Analiza preliminară a impactului de reglementare efectuată asupra necesităţii elaborării proiectului de Hotărîre a Guvernului cu privire la aprobarea Cerințelor de calitate pentru produsele apicole
Yüklə 156,03 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- II. Definitivarea problemei Componenta juridică
- Elementul analitic. Motivul apariției problemei şi estimarea dimensiunii acesteia
- Estimarea posibilelor consecinţe în cazul în care nici o acţiune nu e întreprinsă
- III. Costurile majore şi beneficiile anticipate ale intervenției statului Impacturile negative sau costurile intervenției statului
- Impacturile pozitive sau beneficiile intervenției statului
- Nesiguranţele majore referitor la potenţialele impacturi ale intervenţiei statului
- IV. Evaluarea abordărilor alternative Opţiunile alternative
- Strategia de consultanţă
- Viceministru Iurie Ușurelu
|
Analiza preliminară a impactului de reglementare efectuată asupra necesităţii elaborării proiectului de Hotărîre a Guvernului cu privire la aprobarea Cerințelor de calitate pentru produsele apicole
Analiza impactului de reglementare efectuată asupra necesităţii elaborării proiectului de Hotărîre a Guvernului cu privire la aprobarea Cerințelor de calitate pentru produsele apicole a fost elaborată în vederea executării art. 13 „Analiza impactului de reglementare” din Legea nr. 235-XVI din 20.07.2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător, a Legii nr. 317 din 18.07.2003 privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administrației publice centrale şi locale, precum şi a punctului 9 din Hotărîrea Guvernului nr.1230 din 24.10.2006 cu privire la aprobarea Metodologiei de analiză a impactului de reglementare şi de monitorizare a eficienţei actului de reglementare. AIR reprezintă argumentarea necesităţii adoptării proiectului respectiv de hotărîre de Guvern, în baza evaluării impactului potenţial al acestuia asupra activităţii de întreprinzător şi intereselor societăţii, precum şi în baza analizei corespunderii actelor normative scopurilor politicii de reglementare şi principiilor Legii nr. 235-XVI din 20.07.2006.Prezenta AIR a fost efectuată cu respectarea modalităţilor de evaluare expuse în Metodologia de analiză a impactului de reglementare şi de monitorizare a eficienţei actului de reglementare, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1230 din 24.10.2006.II. Definitivarea problemei Componenta juridică În conformitate cu Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 793 din 02.12.2009, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare este autoritatea publică centrală de specialitate, abilitată cu funcții de promovare a politicii agroalimentare, inclusiv în domeniul producerii și procesării producțiilor animaliere. În prezent, relaţiile în domeniul apiculturii, în special a producerii produselor apicole pentru consum uman, sunt reglementate tangențial de acte normative, precum Hotărîrea Guvernului nr. 661 din 13.06.2007 cu privire la aprobarea Reglementării Tehnice “Miere naturală”, care stabileşte cerinţele minime de calitate și siguranţă alimentară pentru mierea naturală pentru consumul uman. Actul normativ însă reglementează doar un singur produs dintr-o gamă larga de produse apicole, care ar putea fi fructificate de către oameni. Deaceea, este necesară aplicarea unor noi abordări, care au drept scop eliminarea barierelor care împiedică valorificarea pe deplin a produselor apicole și plasarea lor pe piață. Conform noilor abordări, proiectul de Hotărîrea Guvernului cu privire la aprobarea Cerințelor de calitate pentru produsele apicole prevede stabilirea cerinţelor minime de calitate, siguranţă alimentară, prezentare şi etichetare, care trebuie respectate la producerea şi comercializarea produselor apicole (cerii de albine, propolisului, lăptişorului de matcă, veninului de albine și polenului) pentru consumul uman, provenite atît din producţia internă, cît şi din cea de import. Direct sau indirect, domeniul este reglementat în prezent de următoarele acte legislativ–normative: - Legea apiculturii nr. 70-XVI din 30.03.2006; - Legea nr.78-XV din 18.03.2004 privind produsele alimentare; - Legea nr.105-XV din 13.03.2003 privind protecţia