Analiza Preliminară a Impactului de Reglementare efectuată pentru proiectul Hotărîrii Guvernului cu privire la modificarea și completarea Hotărîrii Guvernului nr
Yüklə 96,97 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- 2. Definirea problemei Componenta juridică
- Elementul analitic. Motivul apariţiei problemei şi estimarea dimensiunii acesteia
- Importul Republicii moldova pe anii 2012 – 2014 pentru legume și fructe proaspete
- Exportul Republicii moldova pe anii 2012 – 2014 pentru legume și fructe proaspete
- Scopul acțiunilor statului
- 1.Integrarea în spațiul economic european.
- 2.Diversificarea piețelor de desfacere.
- 3.Produse mai sigure și mai calitative.
- 4.Conformarea cu acquis-ul comunitar.
- Costurile majore și beneficiile anticipate ale intervenției statului
- Evaluarea abordărilor alternative
- Alternativa Posibile avantaje Posibile dezavantaje
- Riscuri
- Strategia de consultanță Determinarea grupurilor de interese
- Strategia de consultanţă
- Aspecte concluzive şi recomandări (sumar) Aspecte privind implementarea
- TABELUL DE SINTEZĂ a obiecţiilor, comentariilor şi propunerilor înaintate pentru AIR preliminară
- Rezultatul examinării obiecţiilor/propunerilor
|
Analiza Preliminară a Impactului de Reglementare efectuată pentru proiectul Hotărîrii Guvernului cu privire la modificarea și completarea Hotărîrii Guvernului nr. 929 din 31 decembrie 2009 referitor la aprobarea ”Cerințe de calitate și comercializare pentru fructe și legume proaspete”.
Analiza preliminară a impactului de reglementare pentru proiectul hotărîrii Guvernului cu privire la modificarea şi completarea Hotărîrii Guvernului nr. 929 din 31 decembrie 2009 referitor la aprobarea Reglementării tehnice ”Cerințe de calitate și comercializare pentru fructe și legume proaspete” , a fost elaborată în vederea executării art. 13 „Analiza impactului de reglementare” din Legea nr. 235-XVI din 20 iulie 2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător, a art. 37 (f1) a Legii nr. 317-XV din 18 iulie 2003 privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi a punctului 9 din Hotărîrea Guvernului nr. 1230 din 24 octombrie 2006 cu privire la aprobarea Metodologiei de analiză a impactului de reglementare şi de monitorizare a eficienţei actului de reglementare. Analiza preliminară prezentată, reprezintă argumentarea necesităţii adoptării proiectului nominalizat al Hotărîrii de Guvern, în baza evaluării impactului potenţial al acestuia asupra activităţii de întreprinzător şi a intereselor societăţii. 2. Definirea problemei Componenta juridică Necesitatea intervenţiei Guvernului în stabilirea cerințelor de calitate și comercializare pentru fructe și legume proaspete este determinată de Legea nr. 78-XV din 18.03.2004 privind produsele alimentare, Legea nr. 317-XV din 18.07.2003 privind actele normative ale Guvernului și ale altor autorități ale administrației publice centrale și locale, și Legea nr. 105-XV din 13.03.2003 privind protecția consumatorului, care prevede că, proiectul trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau același nivel. Măsurile propuse pentru completarea Reglementării tehnice ”Cerințe de calitate și comercializare pentru fructe și legume proaspete”, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 929 din 31 decembrie 2009, vor fi realizate conform Planului Național de Armonizare a Legislației pentru anul 2015, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 16 din 26.02.2015. În acest context una din problemele de bază constă în procesul de plasare pe piață a fructelor și legumelor autohtone, care la moment nu sunt specificate cerințe specifice conform dispozițiilor Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 ca: clasificarea, calibrarea, toleranțele, prezentarea și marcarea pentru fructele și legumele proaspete (tomate; salată, cicoare creață și cicoare de grădină cu frunze întregi; ardei; citrice; struguri de masă; mere; pere; piersici și nectarine; căpșune; kiwi). Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare va întocmi lista standardelor generale, care va fi aprobată prin ordinul Ministerului în conformitate cu normele Comisiei Economice Europene a Organizației Națiunilor Unite (CEE – ONU), www.unece.org. În cadrul acestor standarde generale se vor include următoarele fructe și legume: caise, anghinare, sparanghel, vinete, avocado, fasole, fructele ”Berry” (zmeura, mure, coacăze, merișor, etc.), varza broccoli, varza de Bruxelles, morcovi, conopidă, ciuperci albe, ciuperci comestibile, cireșe și vișine, ardei iuți, varza Chinezească, castraveți, dovlecei, ciuperci cultivate, chimen dulce, smochine, usturoi, legume cu frunze (măcriș, spanac, napi, etc.), praz, mango, pepene galben, ceapa, mazăre, curmal