Ambasada Romaniei la Alma Ata



Yüklə 204 Kb.
səhifə1/2
tarix28.10.2017
ölçüsü204 Kb.
#19284
  1   2

ÎNDRUMAR PENTRU AFACERI

cu REPUBLICA KAZAHSTAN

Editia 2013

Redactat si editat de Biroul pentru Promovare Comercial Economica Astana



Cuprins

Informaţii generale

Resurse de materii prime

Evoluţia principalilor indicatori economici

Activitatea de comerţ exterior

Schimburile comerciale cu Romania

Investiţii străine directe

Rezerva valutara a Kazahstanului

Reglementări în domeniul comerţului

Norme privind acordarea vizei de intrare în Kazahstan şi regimul străinilor

Adrese şi informaţii utile
Anexa 1 - Mărfurile şi serviciile scutite de TVA

Anexa 2 - Marfurile produse în Kazahstan sau importate care se supun accizelor



ELEMENTE DE MONOGRAFIE


Denumirea oficială: Republica Kazahstan.

Poziţia geografică: în nordul Asiei Centrale.

Frontiere: lungimea totală - 13394 km.

Vecini: Rusia –7591km, Uzbekistan – 2354km, Turkmenistan – 426km, Republica Kârgâză – 1241km, China – 1782km, ieşire la Marea Caspică – 600 km.

Suprafaţa: 2.724,9 mii km2 (locul 9 în lume, al doilea stat ca mărime în CSI).

Populaţia: 16.197 mii locuitori, la 1 ianuarie 2010 din care 57,5% în mediul urban şi 42,5% în mediul rural.Densitatea medie 5,95 locuitori/km.2






Capitala: Astana (cca. 610.000 locuitori) - capitala de nord şi Alma-Ata (1.392.000 locuitori) - capitala de sud, ambele reşedinţe prezidenţiale.

Alte oraşe principale: Karaganda, Şimkent, Semipalatinsk, Pavlodar, Ust-Kamenogorsk, Jambîl, Aktiubinsk, Petropavlovsk, Kostanai, Aktau, Atîrau.

Limba oficială: kazaha (limbă de stat), rusa (limba oficială).

Ziua naţională: 16 decembrie – Ziua Independenţei – data proclamării suveranităţii de stat.Moneda naţională: tenghe, introdusă la 15 noiembrie 1993.

Curs valutar: 1 dolar SUA la 1 noiembrie 2012 - 150 tenghe.

Structura etnică: peste 120 naţionalităţi, din care: kazahi – 51,85%; ruşi 31,4%; alte naţionalităţi – 16,75% (germani, evrei, coreeni, uiguri, ucraineni, belaruşi, azerbaidjeni, uzbeci, tătari, români-moldoveni etc).

Religia: musulmani (47%), ortodocşi (44%), alţii (9%)

Clima: continentală arida si semi-arida, cu veri calde (media usor peste 30 grd C) si ierni deosebit de reci (media -20 grd C, dar cu extreme in nord est unde temporar poate ajunge la - 40 grd C.

Împărţirea administrativă: Republica Kazahstan este împărţită în 14 provincii şi 2 oraşe de importanţă republicană (Astana şi Alma-Ata)

Republica Kazahstan este un stat tânăr, care s-a desprins din componenţa fostei URSS la 16 decembrie 1991, dată la care anual se sărbătoreşte Ziua Independenţei în această ţară.