consumatorilor; - Legea privind securitatea generală a produselor nr.422–XVI din 22.12.2006; - Legea nr. 235-XVI din 20.07.2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător; - Hotărîrea Guvernului nr. 661 din 13.06.2007 cu privire la aprobarea Reglementării Tehnice “Miere naturală”; - Hotărîrea Guvernului nr. 308 din 29.04.2011 pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind materialele şi obiectele destinate să vină în contact cu produsele alimentare; - Hotărîrea Guvernului nr. 520 din 22.02.2010 pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind contaminanţii din produsele alimentare; - Hotărîrea Guvernului nr. 221 din 16.03.2009 cu privire la aprobarea Regulilor privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare. Elementul analitic. Motivul apariției problemei şi estimarea dimensiunii acesteia Apicultura este o ramură a zootehniei care studiază biologia și tehnologia creșterii și exploatării albinelor, în scopul obținerii de producții apicole ridicate și a sporirii producției de semințe la plantele agricole entomofile. Datorită particularităților biologice specifice, albinele furnizează omului importante produse, iar prin acțiunea de polenizare încrucișată a plantelor entomofile asigură însemnate sporuri de producție la multe culturi agricole. Cercetările din ultimul timp au stabilit că valoarea sporurilor de recoltă, obținută în urma polenizării plantelor agricole cu ajutorul albinelor întrece de 10 - 15 ori valoarea produselor apicole obținute de la albine. Este bine cunoscut faptul că, pe lîngă polenizare, care indiscutabil este cel mai valoros produs al familiei de albine, dar care în Republica Moldova nu este apreciat la justa valoare, mierea este considerată principalul produs al stupului. Obținerea mierii este de fapt și principalul scop al celor care înființează o stupină. Există însă o varietate de produse apicole care sunt furnizate de către albini ca rezultat al activității vitale a lor, care pot fi și sunt utilizate atît în alimentația oamenilor cît și în diferite sfere nealimentare cum sunt industria farmaceutică, cosmetică și altele. Aceste produse sunt întrebuințate ca produse obținute pentru uz personal sau sunt plasate pe piață ilegal, deoarece nu sunt reglementate la nivel național. Potrivit art.25 al Legii nr. 235 din 01.12.2011 privind activităţile de acreditare şi de evaluare a conformităţii, orice produs plasat pe piață trebuie să satisfacă cerinţele esenţiale care oferă un nivel adecvat de protecţie intereselor publice, precum sănătate şi siguranţă în general, sănătate şi siguranţă la locul de muncă, protecţie a consumatorilor, protecţie a mediului şi securitate, și să fie însoțit de documente care atestă conformitatea. Conformitatea produselor se evaluează în baza cerinţelor esenţiale stabilite pentru produsele respective în reglementările tehnice aplicabile. Produsele pentru care lipsesc reglementări tehnice vor fi supuse evaluării conformităţii în baza prevederilor stabilite în standardele naţionale voluntare aplicabile produselor respective, a căror listă se aprobă prin ordin al autorităţii cu funcţii de reglementare şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Prin urmare, în cazul în care pentru un produs lipsesc reglementări tehnice, acestea vor fi supuse evaluării conformităţii în baza prevederilor stabilite în standardele naţionale - care în Republica Moldova sunt declarate voluntare. Produsele apicole cele mai des întîlnite, cu excepția mierii de albine, sunt ceara de albine, propolisul, lăptişorul de matcă și polenul. Beneficiile întrebuințării produselor apicole sunt indiscutabile, acestea avînd efecte cuative asupra întregului organism uman. Hipocrate, “părintele medicinei”, a recunoscut proprietățile tămăduitoare ale produselor apicole în tratarea artritei și a altor afecțiuni comune. În zilele noastre, dovezile științifice arată că produsele apicole îmbunătățesc circulația, reduc inflamațiile și stimulează imunitatea. Prin apiterapie se trateaza scleroza multiplă, artrita, guta, zona zoster, tendinita. Apiterapia este cea mai eficientă armă împotriva diverselor afecțiuni cu care te confrunți de-a lungul vieții. Produsele apicole sunt alimente, dar si