Japonez, ananas, prune, cartofi, gutuie, țelina pentru pețiol, legume rădăcinoase și cu tuberculi, ceapa eșalotă, castane dulci, trufe, pepeni verzi etc. Proiectul are drept scop de a realiza produse de o înaltă calitate, care să contribuie la sporirea calității produselor finite, majorarea exportului și protejarea drepturilor și intereselor legitime a consumatorului. Ulterior se va crea spaţiul economic favorabil pentru desfăşurarea activiţăţilor agenţilor economici şi al producătorilor. La fel, se va realiza o bază normativă actualizată, ce va asigura soiurile de fructe și legume corespunzătoare standardelor. În acest context, menționăm că completările prezentului proiect va realiza sarcina ce constă în monitorizarea implementării cerințelor de calitate și comercializare pentru fructe și legume proaspete cu legislația și practicile UE, sarcină ce a fost impusă Republicii Moldova în contextul semnării Acordului de Asociere cu UE și anume, în baza de a transpune cerințele Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei din 7 iunie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce priveşte sectorul fructelor şi legumelor şi sectorul fructelor şi legumelor prelucrate.
Moldova este o ţară agrară mică în Europa de Est unde agricultura a fost întotdeauna vitală pentru economia ţării în ansamblu, reprezentând 30% din PIB şi 60% din exporturi. Moldova este în proces de a a-şi ajusta procedurile de inspecţie şi export în concordanţă cu cerinţele UE de calitate pentru fructe şi legume proaspete. În general Moldova are condiţii foarte bune pentru producerea culturilor horticole. Fructele principale plantate sunt merele, acoperind aproximativ 65 mii hectare, urmate de sîmburoase, 40 mii hectare în mare măsură de prune şi cireşi, struguri de masă, 8 mii hectare. Suprafaţa medie anuală cultivată cu legume în teren deschis constituie 35 42 mii hectare şi suprafaţa legumelor cultivate în teren protejat (sere) constituie 550 hectare. Prin urmare legumele și fructele au un rol important în alimentație, fiind surse de vitamina A, C, acid folic, minerale, reușind sa protejeze corpul și să îl apere de diverse maladii. Cele mai cunoscute și cele mai gustate legume sunt varza, morcovii, cartofii, ardeii, ceapa, care sunt întîlnite pe mesele de zi cu zi. Sunt legume importante, dar și altele, in funcție de zona, climat și preferință, se pot dovedi cel puțin la fel de populare. Mai mult decît atît, oamenii au nevoie de mult mai multă energie pentru a-și alimenta creierul, iar această energie, echivalentul a cel puțin 300 kcal, trebuie să fie sub formă de glucoză. Această "rație" de energie poate fi ușor gasită în legume și în unele fructe, în funcție de caracteristicile fiecăreia. Calitatea înseamnă satisfacerea așteptărilor pe care le au consumatorii. Aspectele de calitate vizate de Reglementarea tehnică “Cerinţe de calitate şi comercializare pentru fructele şi legumele proaspete” sînt determinate de aspectul comercial al fructelor și legumelor proaspete prezentate spre vînzare, prin caracteristicile organoleptice (aspect exterior, gust, miros, culoare și formă) şi caracteristici generale și specifice (clasificare, calibrare, toleranțe, prezentare și marcare) ale acestora, pe care un fermier dorește să le promoveze, iar consumatorul dorește să le cunoască. Conform datelor Serviciului Vamal (declarațiile vamale de export și import a agenților economici) și Biroului Național de Statistică observăm că în tabelele de mai jos este prezentată evoluția exportului și importului la următoarele fructe și legume proaspete din anii 2012 – 2014: cartofi, tomate, castraveți și cornișor, struguri de masă, mere, pere, gutui, caise, etc. Importul Republicii moldova pe anii 2012 – 2014 pentru legume și fructe proaspete:
Exportul Republicii moldova pe anii 2012 – 2014 pentru legume și fructe proaspete:
Astfel, în perioada anilor 2012 – 2014, la compartimentul exporturilor observăm o ușoară creștere către piețile statelor Uniunii Europene și în alte state cu excepția statelor CSI. Cu toate acestea pe prima poziție încă se situează țările membre ale CSI. Pentru a avea un succes de mare proporții privitor la exportul de fructe și legume spre piețile Uniunii Europene și ale altor state din lume, trebuie să aducem în concordanță legislația Republicii Moldova cu cea a Uniunii Europene, să devenim țară terță. În modul acesta Republica Moldova va putea oferi altor țări produse ce vor întruni în mare măsură aceleași standarde (privitor la clasificare, calibrare, prezentare, marcare, ambalare), care sunt deja pe teritoriul UE și ale altor țări. Astfel, vor dispărea în mare măsură barierile ce nu permit agenților economici de a avea succesul pentru comercializare a produselor