ECONOMIE
Dintre fostele republici sovietice, cu excepția Rusiei, Kazahstanul este cea mai extinsa geografic si dispune de rezerve de combustibili fosili, minerale și metale (uraniu, cupru si zinc) majore. Kazahstanul are de asemenea, un sector agricol important din perspectiva efectivelor de animale și a cerealelor. În anul 2002 Kazahstanul a devenit prima țară din fosta Uniune Sovietică care a primit un rating pentru investiții. Economia Kazahstanului si-a revenit in mare parte dupa criza financiară globală din 2008, PIB-ul a crescut cu 7% în 2011. Industriile extractive au fost și vor continua să fie motorul acestei creșteri. Principala problema economica este faptul ca nu are iesire la o mare deschisă, ceea ce limiteaza accesul la export, si pentru aceasta Kazahstanul se bazează pe vecinii săi, în special pentru exporturile de petrol și cereale. Deși porturile sale la Marea Caspica, conductele de transport petrol si căile ferate au fost modernizate, infrastructura aviației civile și a transporturilor rutiere nu au primit aceeasi atentie. Telecomunicațiile se îmbunătățesc odata cu influxul tehnologic, dar necesită investiții considerabile. La sfârșitul anului 2007, cand piețele financiare mondiale au stagnat și intrările de capital in băncile din Kazahstan au scazut considerabil, a fost indusa o criză a creditelor. Scăderea ulterioară bruscă a prețurilor petrolului și ale materiilor prime în 2008, a agravat situația economică și economia Kazaha a plonjat in recesiune. În timp ce criza financiară mondiala a avut un impact semnificativ asupra economiei Kazahstanului, aceasta si-a revenit. Ca răspuns la situatia de criza, guvernul Kazahstanului a luat masuri de devalorizare a monedei nationale (KZT/tenge), de stabilizare a presiunilor pieței și injectat cca 10 miliarde USD pentru stimularea economiei. Influxul financiar de sprijin a contribuit la revigorarea economiei Kazahstanului, care a înregistrat aproximativ 7% creștere în perioada 2010-2011. În ciuda indicatorilor macroeconomici stabili, dependenta exagerata de sectorul extractiei de petrol este un factor de susceptibila instabilitate economica. Pentru contracararea efectelor negative, guvernul Kazah a demarat un program de diversificare economica, care vizează dezvoltarea unor sectoare specifice, cum ar fi transporturi, produse farmaceutice, telecomunicatii, produse petrochimice și de prelucrare a produselor alimentare. În 2010, Kazahstanul a format alaturi de Belarus si Rusia, o Uniune Vamală, într-un efort de a stimula investițiile străine și de a îmbunătăți relațiile comerciale pe aceasta directie. Guvernul face eforturi pentru aderarea la Organizația Mondială a Comerțului, apartenenta care ar trebui să contribuie, de asemenea, la dezvoltarea sectoarelor producatoare de bunuri și de servicii.
RESURSE MINERALE
Republica Kazahstan dispune de resurse importante de hidrocarburi, fapt ce a determinat atragerea interesului şi investitorilor din statele industrializate, puternic dezvoltate. Dezvoltarea sectorului petrol şi gaze naturale al Kazahstanului, după obţinerea independenţei de stat în anul 1992, a avut o deosebită importanţă în reformarea şi redresarea economică a acestei ţări după destrămarea tuturor fluxurilor economice existente în timpul economiei planificate a URSS. Potenţialul ridicat al dezvoltarii acestui sector este determinat de cantităţile importante de petrol şi gaze, existente, în cea mai mare parte concentrate în platoul Mării Caspice şi vestul ţării.

Republica Kazahstan dispune de rezerve însemnate de minereuri feroase şi neferoase, carbune, bauxita, aur si uraniu. Datorită calităţii superioare, sunt deosebit de apreciate pe piaţa internaţională cuprul, plumbul, zincul, nichelul, cobaltul, molibdenul, cadmiul şi uraniul din Kazahstan.


Dezvoltarea industriei extractive a insemnat atragerea a peste 40 md USD investitii straine in Kazakhstan din 1993 care reprezinta 57% din productia industriala nationala (sau cca 13% din PIB). Conform unor estimari, Kazahstanul ocupa locul doi in lume dupa rezervele de uraniu, crom, plumb si zinc, locul trei dupa resursele de mangan, locul cinci dupa resursele de cupru si in primele zece locuri pentru carbune, fier si aur. Este exportator de diamante. Dar cele mai importante resurse detinute de Kazahstan sunt cele de petrol unde ocupa locul 11 in lume.
Kazahstan dispune de largi resurse de fosforit, unul din cele mai mari depozite fiind cel de la Chilisai in nord-vestul republicii cu rezerve de cca 800 mil tone.
PETROL SI GAZE NATURALE
In total, sunt 160 de depozite de titei cu o cantitate estimata de 2,7 mld tone. Explorarile au aratat ca la tarmul Marii Caspice exista depozite de hidrocarburi mult mai mari, de cca 3,5 md tone titei si 2,5 trild metri cubi de gaze naturale. Pe intreaga tara, Kazahstanul detine 6,1 mld tone titei. Exista numai trei rafinarii situate la Atyrau, Pavlodar, si Shymkent. Acestea nu au capacitatea de a procesa toata productia de titei, asa incat o mare parte este exportata in Rusia. Conform datelor SUA, Kazahstanul producea cca 1,5 mil barili titei /zi (cca 245.000 m3) in anul 2009.

Problemele cu care se confruntă sectorul petrol şi gaze din Kazahstan şi care pot influenţa dinamica volumului extracţiei, sunt: absenţa unor rute suficiente de transport al hidrocarburilor către pieţele de desfacere, concurenţa acerba din partea Rusiei si ţărilor din Golful Persic, calitatea scăzută a petrolului din zăcămintele de ţiţei situate în shelful nordic al Mării Caspice care are un conţinut ridicat de sulf şi hidrogen sulfurat, tehnologia veche utilizată în procesul de producţiei şi prelucrare al hidrocarburilor.