medicamente deoarece ele hrănesc, vindecă și energizeaza organismul unei persoane. Iata cîteva informatii utile despre produsele apicole. Lăptișorul de matcă. Este o substanţă secretată de glandele hipofaringiene ale albinelor, cu care sunt hrănite larvele de albină în primele trei zile de viaţă ale acestora. Doar regina stupului se bucură de preţiosul lăptişor pe toată durata vieţii sale. Iar pentru că se hrăneşte în mod exclusiv cu această comoară a naturii, matca trăieşte până la 5 ani – fapt cu totul uimitor, din moment ce albinele muncitoare au, în medie, o durată de viaţă de doar 45 zile. Lăptișorul de matcă pur este un elixir al sănătății care ajută la întărirea sistemului imunitar, la scăderea nivelului de colesterol, contribuind la reducerea tensiunii arteriale, este folosit în cazuri de epuizare fizică și psihică, stres, afecțiuni endocrine și ale ficatului, îmbunătățește memoria și somnul, încetinește procesul de îmbătrînire. Lăptișorul de matcă pur este o componentă excelentă în tratamentele cosmetice atît pentru ten, cît şi pentru păr. Polenul. Este o fabrică de substanțe nutritive. Este o substanță aurie, produsă de flori și culeasă de albine. Hrănește sistemul endocrin, sistemul nervos, organele și țesuturile. Este antidotul alergiilor la mediul înconjurător. Unul dintre cele mai bune remedii naturale. Atunci cînd este folosit de persoanele sănătoase, polenul poate crește randamentul fizic și intelectual, fortifica organismul și sistemul imunitar (este foarte bine să fie utilizat pe perioada epidemiilor de boli infecto-contagioase), suplinește eventualele lipsuri de vitamine sau de acizi aminați ori săruri minerale (în timpul sarcinii, alăptării, convalescenței). Polenul poate fi de asemenea folosit de persoanele ce suferă de afecțiuni precum: astenie, anorexie, rahitism, întîrzieri de creștere la copii, senescență, constipație, colite, diaree cronica, anemie, alcoolism, fragilitate vasculară, colibaciloză, adenom de prostată, hepatită cronica, ciroza hepatică, nevroze, artroză, boli de piele, căderea părului, migrene, tumori maligne, etc. Propolisul. Un material rășinos cules de albine de pe mugurii și coaja plopilor și a coniferelor și folosit pentru sterilizarea stupului - albinele căptușesc interiorul stupului cu propolis. Propolisul conține cel puțin 150 de substanțe cu rol benefic asupra sănătății. Este medicamentul perfect în tratarea inflamațiilor, afecțiunilor virale, ulcerului, rănilor superficiale sau afecțiunilor pielii. Stimulează secreția bilei și a glandelor endocrine și te scapă de iritațiile stomacului și anumite probleme respiratorii. Problemele articulațiilor sau stările de nervozitate își găsesc și ele remediul în propolisul albinelor. Îmbunătățește de asemenea apetitul și este suplimentul perfect pentru cei mici sau persoanele care nu au poftă de mîncare. Ceara de albine. În stadiul incipient, ceara este un lichid incolor produs de glandele aflate în abdomenul albinelor. După ce aceasta este mestecată și procesată, albinele o atașează de pereții fagurelui. Cînd este consumată sub forma ei simplă, ceara nu aduce beneficii notabile; totuși, grație conținutului ei mare de nutrienți, poate fi utilă la îmbunătățirea aspectului pielii atunci cînd este aplicată local. Principalele ingrediente ale acestui produs sunt acizii grași și alcoolul cu catena lungă, ceara de albine fiind complet netoxică. Încă din timpuri antice, practicienii în domeniul plantelor foloseau ceara de albine în diverse preparate medicale. Astăzi, ea este întrebuințată în special în industria cosmetică, în unguente și creme cu aplicare topicală și în produse comerciale, cum sunt lumînările. Unele persoane consumă ceara ca atare, întrucît e foarte potrivită ca hrană indigestă (care stimulează mișcarea intestinelor). Iată care sunt cele mai importante utilizări ale cerii de albine pentru sănătate: tratarea rinitei alergice („febra fînului“) și a astmului cu ceara de albine este o practică statornicită, grație proprietăților antialergice ale cerii, care protejează pielea de alergenii din aer. Si lumînările din ceara de albine pot calma simptomele de alergie. Atunci cînd sunt aprinse, aceste lumînări produc ioni negativi, care curăță aerul de