autohtone către piețile UE și ale altor state. Scopul acțiunilor statului Implementărea Acordului de Asociere cu UE, dar și necesitatea orientării exporturilor spre alte piețe de desfacere ca urmare a măsurilor protecționiste (introduse de Rusia), precum și a declinului economic în regiune (din cauza situației din Ucraina), standardele europene creează o serie de oportunități pentru producătorii autohtoni, precum: 1.Integrarea în spațiul economic european. Standardele europene facilitează colaborarea, comunicarea, sistemul de măsurare și de producție la nivelulpieții comunitare, dar și comerțul la nivel european. Astfel, prin standardele europene se asigură o interoperabilitate și compatibilitate a procesului de producție, livrare și vânzare a produselor și serviciilor. Astfel, acestea pot contribui la intensificarea legăturilor dintre mediul de afaceri autohton cu cel european. Facilitarea accesului pe piața unică a UE se datorează faptului că standardele europene sunt recunoscute de către organismele naționale a 33 de țări (statele membre ale UE, inclusiv state non-UE, precum Elveția, Norvegia, Islanda, Macedonia și Turcia). Așadar, standardele europene permit accesarea unei piețe de circa 600 mil. de consumatori (statele UE, EFTA, Macedonia și Turcia). 2.Diversificarea piețelor de desfacere. Standardele europene sunt recunoscute pe plan internațional. De aceea, folosirea lor de către producătorii moldoveni vor permite să exporte atât spre UE, cât și spre alte piețe. În condițiile restricționării accesului pe piața rusească, ajustarea produselor autohtone la cerințele standardelor europene ar încuraja reorientarea exporturilor pe piețe de desfacere mai previzibile, cu reguli de joc clare și imixtiune politică minimă. 3.Produse mai sigure și mai calitative. Adoptarea standardelor europene creează beneficii atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru consumatori. La elaborarea standardelor europene se ține cont de recomandările a 33 de organisme naționale din țările membre ale CEN și CENELEC. Totodată, la elaborarea standardelor se iau în calcul propunerile organizațiilor specializate în asigurarea sănătății și protecției consumatorilor. În aceste condiții, produsele conforme cu aceste standarde sunt sigure și calitative, or, piața europeană este considerată una din cele mai exigente piețe din lume. În concluzie, preluarea acestor standarde va duce la sporirea calității și respectiv maximizarea siguranței produselor. 4.Conformarea cu acquis-ul comunitar. Aplicarea standardelor europene permite conformarea cu cerințele impuse de piața europeană, creșterea competitivității produselor autohtone și respectiv un acces mai facil pe cea mai mare piață de desfacere din lume (507 milioane de consumatori europeni). Or, multe din standardele europene figurează în regulamenteletehnice ale UE („standarde armonizate”), iar aplicarea lor asigură respectarea cerințelor legislației europene, care este una din cele mai exigente din punctul de vedere al calității și siguranței. Scopul acestui proiect este de a da posibilitate agenților econimici în lanţul valoric de fructe şi legume proaspete (producători, ambalatori, comercianţi angro, etc.) să obţină o înţelegere mai bună despre pieţele interne pentru produsele sale pentru a spori profitabilitatea pe pieţele locale și de a identifica procedurile legale ce trebuie de urmat pentru a livra fructe şi legume în stare proaspătă în Moldova, precum și de a obţine o înţelegere mai bună despre procedura de comercializare mai eficientă a produselor autohtone prin intermediul diferitor surse de comercializare. Prin aprobarea hotărîrii Guvernului cu privire la modificarea și completarea Hotărîrea Guvernului nr.929 din 31.12.2009, statul urmărește scopul reglementării cerințelor specifice de calitate și comercializare pentru fructele și legumele proaspete, care urmează a fi plasate pe piață, să garanteze calitate, precum și să asigure funcționarea eficientă a pieței interne și de desfacere în exterior. Modificările propuse vin în scopul de a elimina lacunele existente în actele normative, de a oferi transparență pentru obținerea rezultatelor atît pe piața internă cît și pe piețele externe. Astfel, modificarea Reglementării tehnice ”Cerințe de calitate și comercializare pentru fructe și legume proaspete”, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 929 din 31.12.2009 necesită a fi completată, iar pentru îmbunătățirea documentului se propun următoarele modificări:
Acest proiect are drept obiectiv contribuirea la ridicarea calității fructelor și legumelor proaspete conform cerințelor UE, în scopul de a susține agenții economici, care implementează tehnologii avansate pentru a obține o recoltă bogată la hectar.
