-democrat (1905-1917). Program: monarhie constituţională şi parlamentară, libertăţi democratice, marea proprietate asupra pământului etc. Lideri: P. N. Miliukov, A. I. Şingariov, V. D. Nabokov ş.a. Adversari ai bolşevicilor; după revoluţia din octombrie aceştia au interzis partidul cadeţilor.
CEKA – Cerezvâceainaia komissiia po borbe s kontrrevoliuţiei, sabotajem i speku-liafiei (Comisia extraordinară pentru combaterea contrarevoluţiei, a sabotajului şi a speculei). A funcţionat în perioada 1917-1922, fiind predecesoarea organelor securităţii sovietice. Cekist – agent al CEKA.
CEON – ceast osobogo naznaceniia (unitate cu destinaţie specială). CIS – cilen semii (membru de familie); articol-siglă.
Dalstroi – Glavnoe upravlenie^ stroitelstva Dalnego Severa (Direcţia generală pentru construcţia Nordului îndepărtat).
Dneproghes – Dneprovskaia ghidroelektrostanţiia (Centrala hidroelectrică de pe Nipru).
DPZ – dom predvaritelnogo zakliuceniia (unitate de detenţie preventivă).
Eserii (SR) – Partidul socialiştilor-revoluţionari (1901-1923). Lideri: V. M. Cernov, A. P. Gotz, N. D. Avksentiev ş.a. Obiective principale: republică democrată, libertate politică, legislaţie muncitorească, socializarea pământului. Principala tactică de luptă: terorismul individual După revoluţia din februarie, împreună cu menşevicii, au obţinut majoritatea în Soviete şi au intrat în Guvernul provizoriu. După Octombrie bolşevicii i-au acuzat de activitate antisovietică şi contrarevoluţionară.
GB – Gosudarstvennaia bezopasnost (Securitatea de stat); ghebist: agent al GB.
GOSPLAN – Gosudarstvennâi planovâi komitet [Soveta Ministrov] (Comitetul de stat al planificării de pe lângă Consiliul de Miniştri).
GPU – Gosudarstvennoe politiceskoe upravlenie (Direcţia politică de stat). A înlocuit CEKA în perioada februarie – decembrie 1922.
GULAG – Glavnoe upravlenie lagherei (Administraţia generală a lagărelor).
Inâurisl – Inostrannâi turist (Turistul străin); firmă de servicii pentru turiştii străini şi organizatoare de excursii în străinătate pentru cetăţenii sovietici.
Kaer (KR, kontra) – kontrrevoluţioner (contrarevoluţionar).
KGB – Komitet gosudarstvennoi bezopasnosti (Comitetul securităţii de stat). Funcţionează din 1954, pe lângă Consiliul de Miniştri.
Kombedî – Komitetî bednotî (Comitetele sărăcimii); organizaţii ale sărăcimii săteşti, create în Rusia europeană (11 iunie 1918), constituind în majoritatea cazurilor organele efective ale puterii de stat. La sfârşitul anului 1918 şi-au predat atribuţiile sovietelor săteşti.
Komintern – Kommunisticeskii internaţional (Internaţionala comunistă. Internaţionala a IlI-a); organizaţie (1919-1943) care a reunit partidele comuniste din diferite ţări, creată din iniţiativa lui V. I. Lenin.
K? Z – kamera predvaritelnogo zakliuceniia (celulă de detenţie preventivă). KRA – kontrrevoliuţionnaia aghitaţiia (propagandă contrarevoluţionară); articol-siglă KRD – kontrrevoliuţionnaia deiatelnost (activitate contrarevoluţionară); articol-siglă.
KRM – kontrrevoliuţionnoe mâşlenie (gândire, intenţie contrarevoluţionară); articol-siglă.
KRTD – kontrrevoliuţionnaia troţkistskaia deiatelnost (activitate contrarevoluţionară troţkistă); articol-siglă.
KVC – Kulturno-vospitatelnaia ceast (Secţia cultural-educativă).
KVJD – Kitaisko-vostocinaia jeleznaia doroga (Calea ferată a Estului chinezesc); Kavejedist – lucrător la KVJD.
LKSM – Leninskii kommunisticeskii soiuz molodioji (Uniunea tineretului comunist leninist).
MGB – Ministerstvo gosudarstvennoi bezopasnosti (Ministerul securităţii statului).
MHAT – Moskovskii Hudojestvennâi Akademiceskii Teatr (Teatrul Academic de Artă din Moscova).
MOGES – Moskovskoe obiedinenie gosudarstennâh elektrostanţii (Uniunea centralelor electrice de stat din Moscova).
Mossovet – Moskovskii sovet [deputatov trudiaşcihsia] (Sovietul din Moscova [al deputaţilor muncitorilor]).
MVD – Ministerstvo vnutrennih del (Ministerul afacerilor interne). MVTU – Moskovskoe vâsşee tehniceskoe ucilişce (Şcoala tehnică superioară din Moscova)., _…: -
Narkomat – Narodnâi komissariat (Comisariatul poporului).
