Alexandru cel bun

CONSILIER ŞCOLAR ZUP ANDREIA

1	ACTIVITĂŢI DE CONSILIERE
	A. Activităti de consiliere individuală
	Consiliere individuală elevi Tematici abordate : Dificultăți emoționale. Dificultăți familiale. Probleme de familie. Probleme de comportament. Probleme specifice adolescenței. Dificultăți școlare. Dificultăți de adaptare. Relații conflictuale. Autocunoaștere. Conduită de risc. Probleme de gestionare a emoțiilor. Probleme de comunicare.	Nr. de consilieri cu elevi: 47 Beneficiari: - nivel liceal: 47.
	Consilieri individuale părinti Tematici abordate: Semnalarea unor probleme de relaționare. Semnalarea problemelor și stabilirea ȋmpreună a direcțiilor de intervenție. Tehnici de gestionare a emoțiilor negative. Comunicare.	Nr. de consilieri cu părinţii: 7 Beneficiari: - nivel liceal: 6 U + 1 R
	Consultantă / consiliere profesori Furnizare de materiale. Rezolvare conflicte in clasă. Managementul clasei de elevi. Profesori debutanți. Participare la Consiliu elevi-părinți (consiliul clasei) privind rezolvarea unor probleme disciplinare.	Nr. de solicitări sosite din partea cadrelor didactice: 16
	B. Activităti de consiliere de grup
	Consiliere la orele de dirigenţie sau la alte ore / activităţi (elevi, părinti, profesori) Tematici abordate: Rolul psihologului școlar. Adolescența. Autocunoaștere. Emoții și sentimente. Cariera mea. Comunicarea ȋn grup.	Nr. de ore de dirigenţie//activităţi la care ai participat: 9 Nr. de beneficiari: 270
	Consiliere de grup elevi (la cabinet) Tematici abordate : Comunicarea in grup.	Nr. total consilieri de grup: 1 Nr. Beneficiari : 3
	Activități de grup cu părinții
	Tematici: Reguli pentru o comunicare eficientă.	Nr. de şedinţe : 1 Nr. de activitati : 1
	Activităti de grup cu cadre didactice Tematici:	Nr. de solicitări sosite din partea cadrelor didactice:
2	ACTIVITĂŢI DE ORIENTARE A CARIEREI
2.a	Consilieri individuale: Tematici: Identificarea intereselor și valorilor personale. Testarea aptitudinilor și a potrivirii cu meseria dorită. Testare CAS. Informare profile ocupaționale.	Nr. de consilieri individuale: 31 Nr. beneficiari 19
2.b	Consiliere la orele de dirigenţie sau la alte ore/activităţi. Tematici abordate : Identificarea valorilor profesionale. Identificarea intereselor ocupaționale.	Nr. de ore de dirigenţie sau alte ore/activităţi la care ai participat: 4 Nr. de beneficiari: 100.
2.c	Consiliere de grup (la cabinet)	Nr. total consilieri de grup: Nr. de beneficiari: - nivel gimnazial (urban):
3	PROGRAME INTERNE DE PREVENŢIE / INTERVENŢIE
	Tema / Activităti :	Beneficiari (nr. şi nivel clasă):
4	MATERIALE REALIZATE (chestionare, fişe de lucru, etc.):
	Materiale la solicitarea profesorilor, proiecte de lecție, etc.
5	COLABORARI/ PARTENERIATE
	CU CJRAE/CJAP Activităţi:	Natura colaborării:
	PARTENERIATE CU ALTE INSTITUŢII « CRED » GPP « Lumea copilariei ». Casa de Cultura a orasului Gura Humorului.	Cercul pedagogic al profesorilor din ȋnvățământul preșcolar – « Desenul ȋn viața copilului », prezentare material. Proiect teatru – Thalia , piesa « Gaitele » de Al. Kiritescu.
6	STUDII / CERCETĂRI
	Tema: Identificarea nevoile de consiliere Studiu intern privind satisfacția părinților ȋn ceea ce privește colaborarea școală – familie.	Grup ţintă: elevi, părințȋ, profesori
7	ACTIVITĂŢI DE PERFECŢIONARE
	(Cursuri, seminarii, publicații, simpozioane, etc.) Obținerea titlului de doctor ȋn Ştiințele Educației.
8	ALTE ACTIVITĂŢI: am participat la următoarele activități
	Consilii profesorale CJRAE Participare Cerc pedagogic a profesorilor pentru invătământul preșcolar. Consilii profesorale « Colegiul Alexandru cel Bun ». Curs EREC. Formare Cognitrom Bateria CAS. Lectoratul pe școală cu părinții. Curs Singur.Info privind Siguranța pe internet.