Impacturile negative sau costurile intervenţiei statului. Prin aprobarea hotărîrii respective nu au fost depistate impacturi negative. Impacturile pozitive sau beneficiile intervenţiei statului. Implementarea cadrului juridic va avea următoarele efecte pozitive:
Ca urmare a definirii problemei şi scopului au fost identificate următoarele opţiuni:
În tabelul de mai jos sunt expuse posibilele avantaje şi dezavantaje pentru fiecare opţiune în parte, după cum urmează:
OPŢIUNEA I. „A nu face nimic” Necesitatea modificării şi completării Hotărîrii Guvernului nr. 929 din 31.12.2009 intervine în urma lacunelor create în cadrul normativ. Absenţ a intervenţ iei ar menţ ine situaţ ia din prezent, caracterizată de o legislaţ ie dispersată, cu următoarele efecte negative:
În aceste circumstanțe opțiunea de ”a nu face nimic” și de a continua în același mod, nu are nici un avantaj. Riscuri Din cauza lipsei capacităţilor de evaluare a calităţii fructelor și legumelor proaspete, se va crea un spaţiu ambiguu între consumator şi oferta înaintată de producător. Totodată, în urma acestor acţiuni, nu se va asigura calitatea fructelor și legumelor proaspete. Avantaje potenţiale - lipsa de cheltuieli administrative pentru elaborarea proiectului nominalizat.
Vor exista cheltuieli ce țin doar de publicarea proiectului de modificare în Monitorul Oficial. Alte costuri nu au fost identificate legate de implementarea proiectului, deoarece condițiile impuse de reglementarea nominalizată nu necesită la moment dotări cu tehnologii noi pentru agenți economici din domeniul dat. Riscuri: Crearea barierilor pentru agenții economici la plasarea pe piață. Beneficii Prin modificările date prezenta hotărîre stabilește cerințe privind clasificarea, în funcție de formă și de calitate pentru legumele și fructele proaspete: tomate, salată, cicoare creață și cicoare de grădină cu frunze întregi, ardei, struguri de masa, mere, pere, piersici și nectarine, căpșune, etc. Astfel va crește numărul solicitărilor acestor produse. Opțiunea III. Organizarea campaniilor informationale și editarea unor ghiduri practice pentru producatori Campania informaţională şi editarea ghidurilor practice este o metodă foarte utilă în problemele de natură socială. Însă pentru elaborarea acestor ghiduri care ar avea efectul maxim asupra agenţilor economici, organele de control elaborează programe în domeniul respectiv, manifestate prin participarea la traininguri internaţionale în domeniu, realizarea schimbului de experienţă cu omologi din diferite state ale lumii, organizarea deplasărilor în străinătate pentru a fi în top cu tendinţele tehnologice apărute în domeniu. Considerăm că prin intermediul acestei opţiuni treptat s-ar ajunge la aceleaşi norme de calitate a produselor menţionate supra proporţionale la acelea comunitare. Dezavantajul este că în perioada de implementare consumatorul v-a fi dezorientat în ceea ce priveşte sortimentul şi calitatea fructelor și legumelor proaspete plasate pe piaţă, precum şi imposibilitatea efectuării controalelor oficiale.
