Am fost medic

unul dintre ei scăpă din mână bucata de lemn
prinsă în roată pentru frână, şi vagonetul plin
cu nisip începu să alunece pe pantă. Încercam
din răsputeri să-l oprim, îl trăgeam înapoi, dar
zadarnic ne luptam. Deţinutul care scăpase
opritoarea din mână făcu un efort desperat şi
sări în faţa vagonetului ce cobora cu viteză din
ce în ce mai mare. Am auzit cum au pârâit
oasele; piciorul îi fu zdrobit sub roţile de fier.
Eu, în calitate de medic, voiam să-i dau primul
ajutor, dar soldatul SS îmi spuse pe un ton răstit
că aici numai cetăţenii Reichului pot beneficia
de posturile de prim ajutor şi de adăposturile
subterane în cazul atacurilor aeriene.
La apelul de seară, care adeseori dura şi
două ore, se înregistra numărul de tatuaj al to-
varăşului nostru şi după aceea, în sfârşit, fu dus
la spital, în faimosul NKB, Häftlingskrankenbau
(Clădirea spitalului pentru deţinuţi). Acolo, cu o
strălucită tehnică chirurgicală, i se amputară
364/435

---

ambele picioare până la genunchi şi în acelaşi
timp se experimentară pe el câteva noi narcotice
şi alte medicamente fabricate de I. G.
Farbenindustrie.
Întrucât bonturile picioarelor se vindecară
per primam
40
, foaia lui de observaţie medicală
trecu în arhivă, iar el fu expediat într-un trans-
port la crematoriu. În cel de-al treilea Reich,
aşa-numitul unnützer Esser, omul care mănâncă
fără a produce, trebuie să moară.
Munca executată cu încetineală, fumatul
sau folosirea unui sac de ciment pentru a ne
acoperi spatele ca să ne apărăm de ploaie erau
infracţiuni ce se pedepseau cu douăzeci şi cinci
de lovituri. Bătaia se administra de călăul profe-
sionist al KZ-ului în prezenţa unui medic SS,
care de cele mai multe ori nu făcea decât să
constate moartea deţinutului pedepsit. Cauzele
de deces în asemenea cazuri erau contuziile
rinichilor şi ale vertebrelor lombare. De câte ori
am asistat la asemenea bătăi, numărul
365/435

---

loviturilor n-a fost niciodată mai mic de
patruzeci.
Din notele autorului rezultă că depoziţia sa
referitoare la modul cum erau trataţi bolnavii, la
utilizarea gazelor toxice şi la experienţele făcute
pe oamenii vii figurează în dosarul procesului cu
indicaţiile: U.S. AGO — D. 4325.33, U.S. AGO
— D. 4325.36, respectiv U.S. AGO — D.
4325.37.
Din cauza muncii istovitoare, de robi, a
foamei, a frigului, a apelurilor ce durau ceasuri
întregi, a marşurilor lungi şi a lipsei de odihnă
în timpul nopţii, în câteva săptămâni se
prăbuşea chiar şi deţinutul sosit aici în cea mai
bună condiţie fizică.
Zi de zi, după apelul de seară, se aduna
gloată mare la biroul de internări al barăcii-
spital. Erau deportaţi din Polonia, Franţa,
Ungaria, Grecia, Cehoslovacia. Faţa fiecăruia
purta pecetea bolii caracteristice a KZ-ului,
sicosisparasitaris, cu petele provocate de
366/435

---

ciuperca ce atacă rădăcina firelor de barbă,
dând o erupţie ce supurează încontinuu. La
câteva zile după sosirea în lagăr, toţi bărbaţii
erau contaminaţi.
Dar oamenii nu se duceau acolo din pri-