AGRICULTURA
Agricultura contribuie cu 10,3% la PIB al Kazahstanului (2005). Cerealele si animalele sunt cele mai importante produse agricole. Terenurile agricole ocupa mai mult de 846 mii kmp, din care 205.000 kmp terean arabil si 611.000 kmp pasuni.
Principalele produse rezultate din zootehnie sunt: pielea, carnea si lana. Principalele culturi agricole sunt: graul, orzul, bumbacul si orezul. Exportul de grau reprezinta o sursa importanta de valuta straina.
TRANSPORT
Infrastructura necesita inca multe proiecte de dezvoltare, desi, exista retele de drumuri si cale ferata care leaga principalele orase.

BANCI
Sectorul bancar kazah s-a resimtit puternic dupa socul finanicar global din 2008. Cateva banci importante, BTA Bank J.S.C. si Alliance Bank, au avut dificultati financiare. Dupa acest moment, sectorul bancar si-a redus expansiunea si s-a restructurat, creditarea scazand la 39% din PIB in 2011 de la 59% in 2007. Desi sistemul bancar rus si cel kazah au unele elemente comune, sunt insa si diferente fundamentale. Bancile din Kazahstan au avut o lunga perioada de stabilitate politica si crestere economica. Tehnologia bancara si calificarea personalului este superioara celei din Rusia.
PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICI

Economia fostei RSS Kazahă a fost puternic integrată în complexul economic sovietic, Kazahstanul fiind republica unională care exporta cca. 70-80% din materiile prime din totalul exportului URSS de asemenea marfuri, în timp ce 45% din bunurile de consum erau importate.

În prezent, Kazahstanul are o economie de piaţă funcţională, recunoscută atât de Uniunea Europeană cât şi de SUA.
PIB a fost în anul 2011 de 178,3 md USD, cu o crestere de 7,5% si structura: sectorul industrial 37,9%, serviciile 56,9% şi agricultura 5,2%.
Dacă în anul 1999, în Kazahstan, produsul intern brut pe cap de locuitor era de peste 700 USD, la sfârşitul anului 2009 acest indicator era de 11.800 USD, iar în anul 2011 de circa 13.200 USD.
Principalii indicatori economici in anul 2011:








Pozitia in economia globala

PIB (paritatea puterii de cumparare)

219,6 mld USD

53

PIB (rata de crestere reala)

7,5%

23

Forta de munca

8,7 mil loc

55

Distributia fortei de munca

- agricultura

- industrie

- servicii


25,9%


11,9%

62,2%





Somaj

5,4%

52

Buget venituri

36,64 md USD




Buget cheltuieli

40,52 md USD




Deficit bugetar

-2,2 md USD

83

Venituri din taxe

20,5% din PIB

160

Datoria publica

12,6% din PIB

132

Inflatia

8,3%

173

PLANUL STRATEGIC PRIVIND DEZVOLTAREA R. KAZAHSTAN PANA IN ANUL 2020.
Directiile principale si obiectivele strategice stabilite pana in anul 2020 prin Planul Strategic de dezvoltare al Kazahstanului sunt:


  • Pregatirea si dezvoltarea tarii dupa depasirea perioadei de criza;

  • Diversificarea accelerata a economiei;

  • Investitiile;

  • Serviciile pentru cetateni

  • Asigurarea acordului national, securitatii, stabilitatii si relatiilor internationale.

Pregatirea si dezvoltarea tarii dupa depasirea perioadei de criza presupune: realizarea unui complex de masuri pentru imbunatatirea climatului de afaceri, asigurarea stabilitatii sistemului financiar, elaborarea unei legislatii stabile care sa permita o crestere si o dezvoltare economica calitativa.


Diversificarea accelerata a economiei va fi asigurata prin actiuni orientate in sectoarele prioritare cum sunt prelucrarea superioara a produselor petroliere, dezvoltarea infrastructurii in sectorul de gaze, dezvoltarea metalurgiei si a productiei de produse metalurgice finite, chimia, productia farmaceutica, industria de aparare, prelucrarea superioara a produselor agricole, industria materialelor de constructii, energetica, transport, telecomunicatii. Prioritatile majore pentru diversificarea economiei vor fi realizate in cadrul Programelor de Stat privind accelararea dezvoltarii industriale si de inovatie in perioada 2010-2014.
Serviciile pentru cetateni presupun: imbunatatirea calitatii vietii si cresterea eficentei serviciilor puse la dispozitia populatiei, crearea unui sistem de aparare sociala si accelararea modernizarii intregului complex comunal de locuinte.
Asigurarea acordului national, securitatii, stabilitatii, si relatiilor internationale presupune: concentrarea eforturilor pentru intarirea, pe mai departe, a situatiei politice interne, eliminarea pericolelor la adresa securitatii nationale si formarea unui mediu extern favorabil.
Planul Strategic prevede atingerea urmatorilor indicatori:

