Analiza pieței cerealiere



Yüklə 243,83 Kb.
səhifə2/4
tarix27.11.2017
ölçüsü243,83 Kb.
#33065
1   2   3   4

Sursa: Date procesate conform informaţiei MADR

    1. Valorificarea producţiei cerealiere din România



      1. Valorificarea producţiei de grâu

Deși producţia de grâu are o valorificare prin vânzare-cumpărare mult peste cea a producţiei de porumb (si datorita utilizării porumbului ca furaje), totuşi comercializarea grâului pe piaţa este mult sub nivelul înregistrat în

celelalte tari europene.

În România, în anul 2009, se comercializa 69,3% din producția utilizabila. În Spania procentul era de 93,7%, iar în Italia de aproape 90%.

Din punct de vedere cantitativ, o a doua caracteristica o reprezintă evoluţia concordanta a producţiei si a vânzărilor în afara agriculturii, astfel încât proporţia între acestea nu se modifica în mod substanţial. Deşi au fost ani agricoli cu producţie redusa la jumătate (precum în anul 2007), autoconsumul (utilizarea interna la producător) s-a diminuat mai puţin.

Tabelul . Modul de valorificare a producţiei de grâu, mii tone



Sursa: prelucrare în baza datelor INS

In ultimi ani autoconsumul de grâu, pentru furaje şi seminţe, precum şi pentru prelucrarea în vederea consumului uman în gospodăriile populaţiei s-a stabilizat la circa 1,6 mil. tone.

Extinderea pieţei grâului s-a manifestat, mai ales, după aderarea României la UE. Din acest punct de vedere, evoluţia din anii 2009 şi 2010 este sugestivă, cu atât mai mult cu cât producţia de grâu utilizabilă a fost în anul 2010 cu circa 2 mil. tone mai mică decât în anul 2009. Ca urmare a producţiei mai reduse, în anul 2010 cererea internă a fost asigurată prin reducerea stocurilor. În aceste condiţii, vânzările în afara agriculturii au continuat să-şi majoreze ponderea în producţie, apropiindu-se astfel de pragul de 70%. Faţă de anul 2008, când ponderea vânzărilor în producţie a fost chiar sub valoarea din 2005, s-a înregistrat o majorare a acestei ponderi cu 9,5 puncte procentuale.


      1. Valorificarea producţiei de porumb boabe

Aşa cum se menţiona în primele pagini, bilanţul de aprovizionare pentru porumb boabe se deosebeşte semnificativ de bilanţul de aprovizionare al grâului prin faptul că principala destinaţie pentru porumb o reprezintă utilizarea ca furaj.

Dacă la grâu, pentru această destinaţie se utilizează circa 8% din resurse, la porumb 73% din resurse sunt utilizate ca furaje.

Cu toate acestea, decalajele de comercializare pe piaţă a porumbului între România şi alte ţări din UE rămân la fel de ridicate. În România ponderea producţiei comercializată pe piaţă în total producţie este de 39%. În Ungaria procentul se apropie de 87%, în Spania de 80%, iar în Italia de 78%.

Tabelul . Modul de valorificare a producţiei de porumb boabe, mii tone



Sursa: prelucrare în baza datelor INS

Având în vedere principala destinaţie a porumbului, variaţiile anuale de producţie s-au reflectat în variaţii, aproximativ de aceeaşi amploare, ale autoconsumului pentru furaje şi mult mai puţin în vânzările în afara agriculturii. În anul 2005, când producţia de porumb boabe a fost de 14541,6 mii tone, vânzările în afara agriculturii au însumat 4879 mii tone. În anul 2010 la o producţie de 7973,3 mii tone, au intrat pe piaţă 3100,3 mii tone. În schimb autoconsumul s-a redus de la 8517,6 mii tone în 2005 la 4957,1 mii tone în anul 2010.



    1. Comerţul internaţional al României

Din tabelul prezentat mai jos se atestă o balanţă comercială pozitivă, în special pe segmentul de cereale, unde exportul prevalează cu mult importul (cu excepţia anului 2007, până la aderarea României la UE)

Tabelul . Comerţul internațional, milioane euro



SPECIFICARE

EXPORT

IMPORT


2007


2008


2009


2010


2007


2008


2009


2010

Animale vii şi produse animale


252


278


326


434


870


1191


1116


984

Produse vegetale


440


1198


1125


1639


1037


1259


1003


1141

Fructe comestibile


39


33


39


62


246


245


176


179

Cereale


151


638


631


893


271


308


250


248

Grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale


68


106


88


164


144


227


160


217

Produse alimentare, băuturi şi tutun


362


583


704


890


1288


1669


1544


1584


Total produse NC I-IV


1122


2165


2243


3127


3339


4346


3823


3926

Yüklə 243,83 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin