America curs 1 27. 03. 2004

AMERICA

CURS 3-----12.03.2004

Muntii Cordilieri

1. 
   Muntii Coastelor – s-au format in Neozoic, in urma subductiei placii Pacifice sub cea americana (I curs). Se desfasoara din Alaska pana in Mexic. In sectorul Canadei, are o fragmentare accentuata si se detaseaza de continent sub forma de insule si arhipelaguri (ex.: Vancouver, I-le Alexander, I-le Regina Charlotte). Spre S apare o tendinta de regrupare a reliefului in Masivele Olympus si Klamath. La S de Klamath fragmentarea tectonica a format depresiunea longitudinala California. Tot legat de fragmentarea tectonica, amintim Falia San Andreas, inca activa si care este sursa instabilitatii tectonice din zona.
   

Relieful muntos se extinde in Pen. California (alt. peste 3.000 m) si in S Mexic-ului prin catena Sierra Madre del Sud.

2. 
   Cordiliera Mediana – incepe prin M-tii Alaskai (Alpii Alaskai), cu cota maxima din Cordilieri, Vf. Mckinley – 6.194 m. Pe teritoriul canadian, culmile se restrang in latime, iar spre S se desfasoara M-tii Cascadelor cu numerosi vulcani (ex.: St. Helens, Adams, Hood).
   

In Masivul Rainier se afla aproximativ 25 ghetari. M-tii Cascadelor se continua spre S cu Sierra Nevada, formati din sisturi cristaline, dar in cadrul localitatilor, exista activitate vulcanica intensa, rezultand platouri de lave ce formeaza chei si canioane. Raul Yosemite cu Parcul National.

Masivul San Bernardino face trecerea spre Sierra Madre de Vest in Mexic.

3. 
   Podisurile intramontane nord-americane – sunt fragmente ale structurilor paleozoice, antrenate in miscarile orogenice ale Cordilierilor.
   

Subunitati :

• 
  Pod. Yukon
  
• 
  Pod. Interioare Canadiene
  
• 
  Pod. Columbiei
  
• 
  Pod. Marelui Bazin
  
• 
  Pod. Colorado
  
• 
  Pod. Mexican
  

• 
  Pod. Yukon este strabatut de raul Yukon si se extinde pe teritoriul Alaskai si Canadei. Este modelat glaciar si fluvial.
  
• 
  Pod. Interioare Canadiene au inaltimea de 2.000 m, dar se numesc podisuri numai prin comparatie cu catenele muntoase inconjuratoare.
  
• 
  Pod. Columbiei este de natura vulcanica, format prin revarsarea lavei pe suprafete extinse. Raurile au sculptat canioane adanci. Caracteristice sunt vaile de tip Coulee, rezultate in urma actiunii apelor de sub calota glaciara, aparand in relief ca vai suspendate deasupra vailor actuale.
  
• 
  Pod. Marelui Bazin (C-V S.U.A.) este format din masive orientate N-S, separate de depresiuni de tip Bolson, unele cu altitudini negative cum este Valea Mortii (-86 m sub nivelul marii).
  

Bolson = depresiuni inchise, endoreice, fara scurgeri exterioare, gazduind lacuri sarate. Lacurile Utah si Marele Lac Sarat. In S sunt Deserturile Mojave, Gila.

• 
  Pod. Colorado este cunoscut prin relieful sculptat in depresiuni mezozoice si eocene, necutate, rezultand structuri tabulare ce au format canioane impresionante (ex.: raul Colorado, peste 450 Km lungime si 0,5-3 Km adancime).
  
• 
  Pod. Central Mexican este cuprins in Sierra Madre de Vest si cea de Est, iar in S Sierra Vulcanica Transversaal. In Sud sunt forme vulcanogene variate, in C si N depresiuni endoreice de tip Bolson.
  

4. 
   Cordiliera Estica – incepe in Alaska cu M-tii Brooks, se continua cu M-tii Stancosi Canadieni, in cadrul carora se remarca M-tii Mackenzie, apoi M-tii Stancosi (S.U.A.), Guadalupe, Sierra Madre de Est.
   

M-tii Stancosi (S.U.A.) au o orientare NV-SE, cu peste 50 de varfuri cu altitudine de peste 4.000 m. In N unitatii se detaseaza Pod. Yellowstone, situat la 2.000-2.500 m , format prin depuneri masive de lave, brecie si tufuri vulcanice. In cadrul sau se afla Parcul National Yellowstone, celebru prin cele 3.600 izvoare termale, gheizere si vulcani noroiosi si mofete.

La S de Sierra Madre de E si de V se desfasoara Sierra Vulcanica Transversa, o asociere de elemente vulcanice, aparute pe un sistem de fracturi. Cele mai impresionante aparate vulcanice : Popocatepetl si Orizaba (peste 5.000 m).