III. Concluzii

Colegiul Alexadru cel Bun Gura Humorului este o şcoală de mari proporţii care reuneşte o populaţie şcolară eterogenă şi un personal numeros şi divers atât ca specializare cât şi ca formaţie intelectuală, vârstă, convingeri, personalităţi. În aceste condiţii, echipa managerială a realizat în permanenţă o armonizare în interiorul unităţii, rezolvarea sau atenuarea conflictelor, stimularea şi susţinerea iniţiativelor pozitive, creşterea calităţii actului educaţional.

Corelând datele şi observaţiile din Rapoartele de evaluare instituţională cu datele şi informaţiile furnizate de directori şi responsabili ai comisiilor şi compartimentelor funcţionale, cu propriile observaţii, am identificat următoarele:

Puncte tari cheie

Statutul Colegiului Alexandru cel Bun în judeţ este, conform surselor autorizate şi feed-backului primit în urma activităţilor de mare amploare organizate aici, de şcoală manageriată democratic, coerent, deschisă la inovaţie şi la performanţă, cu organisme stabile, cu profesori buni care realizează o educaţie de calitate, un reper valoric în comunitate.

• 
  Existenţa unei baze materiale complexe (2 corpuri de clădire, internat, cantină, ateliere şcolare) care poate susţine activitatea instructiv- educativă şi care oferă un mediu de învăţare adecvat, un climat de siguranţă şi confort,
  
• 
  Personal calificat în proporţie de 100 %;
  
• 
  Realizarea, încă din prima etapă de admitere, a Planului de şcolarizare şi chiar depăşirea acestuia Management instituţional performant, democratic, implicat în toate sectoarele de activitate ale şcolii;
  
• 
  Structurarea organigramei instituţionale cu definirea clară a relaţiilor /modalităţile de comunicare pe orizontală şi pe verticală;
  
• 
  Organizarea riguroasă şi funcţionarea eficientă a organismelor şi structurilor la nivel intern: arii curriculare, comisii metodice, comisii de lucru, consilii, comitete de organizare a unor acţiuni/evenimente;
  
• 
  Existenţa unei Comisii de evaluare şi asigurare a calităţii organizate şi funcţionale care contribuie permanent la elaborarea documentelor strategice şi a celor de analiză;
  
• 
  Implicarea activă şi eficientă a personalului de conducere în asigurarea şi îmbunătăţirea calităţii;
  
• 
  Proiectarea şi implementarea unei oferte educaţionale echilibrate, realiste, în acord cu nevoile comunităţii, cu expectanţele beneficiarilor (elevi, părinţi, angajatori);
  
• 
  Realizarea CDŞ-ului potrivit resurselor umane, materiale şi cerinţelor sociale;
  
• 
  Crearea unei reţele parteneriale solide cu agenţii economici din zonă, cu instituţii de învăţământ preuniversitar şi superior, cu ONG-uri, agenţii, instituţii de cultură etc;
  
• 
  Parteneriate educaţionale cu şcoli din străinătate;
  
• 
  Preocuparea întregului personal pentru propria formare şi dezvoltare profesională, reflectată într-o mare diversitate de forme de perfecţionare, stagii şi programe de studii;
  
• 
  Regăsirea ca valoare adăugată în actul educaţional a experienţei acumulate în proiecte, programe, stagii, cursuri,
  
• 
  Creativitate şi diversitate în abordarea activităţii educative formale şi nonformale;
  
• 
  Existenţa unui grup profesional de elită în cadrul personalului didactic, alcătuit din profesori ai elevilor olimpici, profesori la centrele de Excelenţă, membri ai Consiliilor Consultative pe discipline, metodişti, formatori, mentori;
  
• 
  Modernizarea demersurilor didactice prin aplicarea unor scenarii captivante, atractive, interactive;
  
• 
  Obţinerea unor rezultate meritorii la examenele de bacalaureat, la cele de certificare a competenţelor profesionale, la testarea naţională la clasa a VIII-a, precum şi la concursuri şi olimpiade şcolare;
  
• 
  Deschiderea şcolii către promovarea interculturalităţii, către interesele minorităţii polone în vederea studierii limbii materne;
  
• 
  Implicarea unui număr mare de elevi şi de cadre didactice în activităţi extraşcolare;
  
• 
  Vizibilitatea actului educaţional în comunitate prin mediatizarea pozitivă a activităţilor şcolare şi extraşcolare;
  