  • ponderea industriei prelucratoare in PIB va fi in 2015 peste 12,5%, iar in 2020 peste 13%;

  • ponderea exportului de marfuri, altele decat materii prime, in total export va creste de la 10% la 40% in anul 2015 si la 45% in anul 2020;

  • productivitatea muncii in industria prelucratoare va creste de 2 ori in anul 2015 si de 4 ori in anul 2020;

  • consumul energetic pentru obtinerea PIB va scadea cu 10% in anul 2015 si cu 25 %in anul 2020;

  • potentialul de export al complexului agrar va creste pana la 8% , in total export, in anul 2015;

  • constructiile se vor realiza cu 80% cu materiale de constructie produse in Kazahstan;

  • rafinariile autohtone vor acoperi intreg necesarul intern;

  • in urmatorii cinci ani productia si exportul de produse metalurgice vor creste de 2ori si productia chimica de 3 ori.

  • Activele Fondului National al Republicii Kazahstan in anul 2020 va reprezenta 30% din PIB ( cca. 90 miliarde USD)

  • PIB va creste in anul 2020 cel putin cu 1/3 din PIB inregistrat in anul 2009.

In plan economic, strategia nationala a Kazahstanului stabileste ca obiective: incadrarea in primele cele mai competitive economii ale lumii, cu un mediu de afaceri favorabil atragerii investitiilor in sectoarele secundare ale economiei pana in 2020, facand astfel economia kazaha mult mai putin vulnerabila la perturbatiile ciclice economice si financiare mondiale. Se prevede intarirea contactelor economice cu statele vecine si alte state.


Pana in anul 2020, Kazahstanul va avea suficiente resurse umane care sa permita dezvoltarea si diversificarea economiei cu o infrastructura eficienta pentru dezvoltarea afacerilor si a exporturilor. Apropierea relatiilor cu alte tari se va face pe baza dezvoltarii intensive a infrastructurii de transport si a telecomunicatiilor. Industria manufacturiera, agricultura si serviciile vor ocupa un loc important in economia kazaha, alaturi de industria extractiva.
In baza aplicarii politicilor sanatoase la Fondului National, rezervele acestuia vor fi peste 30% din PIB. Rata inflatiei se asteapta sa se situeze intre nivelul de 5-8%. Rata de schimb, va asigura un echilibru intre nivelurile de competitivitate intern si extern ale economiei kazahe.
COMERŢ EXTERIOR
Activitatea de comerţ exterior a Kazahstanului a cunoscut evolutii conexate la starea economiei mondiale, cu influente directe dictate de evolutia pretului resurselor de materii prime pe pietele internationale, avand in vedere dependenta majora a economiei de exportul acestor materii prime, dar cu mentinerea unui sold pozitiv al balanţei comerciale.
Evoluţia comerţului exterior a Kazahstanului în perioada 2005-2011 se prezintă astfel: Md. USD




2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

TOTAL

45,1

61,8

80,4

109,1

71,6

94,5

129,7

EXPORT

27,8

38,2

47,7

71,2

43,2

61,6

88,5

IMPORT

17,3

23,6

32,7

37,9

28,4

32,9

41,2

SOLD

+10,5

+14,6

+15,0

+33,3

+14,8

28,7

47,3

Principalele marfuri exportate din Kazahstan: petrol si produse petroliere 59%, metale feroase 19%, produse chimice 5%, masini si utilaje 3%, cereale, lana, carne si carbune

Principalele marfuri importate: masini, utilaje si echipamente, produse din metal, produse alimenatre


Principalii parteneri comerciali in anul 2011 au fost:
La export:

China 21,7%, Franta 9.4%, Germania 8,3%, Rusia 5,3%, Italia 5,2%, Canada 4,5%, Romania 4,5%


La import:

China 30,2%, Rusia 20%, Germania 7,4%, Ucraina 5%


Relatiile economice ale Romaniei cu Kazahstanul
Cadrul juridic
Relatiile comerciale ale României cu Republica Kazahstan au la baza Acordul de Parteneriat si Colaborare între UE şi statele membre ale UE, pe de o parte, şi Republica Kazahstan, pe de alta parte.
La data de 02.03.2010 a fost semnat la Astana, Acordul intre Guvernul României şi Guvernul Republicii Kazahstan cu privire la colaborarea economică, intrat în vigoare la data de 31 mai 2011.
Odata cu Acordul de cooperare economica, a fost semnat si Protocolul de cooperare în domeniul uraniului, între KAZATOMPROM, din partea kazaha şi CNU şi Nuclearelectrica, din partea româna.

Schimburile comerciale bilaterale romano-kazahe

Volumul schimburilor comerciale Mil USD





2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Total

1661,7

1448,2

3.882,9

1982,8

1909,9

3362,1

3021,39

2432,86

Export

35,5

90,6

82,0

72,3

110,23

175,3

110,75

52,56

Import

1626,2

1357,6

3.800,9

1910,5

1799,67

3186,8

2910,63

2380,30

Sold

-1590,7

-1267,0

- 3.718,9

-1838,2

-1689,44

- 3011,5

-2799,88

-2327,74

Schimburile comerciale româno-kazahe se caracterizează printr-o evoluţie usor oscilantă a comerţului bilateral în perioada 2005-2010, cu un vârf atins in anul 2008 (3,8 mld USD) si o valoare mai redusa in 2011 (3,3 mld USD). Pe fondul general al crizei financiar-economice mondiale comerţul bilateral a înregistrat o tendinţă de scădere în anii 2009 şi 2010, reducere determinata, in special, de scaderea importului românesc. In principal, efectele s-au repercutat asupra: importului de produse minerale mai redus la finele anului 2009 comparativ cu anul 2008, importul de metale comune si articole metalice. Exportul românesc s-a diminuat in perioada 2008-2009, in special, la categoria metale comune, la masini aparate, echipamente electrice. Incepand cu anul 2009 se inregistreaza livrari la exportul romanesc de mijloace navale de transport (pacheboturi, nave de croaziera, feriboturi) care au determinat o crestere a exporturilor romanesti si stabilizarea schimburilor comerciale bilaterale.


In anul 2012, comparativ cu aceeasi perioada a anului 2011, volumul schimburilor comerciale a scazut cu 13,96 %, din care exporturile au scazut cu 37,2 %, iar importurile au crescut cu 12,6 %.
In anul 2013, volumul total al schimburilor comerciale a fost de 2432,86 mlioane dolari SUA , din cre exportul a fost de 52,56 milioane dolari si importul de 2380,30 milioane dolari. Soldul balantei cmerciale a fost de 2327,74milioane dolari USA.
Desi importurile romanesti din Kazahstan sunt semnificative ca volum, ele sunt reprezentate de titei, resursa energetica strategica atat din perspectiva diversificarii surselor cat si a sigurantei aprovizionarii pe termen lung. Partea romana este interesată în diminuarea deficitului comercial, prin creşterea livrărilor de mărfuri pe piaţa kazahă.
Structura schimburilor comerciale
Principalele categorii de produse exportate de Romania in anul 2012 sunt: mijloace navale de transport (58%), echipamente electromecanice (30%), produse chimice (7%), metale comune si materiale plastice (cu cate 2% fiecare), alte categorii, intre care: mobila, textile si produse vegetale (sub 1%).
Importurile din Kazahstan sunt in proportie de 99% formate din titei. Mai exista doua categorii de produse importate, care desi ca proportie reprezinta sub 1%, ca valoare nu poate fi trecuta cu vederea, respectiv: produse chimice anorganice (4,4 mil USD) si ingrasaminte (4,3 mil USD).
Investitii kazahstaneze in Romania:
La data de 31.12.2010 erau inregistrate in Romania 16 societati comerciale cu capital social subscris kazahstanez cu un total echivalent sumei de 51,5 mii dolari SUA. R. Kazahstan ocupa locul 119 în clasamentul pe ţări de rezidenţă a investitorilor în societati comerciale cu participare straina.
Cea mai mare investiţie kazahstaneză în România este achiziţionarea companiei Rompetrol de către KazMunaiGaz care nu este inregistrată statistic în contul Kazahstanului. Investitia a insemnat preluarea a doua rafinarii in Romania si cca 630 statii benzina in mai multe tari UE..

De asemenea, firma Polyus Gold (RUS) a vandut trei licente de operare in perimetre aurifere din Maramures si o fabrica de tratare a minereurilor din Baia Mare catre firma kazaha Sat & Company.


Investitii româneşti în Kazahstan

Conform statisticilor părţii kazahe, investiţiile româneşti în Republica Kazahstan sunt de 253,6 milioane USD.


Relatiile economice ale R. Kazahstan cu tarile UE
Relaţiile Republicii Kazahstan cu Uniunea Europeană sunt reglementate prin Acordul de Parteneriat şi Cooperare (APC), semnat in anul 1999 si modificat prin mai multe protocoale ca urmare a procesului de extindere a UE. APC va fi inlocuit de un Acord Avansat de Parteneriat si Cooperare – AAPC care se afla in negociere.
Acordul UE – Kazahstan pentru otel a expirat in 2006. Se asteapta semnarea unui nou acord.

Acordul UE – Kazahstan pentru textile a expirat in 2004, dar el a fost prelungit in 2006 printr-un Protocol suplimentar la Acordul de Parteneriat si Cooperare. El trebuie insa semnat pentru a intra in vigoare.