particulele de praf, polen și alți alergeni. Veninul de albine este un produs biologic propriu al albinei și nu intră în rîndul principiilor active transmise de plante. Componentele sale acționează, pe de o parte, ca inhibitoare ale sistemului nervos, iar pe de altă parte, ca stimulente ale inimii și ale glandelor cortico-suprarenale. Prin stimularea producerii de cortizon, veninul de albine actionează în tratarea afecțiunilor reumatismale, mai cu seamă în artrite. Fără îndoială produsele apicole sunt foarte necesare pentru profilaxia multor maladii, și pot constitui o alternativă sigură preparatelor medicamentoase, avînd în vedere că este știut faptul că este mult mai ușor și mai puțin costisitor de a preveni o maladie decît a o trata. Totodată, trebuie de menționat că efectele benefice pot fi obținute doar în cazul întrebuințării produselor apicole calitative, conforme și salubre, produse în baza bunelor practici și a unor tehnologii stabilite, care ar asigura inofensivitatea produsului. Pe de altă parte, valoarea biologică înaltă și cererea în creștere pentru produsele apicole, îi determină pe unii afaceriști să le falsifice. Există o gamă largă de metode și recete de falsificare a produselor apicole. Spre exemplu, ceara de albine poate fi substituită total sau parțial cu așa agenți de falsificare precum: ceruri de origine vegetală, ceruri de origine animală sau derivate (cel mai des sunt folosite seul sau stearina), rășinile și colofoniu, hidrocarburi petroliere (parafina, cerezina, smoala), etc. La fel de simplu poate fi falsificat și lăptișorul de matcă. Agenții de falsificare pot imita produsul natural din punct de vedere organoleptic, dar nu și compoziția chimică, fapt ce se poate decela prin compararea produsului natural cu cel falsificat. Agenții de falsificare și modificările ce pot fi depistate în laborator sunt: adaosul de triturat de larve de albine (se modifică așa indici precum apa peste limita maximală, proteina sub limita minimă, pH peste 4,5, apariția de fragmente de epitelii larvare depistate la examenul microscopic), adaosul de amidon sau făină de cereale (urmărește corectarea consistenței ca urmare a diluării cu apă), adaosul de ou integral sau gălbenuș de ou (duce la conținut de grăsime peste limita maximală și pH peste 4,5) și alcool și alți conservanți (pe motivul că o păstrare îndelungată este problematică). Propolisul este un produs care poate fi falsificat chiar și cu produse apicole – cu ceară de albine (în cazul unui conținut mai mare de 30 %). Mai poate fi amestecat cu răşinile de conifere, care dau un miros pronunţat de terebentină, iar uleiul de terebentină, absent din produsul natural, este uşor de identificat. Veninul de albine poate fi falsificat cu orice pulbere de culoare albă solubilă în apă. Albușul de ou crud uscat și măcinat sub formă de pulbere fină cu structură cristalină, albă strălucitoare, poate imita foarte bine veninul de albine. Deasemenea, veninul de albine poata fi falsificat fiind amestecat omogen cu lapte praf, amidon, sare sau zahăr în formă de pudră, etc. După cum s-a menționat, produsele apicole pot fi ușor falsificate, respectiv consumatorul poate fi dus în eroare sau chiar pusă în pericol sănătatea acestuia, mai cu seamă în condițiile vidului normativ pentru produsele menționate. Reieșind din aceasta, și avînd în vedere că standardele naționale, dar și standardele altor state preluate de către Republica Moldova, sunt declarate voluntare, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, în calitate de autor al proiectului, își propune să reglementeze domeniul dat prin elaborarea unui act normativ care ar facilita accesul produselor apicole atît pe piața autohtonă, cît și pe piața altor țări. Obținerea produselor apicole, cu excepția mierii de albine, necesită aplicarea unor tehnologii speciale care stimulează albinele să furnizeze unul sau altul produs. Spre exemplu, cantitatea normală de ceară obținută de la descăpăcirea fagurilor se estimează la 1 kg de ceară la 100 kg miere obținută, există însă procedee (șiretlicuri) de a impune albinele să secrete cantități mai mari de ceară. O situație similară se poate urmări și la capitolul obținerea propolisului. Prin reglarea jocului