Cheltuieli cu tipărirea ghidurilor (10 lei - 150 lei), afişe (de la 20 lei – 200 lei), broşuri (de la 15 - 100 lei), reclame (cheltuielile pentru o reclamă la radio fiind în medie de 50 euro/min şi la TV în dependenţă de ora de difuzare şi popularitatea televiziunii (de la 40 euro/min pînă la 500euro/min) etc. necesare în procesul de informare a populaţiei. La fel se vor calcula cheltuielile necesare pentru organizarea deplasărilor peste hotarele ţării, care vor ţine de procurarea biletului de avion (100-500 euro), cazarea ( în dependenţă de nr. de zile/1 zi/30 euro), minimul de existenţă pentru o zi (50-100euro). Astfel, considerăm că opţiunea respectivă nu va avea efectul scontat, mai fiind în acelaşi timp şi destul de costisitoare.
Riscul ca agenţii economici să desfăşoare activitatea în acelaşi mod, fără a se adapta cerinţelor internaţionale în domeniu şi plasarea pe piaţă a fructelor și legumelor proaspete de o calitate joasă.
Determinarea grupurilor de interese Proiectului dat va influenţa în mod diferit grupurile social-economice, fiecare urmărind interesele sale bine stabilite. Primul grup îl reprezintă consumatorii, care îşi manifestă interesul firesc în protejarea şi creşterea nivelului calitativ al vieţii, prin utilizarea unor produse de înaltă calitate ce nu prezintă un risc pentru consumul uman. Al doilea grup este compus din agenţi economici ce activează în domeniul producerii, comercializării, importului şi exportului fructelor și legumelor proaspete, care vor trebui să respecte şi să îşi conformeze activitatea la noile cerinţe impuse. Al treilea grup îl reprezintă autorităţile publice interesate care au obligaţia de a elabora şi a pune în aplicare politicile de susţinere ale agenţilor economici cu activitate în domeniul respectiv. Al patrulea grup de interes este cel al organelor şi instituţiilor de stat, cu abilităţi în domeniul controlului fructelor şi legumelor proaspete. Strategia de consultanţă Strategia de consultanţă s-a referit la două metode de bază:
La fel a fost utilizată consultarea pasivă prin expunerea/publicarea AIR preliminar pentru proiectul dat de modificare şi completarea pe pagina web www.maia.gov.md. Procesul de consultare În procesul de elaborare a prezentului proiect, au avut loc consultări și mese rotunde cu specialiștii de ramură din cadrul Institutului Științifico-Practic de Horticultură și Tehnologii Alimentare. Proiectul de modificare urmează a fi coordonat cu următoarele autorităţii publice – Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor, Ministerul Sănătăţii, Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Confederaţia Naţională a Patronatelor, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, etc. În aceeaşi ordine de idei se preconizează şi consultarea Analizei Impactului de Reglementare efectuată pentru proiectul în cauză. Astfel, întru înfăptuirea acestui lucru s-a recurs la consultarea pasivă prin expunerea şi publicarea AIR-ului Preliminar pe pagina web a Ministerului Agriculturii şi Industrii Alimentare (www.maia.gov.md) la compartimentul „Transparenţă decizională”, rubrica „Proiecte în discuţie”.
Aspecte privind implementarea Prin intermediul proiectului preconizat se prevede că, responsabilitatea implementării proiectului de modificare și completare a Hotărîrii Guvernului nr.929 din 31.12.2009 se pune în sarcina Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor. Reieşind din faptul că toate măsurile propuse în cadrul opţiunilor I şi II sînt de natură regulatoare, implementarea acestora nu va presupune costuri semnificative pentru autorităţile publice responsabile pentru implementarea noilor cerinţe. Concluzii Elaborarea Analizei Impactului de Reglementare în baza analizei cost-beneficiu s-a stabilit că proiectul nominalizat va intra în vigoare din momentul publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și va acţiona pe întreg teritoriu al Republicii Moldova pe o perioadă nedeterminată de timp. Recomandări Proiectul nominalizat nu numai că va ajusta legislația națională cu legislația UE, dar și va asigura un cadru legal eficient privind cerințe specifice de calitate și comercializare a fructelor și legumelor proaspete. Astfel considerăm oportună examinarea și aprobarea AIR-lui, precum și aprobarea proiectului în cauză luînd în considerație avantajele opțiunii I și II, pe care le poate aduce proiectul preconizat în comparație cu normele actuale ce reglementează domeniul respectiv.
Yüklə 96,97 Kb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||