Mai sunt semnate si alte acorduri UE – Kazahstan în domeniile energiei si securitatii nucleare.
Domeniile prioritare de cooperare a UE cu Kazahstanul sunt prevazute în Strategia Regională a UE pentru Asia Centrala (2007 - 2013). Aceasta prevede in linii principale: permanentizarea dialogului politic, initiativa educationala europeana, initiativa europeana pentru justitie, dialogul pe tema drepturilor omului, dialogul permanent pe tema energiei. Interesele strategice europene vizeaza securitatea si stabilitatea regionala ca sursa primara energetica pentru UE. Strategia se doreste a fi un instrument de promovare a dezvoltarii economice, a comertului si a investitiilor, inlaturarea barierelor comerciale, sprijinul pentru intrarea in OMC, promovarea unui mediu de afaceri favorabil si sprijinirea diversificarii economice (prin dezvoltare sustenabila si a resurselor locale), sprijina reformele in sistemul financiar. Nu in ultimul rand sunt promovate INOGATE si TRACECA (proiecte de infrastructura de transport energie si comert) .
In planul schimburilor comerciale R. Kazahstan reprezinta un important partener comercial si investitional pentru UE din Asia Centrala
Daca in anul 2007 volumul schimburilor comerciale R.Kazahstan – UE au fost de 19,4 mld EURO, in anul 2011 acestea au ajuns la nivelul de 28,6 mld USD, din care exportul kazah a reprezentat 22,6 mld USD si importul de 6 mld USD. Ponderea schimburilor comerciale ale Kazahstanului cu UE (in totalul schimburilor) a fost in anul 2011 de 32,4%.
In structura exportului kazah in tarile UE predomina petrolul si produsele petroliere (91,6%), produse manufacturate (2,3%) si produse chimice (2,2%).
Ponderea importului din tarile UE in prezent este de 23,8%. Structura importului Kazah consta, in principal, din: minerale si produse prelucrate din acestea (28,8%), echipamente si utilaje (26%), diverse produse manufacturate (23,7%), produse chimice (9,1%), produse alimentare si agricole (5%) si materii prime (4,6%).
REGLEMENTĂRI ÎN DOMENIUL COMERŢULUI
Activitatea de comerţ a Kazahstanului este fundamentată pe orientarea spre deschidere a economiei ţării, participarea cu drepturi egale la diviziunea internaţională a muncii şi integrarea în economia mondială. Kazahstanul nu este membru al OMC, dar este in proces de accedere, avand sprijinul UE. In aceste conditii, comertul UE cu Kazahstanul este reglementat de acorduri bilaterale sau autonome. Kazahstanul se bucura de facilitatile Sistemului Generalizat de Preferinte.
În domeniul reglementării activităţii de comerţ exterior a fost luate masuri pentru liberalizarea comerţului precum:

- s-a eliminat contingentarea exportului de mărfuri;

- s-a redus lista mărfurilor pentru care este solicitată licenţă;

- au fost eliminate taxele vamale de export la toate mărfurile cu excepţia exportului de cereale, petrol, gaze naturale şi metale neferoase;

- s-a eliminat practica acordării de scutiri vamale şi fiscale;

- s-a desfiinţat instituţia exportatorilor speciali;

- au fost înfiinţate o serie de zone economice libere;

- a fost elaborată o schemă de preferinţe pentru ţările slab dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare;