Puncte slabe cheie

• 
  Lipsa, uneori, a ritmicităţii în notare;
  
• 
  Întârzierile la ore ale unor profesori , care generează în rândul elevilor o stare de laissez-faire, de indiferenţă faţă de programul şcolar şi de orice program în general;
  
• 
  Nesemnarea condicii de prezenţă, în ciuda numeroaselor atenţionări venite din partea directorilor;
  
• 
  Contribuţia modestă a profesorilor de serviciu la supravegherea elevilor mai ales în curtea şcolii, în timpul recreaţiilor;
  
• 
  Număr insuficient de asistenţe efectuate de directori ;
  
• 
  Folosirea uneori modestă a corelaţiilor inter-/trans-/pluri-disciplinare care să valorizeze pe scară largă potenţialul elevilor;
  
• 
  Absenteismul ridicat la anumite ore, mai ales la elevii care învaţă după-amiază;
  
• 
  Implicarea elevilor în evenimente neplăcute, în scenarii violente, atitudini şi limbaj inadecvate;
  
• 
  Lipsa dotării laboratoarelor IPT şi a atelierelor cu echipamente, excepţie făcând cele primite prin Programul Phare;
  
• 
  Inadecvarea sălii de sport la necesităţile colegiului, la numărul foarte mare de elevi.;
  
• 
  Activităţi de suport educaţional pentru părinţi care evidenţiază uneori formalism şi neimplicare
  

Oportunităţi

• 
  Inexistenţa în zonă a unei alte unităţi de învăţământ liceal care să reprezinte o concurenţă cu consecinţe asupra realizării planului de şcolarizare;
  
• 
  Colaborarea cu instituţii, organizaţii, persoane fizice etc.care au ca domeniu de activitate educaţia;
  
• 
  Disponibilitatea permanentă a Primăriei, a Consiliului Local, a celorlalte instituţii din comunitate de răspunde solicitărilor şi nevoilor şcolii, inclusiv prin alocarea de fonduri, reduceri de preţuri, sponsorizări;
  
• 
  Buna funcţionare a ASPA, cu avantajele care decurg din statutul asociaţiei în cadrul şcolii;
  
• 
  Mentalitate eronată potrivit cărora elevul trebuie să se dedice integral
  

educaţiei formale şi neglijarea importanţei activităţii educative de către părinţi şi cadre didactice,

• 
  Relaţia foarte bună cu instituţii şi organisme la nivelul judeţului şi la nivel naţional: ISJ Suceava, CCD Suceava, Uniunea Polonezilor din România;
  
• 
  Parteneriatele cu agenţii economici care permit efectuarea practicii elevilor şi se constituie în posibilităţi viitoare de integrare a absolvenţilor pe piaţa muncii;
  
• 
  Dezvoltarea oraşului şi a zonei, vizibilitatea acestora la nivel naţional prin investiţiile atrase, prin manifestările organizate, prin perspectivele pe care le oferă;
  
• 
  Resursele educaţionale variate ce pot fi utilizate selectiv şi creativ în activitatea didactică şi educativă- site-uri, bloguri, reţelele de socializare etc.
  

Ameninţări

• 
  Inexistenţa în zonă a unei alte unităţi de învăţământ liceal care să reprezinte o concurenţă cu consecinţe asupra realizării planului de şcolarizare;
  
• 
  “Năvala” de metodologii, regulamente, acte normative, uneori-explicabil-necorelate între ele, a căror aplicare necesită un efort major din partea directorilor şi a cadrelor didactice;
  
• 
  Multiplele obligaţii transferate şcolii, implicând colectare de dosare, evaluarea acestora, ierarhizarea beneficiarilor etc.;
  
• 
  Alunecarea într-un veritabil postmodernism birocratic, prin exagerarea solicitărilor de “hârtii” care să demonstreze orice activitate susţinută;
  
• 
  Climatul socio-economic, marcat de criză, de subfinanţare, cu efecte asupra calităţii educaţiei;
  
• 
  Lipsa unei politici serioase de orientare şcolară şi profesională care să valorifice potenţialul intelectual, aptitudinal, afectiv al elevilor şi să-i dirijeze în mod realist şi corect pe un traseu profesional adecvat fiecăruia;
  
• 
  Perspectivele vizând accesul viitor pe piaţa muncii;
  
• 
  Popularizarea excesivă în mass-media a unor experienţe regretabile din şcoala românească, care duce la generalizări negative şi dispreţuitoare asupra întregului învăţământ;
  