între scîndurelele sau plăcile stupului pot fi colectate cantități mai mici sau mai mari de propolis, aceasta din cauză că albinele tind să astupe orice fisură cu propolis. Anual, apicultorii din republică obțin 2,7 – 3,3 mii tone de miere de albine (în dependență de condițiile meteorologice), ceea ce constituie 25-30 kg de miere marfă obținută de la fiecare familie de albine. În valoare monetară această cantitate de miere valorează circa 1000 lei, ceea ce asigură venituri nu prea mari apicultorilor care întrețin un număr redus de familii de albini. Această sumă ar putea fi dublată în cazul valorificării potențialului de producere a familiilor de albine. Produsele secundare obținute din activitatea apicolă pot avea o valoare similară cu cea a mierii ca produs de bază. Evident, obținerea și/sau colectarea produselor apicole secundare necesită depunerea unor eforturi suplimentare, însă cu siguranță apicultorii ar recurge la aceste procedee pentru a-și majora veniturile. Asta însă în cazul existenței unei piețe de desfacere a produselor apicole secundare, adică în cazul posibilității certificării și plasării pe piață a lor.
La nivel normativ, se păstrează un vid de reglementare în domeniul calității și inofensivității produselor apicole, persistă bariere pentru implementarea parțială a unor acte legislative cum sînt Legea apiculturii nr. 70-XVI din 30.03.2006, Legea nr.78-XV din 18.03.2004 privind produsele alimentare, Legea nr.105-XV din 13.03.2003 privind protecţia consumatorilor, etc, precum și normative - Programul de dezvoltare a apiculturii în Republica Moldova (pentru perioada 2006-2015), aprobat prin Ordinul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare nr. 152 din 30.06.2006 La nivel economic, avînd în vedere imposibilitatea plasării pe piață, se vor produce în continuare cantități reduse de produse apicole, ceea ce reduce considerabil veniturile apicultorilor și stagnează în general dezvoltarea sectorului apicol. Totodată, luînd în considerație valoarea biologică a produselor apicole și cererea manifestată de către solicitanți, aceste produse vor fi puse la dispoziția consumatorilor însă pe o cale mai puțin legală, fără acte de proveniență, fară un certificat de conformitare care ar atesta inofensivitatea produsului, dar și fără vre-o oarecare evidență din partea organelor fiscale. La nivel de protecție a consumatorului, după cum s-a menționat anterior, lipsa documentelor de trasabilitate a produsului și de inofensivitate a lui, supun riscului sănătatea și bunăstarea consumatorului. Unele produse apicole fiind perisabile (ex. lăptișor de matcă) necesită a fi produse și păstrate în condiții speciale, iar neglijarea acestor norme pot atenta la starea de sănătate a consumatorului. În ceea ce privește bunăstarea, consumatorul poate fi dus în eroare aruncînd la lada de gunoi produsul contrafăcut și necalitativ sau consumînd-ul să nu obțină efectele scontate. Scopul statului Prin aprobarea de către Guvern a proiectului de Hotărîre a Guvernului cu privire la aprobarea Cerințelor de calitate pentru produsele apicole, statul urmăreşte crearea premizelor de dezvoltare a ramurii apicole, asigurarea unor condiții optime de activitate a apicultorilor din Republica Moldova, majorarea veniturilor apicultorilor autohtoni, reglementarea activității de producere, păstrare și plasare pe piață a produselor apicole salubre, inofensive și calitative și protejarea consumatorilor acestor produse. Prin intermediul actului dat, vidul normativ în domeniu va fi completat cu prevederi prin care vor fi stabilite reguli și măsuri care trebuie respectate în timpul colectării, procesării, ambalării, depozitării, transportării și plasării pe piață a produselor apicole, precum și cerințele necesare de amenajare a spațiilor de producere și păstrare. III. Costurile majore şi beneficiile anticipate ale intervenției statului Impacturile negative sau costurile intervenției statului Impacturi negative în urma intervenției statului nu au fost identificate; La costurile intervenției statului pot fi atribuite costurile de elaborare și promovare a proiectului de Hotărîre a Guvernului, precum și costuri administrative de monitorizare a implementării actului normativ.