- pentru prevenirea importului unor mărfuri de calitate inferioară a fost perfecţionat sistemul de control tehnic, sanitar, fito-sanitar şi de altă categorie;
Aproximativ o treime din mărfurile prevăzute în Tariful vamal de import al Kazahstanului sunt scutite de taxa vamală. Cuantumul taxei vamale de import este cuprins între 5 şi 20% pentru marea majoritate a poziţiilor tarifare din Tariful vamal al Kazahstanului. Cele mai mari taxe vamale, respectiv 100%, sunt prevăzute pentru spirt etilic nedenaturat de concentraţie cel puţin 80% din volum şi spirt etilic denaturat şi alt fel de spirt de orice concentraţie. Depăşesc pragul de 20% taxele vamale pentru peşte, conserve de peşte, icre, zahăr alb, drojdii active, ape minerale, hrană pentru câini, ţigări şi articole din tutun, sulfură de sodiu, parfumuri, chibrituri, pelicule cinematografice, pelicule din polimeri, produse din mase plastice, covoare, ţesături speciale, produse textile finite, lame de bărbierit, tacamuri şi diferite ustensile de bucătărie de tăiat, rame sau armături din metale preţioase, armament şi muniţie, căţi de joc şi mese speciale pentru cazinouri.
Sunt scutite de plata taxelor vamale mijloacele de transport care efectuează transporturi internaţionale, mărfurile introduse cu caracter umanitar şi sub forma de asistenţă tehnică, utilajele tehnologice achiziţionate în contul bugetului şi a împrumuturilor externe, utilaje şi părţi de completare ca aport al investitorului străin la fondul de capital al întreprinderii mixte, mărfurile cu regim de import/export temporar şi cele introduse pentru reprezentanţele diplomatice străine acreditate în Kazahstan şi personalul acestora.
Regimul licenţelor de export şi import
Prin HG Nr. 1037 din 30 iunie 1997 a Guvernului Republicii Kazahstan, au fost stabilite regulile de eliberare a licenţelor de import şi export precum şi lista mărfurilor care se supun acestor măsuri. În general, se eliberează licenţe pentru exportul următoarelor mărfuri: animale şi plante sălbatice; armament şi tehnică militară; materiale nucleare, tehnologii, utilaje şi instalaţii, materiale speciale nenucleare, deşeuri nucleare; aparatură Rontgen, aparate şi utilaje care folosesc substanţe radioactive şi izotopi radioactivi; oase de elefant, coarne, copite; materii prime pentru medicamente de provenienţă animalieră sau din plante, fosfor, materii prime, materiale, aparatură, instalaţii, tehnologii care ar putea fi utilizate la fabricarea armelor nucleare şi a altor tipuri de arme de distrugere în masă, mijloace şi aparatură de cifrat, substanţe explozive, pietre semipreţioase, arme civile şi de serviciu, mijloace de protecţie împotriva substanţelor otrăvitoare şi părţi ale acestora.
Licenţa se eliberează pentru o singura categorie de marfă de către instituţia abilitată prin lege, în termen de cel mult o lună de la predarea documentelor. Pentru întreprinzătorii mici, termenul de eliberare a licenţelor este de 10 zile de la predarea documentelor. Termenul de valabilitate a licenţei este de cel mult un an calendaristic începând cu data eliberării licenţei. Termenul de valabiltate a licenţei poate fi prelungit până la terminarea îndeplinirii obligaţiilor contractuale, dar nu mai mult de un an calendaristic. Pentru prelungirea termenului de valabilitate a licenţei, deţinătorul acesteia prezintă în scris organului emitent, motivele acestei solicitări.
Pentru obţinerea licenţei se depun următoarele documente:

a) cerere tip de obţinere a licenţei

b) copia contractului de vânzare-cumpărare sau a altui document de expropriere dintre participanţii la operaţiunea de comerţ exterior şi originalul acestora pentru confruntare

c) contractul dintre exportator şi producător, sau importator şi consumator de marfă, dacă cel care solicită licenţe este un intermediar.

d) certificatul privind înregistrarea de stat

e) document care să certifice plata taxelor pentru eliberarea licenţei

f) licenţa organului de stat corespunzător împuternicit pentru desfăşurarea anumitor genuri de activitate

g) aprobarea Guvenului R. Kazahstan sau a organului de stat împuternicit pentru fiecare tip de mărfuri, conform legii în vigoare



h) opisul cu documentele prezentate

Taxe şi impozite
Impozitele care se plătesc în Kazahstan sunt: impozitul pe venit corporativ, impozitul pe venit individual, taxa pe valoarea adăugată, accize, taxă de rentă pentru petrolul brut exportat şi gazele condensate, taxe şi plăţi speciale pentru cei care exploatează subsolul, impozitul social, impozitul pe pământ, impozitul pe mijloacele de transport, impozitul pe proprietate. Nivelul acestor taxe este stabilit prin acte normative separate.
Cuantumul TVA în Kazahstan este de 11%. În anexa 1 sunt prezentate mărfurile care sunt scutite de plata TVA.
Alte taxe care se plătesc în Kazahstan sunt:


Taxa pe venitul corporatiei

20% (2010), atat pentru entitatile juridice rezidente cat si nerezidente care opereaza in Kazahstan printr-o companie permanent inregistrata (pt nerezidenti trebuie corelat cu taxa pentru filiala).

TVA

Valoarea TVA este de 12% si se aplica volumului de vanzari pe teritoriul Kazah si produselor si serviciilor importate in Kazahstan. Pragul cifrei de afaceri pentru înregistrarea ca plătitor de impozit pe valoarea adăugată este de approx EUR 195.000. Valoarea TVA la export este de 0%.

Taxa pe venit personal

10% pentru rezidenti si 15% pt nerezidenti.

Taxa sociala

Platita de entitatile sociale cu 11% din salariile si beneficiile incluse ale angajatilor

Taxa pe profit a filialei

15% platibili la valoarea venitului net dupa taxarea venitului corporativ a sediului central al entitatii juridice cu sediul in Kazahstan.