RELIEFUL AMERICII CENTRALE

Principalele trasaturi :

• 
  fragmentarea accentuata, fiind constituit dintr-un istm alungit si arhipelag insular
  
• 
  predomina relieful muntos (altitudini de 3.500 – 4.000 m)
  
• 
  putine podisuri
  
• 
  campii litorale inguste
  
• 
  cel mai raspandit: relieful vulcanic cu vulcani explozivi
  
• 
  relief carstic bine dezvoltat in Pen. Yucatan, Cuba, Jamaica (carst tropical tipic)
  
• 
  trecerea de la relieful Americii de N spre cel al Americii Centrale se realizeaza prin Istmul Tehuantepec, care a jucat rolul unui sant tectonic.
  

AMERICA CENTRALA ISTMICA

D.p.d.v. morfologic, se evidentiaza 2 compartimente separate de grabenul Nicaragua. Primul are structuri vechi paleozoice, apartinand uscatului nordic, situat la N de graben. Al 2-lea are structuri neogene si se afla la S de graben.

Din aceste considerente, grabenul este considerat ca linia de sudura intre America de N si America de S. Sunt mai multe unitati de relief :

1. 
   Masivul Sierra Madre de Chiapas (3.400 m) este un horst cristalin peneplenizat, peste care s-au revarsat lave vulcanice. Este situat la extremitatea SE a Mexicului.
   
2. 
   Lantul Vulcanico-Costal pe tarmul Pacificului, in zona de subductie a placilor, Cel mai important vulcan : Tajumulco (4.000 m) si Tacana (Guatemala).
   
3. 
   Masivul Guatemalei : fragmentare tectonica intensa, constand dintr-o asociatie de inaltimi, depresiuni si culoare tectonice ocupate de lacuri sau vaile raurilor.
   
4. 
   Pen. Yucatan are ca element definitoriu relieful carstic bine dezvoltat (doline, uvale, avene, pesteri). In cadrul peninsulei se detaseaza 2 subunitati : Campeche (V) si Masivul Maya (SE). In E este litoral jos cu mlastini si mangrove.
   
5. 
   M-tii Honduras au o structura veche cristalina paleozoica, suprafete de nivelare care ajung pana la 2.500 m inaltime. In E, relieful coboara brusc in Campia Litorala Mosquitos.
   
6. 
   Depr. Nicaragua se suprapune unui graben tectonic, avand numeroase cuvete lacustre : Nicaragua si Managua.
   
7. 
   Cordilierii Istmului Costa Rica – Panama sunt alcatuiti din 3 sectoare :
   

• 
  N : Cordilieri de Costa Rica (pana la 3.400 m) cu structuri cristaline si vulcanice
  
• 
  C : Cordilieri de Veragua
  
• 
  S : Cordilieri Darien
  

Inaltimile scad de la N-S, pana la 100 m in zona ingusta a istmului, rezultand construirea Canalului Panama.

II AMERICA CENTRALA INSULARA

In legatura cu originea acestuia se pune intrebarea daca este reminescenta unui vechi uscat sau este vorba de un continent nou. Raspunsul este diferit, pentru ca in alcatuirea sa apar structuri foarte vechi (ca si structuri continentale) si structuri foarte noi, prin adaugarea de noi uscaturi, ceea ce pune in evidenta tendinta de evolutie.

Cuprinde Antilele Mici si Antilele Mari.
Antilele Mari cuprind :

1. 
   Insula Cuba – are un relief de campie (alt. 100 m) , cu o catena muntoasa : Sierra Maestra (2.000 m). La baza sa se desfasoara un podis format pe calcare, rezultand unul dintre cele mai tipice carsturi.
   
2. 
   Insula Jamaica – are un relief muntos, aparand relieful carstic, cu formele caracteristice, numite mogote.
   
3. 
   Insula Haiti – este strabatuta de un masiv muntos, cuprinzand 3 cordiliere orientate V-E:
   

Cordiliera Septentrionala, Cordiliera Centrala si Cordiliera Meridionala, separate de culoare joase. Pe litoral apar campii inguste de abraziune.

4. 
   Insula Puerto Rico – are un relief muntos
   
5. 
   Insulele Bahamas – este un arhipelag de 3.000 insule, de origine coraligena.
   

Antilele Mici sunt dispuse in 3 arcuri orientate N-S, cu litologie diferita:

1. 
   Arcul exterior – de origine sedimentara, calcaroasa, cu recif coraligen. Din acest arc fac parte : Ins. Barbados, Trinidad, Anegada.
   
2. 
   Arcul median – depozite cristaline : Ins. Virgine, Antiqua, Guadelupa, Tobago.
   
3. 
   Arcul intern – este preponderent vulcanic : Ins. Dominica, Martinica, Santa Lucia, Grenada. Vulcani importanti : Mt. Pelee (Ins. Martinica)