La impacturi pozitive în urma intervenției statului ar putea fi atribuite:
Nesiguranţele majore referitor la potenţialele impacturi ale intervenţiei statului La fel ca în alte domenii de activitate, în apicultură există agenți economici sau persoane fizice care fie neintenționat (din necunoaștere sau nepăsare), fie intenționat, din motivul de ași reduce la maxim cheltuielile de producere și/sau sporire a venitului cu orice preț, produc produse necalitative, falsificate, etc. Este de menționat faptul că, apicultorii sînt preponderent persoane de vîrsta a treia, persoane care au anumite convingeri și o oarecare fobie față de o activitate transparentă, adică o bună parte din apicultori nu doresc să înregistreze afacerea, să ducă o evidență zootehnică și a producerii, să asigure trasabilitatea produselor obținute. În aceste condiții aceștea ar continua să obțină produse apicole în afara normelor sanitar-veterinare, de igienă și de producere stabilite prin prezentul act normativ.
Opţiunile alternative vor fi comparate, folosind următorul tabel sumar:
IV. Strategia de consultanţă Determinarea grupurilor de interese Efectul implementării proiectului de Hotărîre a Guvernului cu privire la aprobarea Cerințelor de calitate pentru produsele apicole vor fi resimţite într-o măsură diferită, de cîteva grupuri social-economice, fiecare urmărind interesele sale bine determinate: 1) operatorii din domeniul respectiv (apicultorii, procesatorii produselor apicole, importatorii și exportatorii a acestor produse), care trebuie să accepte şi să se conformeze cerinţelor prescrise;
Strategia de consultanţă Strategia de consultanţă va fi axată pe două metode (active) de bază: a) cercetări în mass-media şi literatura de specialitate care reflectă problematica domeniului dat; şi b) interviul, care presupune întrevederi cu persoanele direct sau tangenţial implicate în domeniul dat. Va fi efectuată consultarea pasivă prin expunerea/publicarea proiectului nominalizat, pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare www.maia.gov.md pentru dezbateri publice, care vor fi luate în consideraţie. Procesul de consultare. Vor fi consultate următoarele organe de stat şi obşteşti: Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor, Ministerul Sănătății, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Autorităţile UTA Găgăuzia, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, Confederaţia Naţională a Patronatului din Republica Moldova, Asociația Națională a Apicultorilor din Republica Moldova, agenți economici din domeniul de referință. Vor mai fi consultate: Grupul de lucru pentru reglementarea activităţii de întreprinzător, Centrul Naţional Anticorupţie, Ministerul Justiţiei. Prin urmare, menţionăm că în procesul de consultare se ţine cont de cei asupra cărora documentul normativ va avea impact, precum şi de tehnica de elaborare şi aprobare a actelor normative existentă în Republica Moldova. V. recomandări Autorii analizei preliminare a impactului de reglementare propun elaborarea proiectului de Hotărîre a Guvernului cu privire la aprobarea Cerințelor de calitate pentru produsele apicole. Emiterea proiectului de Hotărîre a Guvernului nominalizat va asigura un nivel înalt de calitate pentru produsele apicole autohtone, prin asigurarea unei trasabilități începînd cu formarea familiilor de albine și aplicarea tratamentelor acestora și finisînd cu plasarea pe piață a produsului finit. Totodată, se vor institui condiții noi de activitate transparentă în domeniul producerii (colectării), procesării, depozitării și transportării produselor apicole. Astfel considerăm oportună elaborarea și aprobarea proiectului de Hotărîre a Guvernului cu privire la aprobarea Cerințelor de calitate pentru produsele apicole, luînd în considerație avantajele evidente pe care le poate aduce proiectul preconizat în comparaţie cu lipsa de reglementări în acest domeniu, ţinând cont de importanţa produsului pentru alimentaţie, profilaxia multor maladii și întărirea imunității oamenilor, dezvoltarea economică a statului, dar şi pentru imaginea pozitivă a Republicii Moldova pe plan internaţional.
Ex. V. Roşca Tel. 022 210 118 valentin.rosca@maia.gov.md Yüklə 156,03 Kb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||