NEP – Novaia ekonomiceskaia politika (Noua politică economică); politica economică a PEUS şi a statului sovietic în perioada de trecere de la capitalism la socialism. I s-a spus nouă spre deosebire de politica zisă a „comunismului de război”. A fost aplicată din 1921 până la mijlocul deceniului al treilea NKGB – Narodnâi komissariat gosudarstvennoi bezopasnosti (Comisariatul poporului pentru securitatea statului).
NKPS – Narodnâi komissariat puţei soobşceniia (Comisariatul poporului pentru căile de comunicaţie).
NKVD – Narodnâi komissariat vnutrennih del (Comisariatul poporului pentru afacerile interne).
NPGG – nelegalnâi perehod gosudarstvennoi graniţî (trecerea ilegală a frontierei de stat); articol-siglă…
NŞ – nedokazannâi spionaj (spionaj nedovedit); articol-siglă.
NTS – Narodno-trudvvoi soiuz (Alianţa populară a muncii); organiuzaţie a emigranţilor ruşi din Germania (cu filiale şi în alte oraşe din Europa), care avea ca obiectiv principal al activităţii sale propaganda antisovietică. En-te-esovist -membru, simpatizant al acestei organizaţii.
OGPU – Obiedinionnoe gosudarstvennoe politiceskoe upravlenie (Direcţia politică de stat unificată). Organ al securităţii (1923-1934), coordonator al activităţii GPU-urilor din republicile unionale.
OLP – otdelnâi laghernâi punkt (filială de lagăr autonomă).
OSO – osoboe soveşceanie (conferinţă specială); comisie specială deliberativă pe lâgnă GPU – NKVD.
Osoaviahim – Obşceslvo sodeistviia oborone, aviafionnomu i himiceskomu stroitel-stvu SSSR (Asociaţia pentru sprijinirea apărării, dezvoltării aviaţiei şi chimiei înURSS).
PD – prestupnaia deiatelnost (activitate criminală); articol-siglă. PFL -proverocino-filtraţionnâi lagher (lagăr de verificare şi filtrare). PŞ – podozrenie v spionaje (suspectare de spionaj); articol-siglă.
Pomgol – Pomosci golodaiuşcim (Ajutor victimelor foametei); comisie organizată pe lângă VŢIK (preşedinte – M. L Kalinin); a funcţionat în perioada iulie 1921-septembrie 1922.
PZ – preklonenie pered Zapadorn (admiraţie faţă de Occident); articol-siglă. Rabkrin: vezi RKI.
RKI (Rabkrin) – Raboce-krestianskaia inspekţiia (Inspecţia muncitorească şi ţărănească); narkomat, organ al controlului de stat (1920-1934).
RKP (b) – Rossiiskaia kommunisiiceskaia parliia (bolşevikov) (Partidul comunist (bolşevic) din Rusia.
RNNA – Russkaia naţionalnaia narodnaia armiia (Armata naţională populară rusă).
ROA – Russkaia osvoboditelnaia armiia (Armata rusă de eliberare).
RONA – Russkaia osvoboditelnaia narodnaia armiia (Armata populară rusă de eliberare).
RSDRP – Rossiiskaia soţial-demokraticeskaia raboceaia partiia (Partidul muncitoresc social-democrat rus – PMSDR); 1898-1917; gruparea necomunistă şi-a păstrat, în Rusia, această denumire până în 1921.
RSFSR – Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă.
Samizdat – samostoiatelnoe izdanie (publicaţie independentă); modalitate de circulaţie clandestină a creaţiilor literare, istorice, filosofice, politice etc., interzise de cenzura sovietică.
SLON – Severnâe lagherea osobogo naznaceniia (Lagărele cu destinaţie specială din Nord). Slon în limba rusă înseamnă elefant.
SMERŞ – soveâskii metod razoblaceniia spionov (metoda sovietică de combatere a spionilor). Este posibil ca abrevierea să provină de la lozinca: Smert spionam (moarte spionilor); serviciul de contraspionaj al armatei sovietice.
SNK: vezi Sovnarkom.
SOE – soţialno opasnâi element (element periculos din punct de vedere social); articol-siglă.
Sovturist – Sovetskii turist (Turistul sovietic); firmă de turism intern.
Sovnarkom – Sovet narodnâh komissarov (Consiliul comisarilor poporului); denumirea organelor executive şi de dispoziţie superioare, ale puterii de stat din URSS, republicile unionale şi autonome (1917-1918). În martie 1946 au fost transformate în consilii de miniştri.
Speti – speţialistî (specialişti).
ŞTO – Sovet truda i obornî (Consiliul muncii şi apărării); organ de coordonare a construcţiei economice şi a apărării, înfiinţat în 1920 în frunte cu Lenin. Membrii ŞTO erau numiţi de Sovnarkom.
SVE – sofialno vrednâi element (element socialmente dăunător); articol-siglă, SVPŞ – sviazi, veduţcie kpodozreniiu v spionaje (relaţii care conduc la suspectarea de spionaj).
URALMAŞ – Uralskii zavod tiajologo maşinostroeniia (Uzina constructoare de maşini grele din Ural). Construită între 1928-1933, la Sverdtovsk. Produce utilaje pentru industria metalurgică, de extracţie minieră şi petrolieră.
Dostları ilə paylaş: |