Impozitul pe venit reținut la sursa de plată

Impozitul pe venit reținut la sursa de plată este pus pe venitul non-rezidentilor din surse kazahe. Nivelul actual este de 15% in cele mai multe cazuri. Pentru rezidenti din “zone neimpozitate” nivelul taxei este de 20%. Un nivel de 5% se aplica veniturilor provenite din veniturile din primele de asigurare plătibile în conformitate cu acordurile de risc de reasigurare si din veniturile provenite din servicii de transport international.

Taxa pe proprietate

Taxa pe proprietate se aplica pe cladiri si este de 1,5 % pentru entitati juridice.

Accize

Se aplica la alcool (pana la 3 EUR /litru), lichioruri (pana la 2,5 EUR /litru), tigari (pana la 5 EUR /buc), benzina (pana la 25 EUR/tona), titei (0 EUR/tona), condensat (0 EUR /tona) masini cu motor peste 3000 cc (0,5 EUR /cc) produs in Kazahstan sau importat in Kazakhstan.

Taxa de inchiriere la export

Taxa de inchiriere aplicata la exportul de titei, condensat si carbune, depinde de pretul pietei (de la 0% cand barilul este 20 USD pana la 32% cand barilul de titei ajunge la 200 USD sau peste).

Taxe pentru venituri ascunse

Taxele de acest tip includ bonusurile de semnatura, bonusuri rezultate din operatiuni comerciale, plati pentru compensarea costurilor istorice, taxe pe productia de minerale si taxa pe profitul in exces.

Taxa pe vehicul

Bazata pe capacitatea motorului, greutate si nr locuri.

Taxa pe teren

Se aplica entitatilor juridice care detin terenuri sau au dreptul de utilizare.

Alte taxe

Include taxe speciale, inclusiv pentru jocuri de noroc, pentru inregistrare, licentiere, poluarea mediului, utilizarea resurselor de apa, paduri, etc (taxă pentru folosirea pământului; taxă pentru folosirea resurselor de apă din surse de suprafaţă, taxă pentru poluarea mediului înconjurător, taxă de exploatare a lumii animale, taxă de utilizare a pădurilor, taxă pentru folosirea parcurilor şi rezervaţiilor naturale protejate în mod deosebit, taxă pentru utilizarea benzii de frecvenţă radio, taxă pentru punerea la dispoziţie a legăturii telefonice interorăşeneşti şi internaţionale, taxă pentru utilizarea căilor maritime de comunicaţie, taxă pentru amplasarea în exterior a reclamei).

De asemenea, mai sunt cunoscute taxe pentru: înregistrarea de stat a persoanelor juridice, taxă pentru înregistrarea întreprinzătorilor individuali, taxă pentru înregistrarea de stat a drepturilor pentru proprietate imobiliară şi afaceri cu aceasta, taxă pentru înregistrarea de stat a bunurilor mobile ipotecate, taxă pentru înregistrarea mijloacelor radioelectronice şi dispozitivelor de înaltă frecvenţă, taxă pentru înregistrarea mijloacelor de transport mecanice şi remorcilor, taxă pentru înregistrarea vaselor maritime, fluviale şi de dimensiuni mici, taxă pentru înregistrarea navei ipotecate sau navei care se construieşte, taxă pentru înregistrarea aeronavelor, taxă pentru înregistrarea medicamentelor, taxă pentru înregistrarea drepturilor de creaţie şi obiectelor asociate de drept, a contractelor de liceţă pentru folosirea creaţiei şi obiectelor asociate de drept, taxă privind tranzitul mijloacelor de transport auto a teritoriului Kazahstanului, taxe de la desfăşurarea licitaţiilor, taxă de licenţă pentru dreptul de a desfăşura anumite tipuri de activităţi, taxă pentru eliberarea autorizaţiei privind întrebuinţarea bandei de frecvenţă de către posturile de radio şi televiziune.


In Anexa 2 sunt prezentate marfurile produse în Kazahstan sau importate care se supun accizelor.


CARACTERISTICILE MEDIULUI CONCURENŢIAL
Pornind de la cerinta expresa a Guvernului kazah de a implementa intr-o masura cat mai mare a experientei externe integrand forta de munca si tehnologia locala si coreland cu dorinta unei prezente cat mai indelungate pe piata, trebuie sa ia in calcul inregistrarea ca o companie locala sau formarea unui parteneriat cu o companie locala. Dezvoltarea afacerilor in Kazahstan necesita rabdare si determinare in a depasi dificultatile birocratice. Succesul depinde insa in mare masura de profesionalismul echipei de negociere, dar si de calitatea produsului/serviciului oferit.


Yüklə 204 Kb.

Dostları ilə paylaş:
  1   2




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin