Analiza răspunsului naţional la epidemia hiv/sida date preliminare



Yüklə 445 b.
tarix16.08.2018
ölçüsü445 b.


Analiza răspunsului naţional la epidemia HIV/SIDA


Notă despre metode

  • Analiza situaţiei

    • Date naţionale statistice de rutină
    • Date naţionale raportate UNGASS, Fond Global
    • Studii speciale de evaluare a impactului (BSS, KAP, studii de evaluare a necesităţilor şi a programelor)
  • Analiza rezultatelor

    • Rapoarte de activitate
    • Rapoarte de evaluare externă
    • Consultaţii cu implementatori
  • Constrîngeri şi a priorităţi: Evaluarea la Mijloc de Termen a Programului Naţional HIV/ITS 2006-2010



I. Grupuri cu risc înalt: analiza situaţiei



Grupuri cu risc înalt: analiza situaţiei



Grupuri cu risc înalt: realizări



Grupuri cu risc înalt: constrîngeri

    • Acoperire insuficientă, în special în oraşele mari
      • Date preliminare BSS 2009: 13% Chişinău, 19.2% Tiraspol şi 34.6% Bălţi au primit seringi sterile în ultimele 12 luni
    • Acoperirea insuficientă a MARA şi a altor grupuri, ex. partenerii sexuali ai beneficiarilor proiectelor
    • Pachetul de intervenţii este puţin orientat la modificarea practicilor sexuale
    • Constrîngeri bugetare au dus la micşorarea pachetului de servicii, în afară de schimb seringi, prezervative şi IEC
    • Lipsa preluării a unor costuri de către sistemul public
    • Tratamentul de substituţie cu metadonă acoperă mai puţin de 1% UDI beneficiari proiecte. Probleme de reintegrare socială datorită dependenţei de drum zilnic, echipa multidisciplinară, transfer din penitenciar în sector civil
    • Insuficienţa serviciilor de reabilitare de durată lungă pentru UDI


Grupuri cu risc înalt: priorităţi

    • Revederea barierelor legare de acordare a serviciilor minorilor
    • Elaborarea şi finanţarea unui pachet minim de servicii pentru fiecare categorii de risc şi a standartelor de calitate
    • Integrarea unor strategii specifice de modificare a comportamentelor sexuale ale grupurilor de risc şi intervenţii către partenerii sexuali ai acestora
    • Estimarea mărimii popuplaţiilor de grupuri de risc şi includerea unor ţinte exacte în noul program naţional
    • Extinderea gradului de acoperire cu intervenţii acolo unde acoperirea este insuficientă
    • Extinderea acoperirii a programelor de substituţie şi dezvoltarea serviciilor de reabilitare


Populaţie generală:analiza situaţiei

    • Transmitere heterosexuală, feminizare, implicare geografică universală
    • Subpopulaţii cu risc sporit: migranţi, tineri, parteneri sexuali ai grupurilor de risc
    • Creşterea incidenţei în rîndul donatorilor de sînge şi a femeilor însărcinate


Populaţie generală: analiza situaţiei

  • Migranţi, 2007:

    • Comportament sexual: 40.3% au raportat 2 sau mai mulţi parteneri sexuali şi doar 44% utilizarea consistentă a prezevativului
    • Cunostinţe HIV: 43,6% au arătat cunoştinţe bune şi 51.1% cunoştinţe medii.


Populaţie generală: realizări

    • Creşterea nr. de programe pentru tineri, migranţi, populaţie generală
    • Două campanii naţionale de creştere a cunoştinţelor HIV şi micşorare a stigmatizării
    • Tineri: 12 CPT cu circa 239 000 beneficiari in perioada 2004-2008 (toate serviciile), 120 000 tineri acoperiţi de activităţi de la egal la egal, curs LSBE pilotat şi opţional în şcoli, activităţi Dance4Life
    • Migranţi: informare şi sensibilizare la punctele de trecere ale frontierei: 1,053,542 materiale informaţionale, 269,548 prezervative distribuite
    • Şoferi cursă lunga: activităţi IEC pentru 7 500 SCL
    • Activităţi de sensibilizare a Bisericii Ortodoxe privind problema HIV


Populaţie generală: constrîngeri

    • Lipsa unor intervenţii direcţionate predominant la modificarea comportamentului sexual cu risc sporit din cauza sensibilităţii societăţii de discuţie a subiectului sexualităţii
    • Acceptarea socială joasă a utilizării prezervativelor şi acces limitat pentru categorii specifice la prezervative gratis sau cu cost redus (mediu rural, tineri, femei)
    • Gradul neuniform de acoperire cu servicii conform mediului de reşedinţă, eforturi fragmentare în toate subpopulaţiile
    • Lipsa unei coordonări unitare a tuturor activităţilor de prevenire pentru populaţia generală


Populaţie generală: priorităţi

    • Stabilirea unei unităţii cu responsabilităţi clare de coordonare a activităţilor de prevenire
    • Creşterea participării financiare a surselor bugetare la acoperirea costurilor, iniţial prin dezvoltarea unui mecanism de alocare a fondurilor pentru activităţi de prevenire: campanii naţionale, dezvoltarea IEC, etc.
    • Promovarea legislaţiei pentru plasarea gratuită a publicităţii cu caracter social (mesaje prevenire HIV) în mass-media
    • Focusarea activităţilor CSC în dependenţă de vîrstă, gen, mediu de reşedinţă, cu caracter comportamental clar definit şi evaluare a impactului
    • Extinderea activităţilor orientate către migranţi, prin campanii de promovare a comportamentului sexual sigur şi pilotarea unor intervenţii inovative de oferire a serviciilor mobile de VCT sau referire la ele la intrarea în ţară
    • De a continua eforturile de introducere în şcoli şi instituţii educaţionale medii a programului orientat către creşterea cunoştinţelor reproductive şi prevenirea comportamentelor sexuale riscante
    • Extinderea geografică a reţelei de SPT prin deschiderea unor clinici noi, dezvoltarea unui sistem iererhizat, ameliorarea capacităţii celor curente şi a cabinetelor de sănătate reproductivă de a acoperi categoriile cele mai vulnerabile, precum şi ameliorarea sistemului de referiri către aceste servicii


Consiliere şi testare voluntară: analiza situaţiei

    • Anual circa sunt efectuate 350 000 teste, iar în anul 2009 circa 56 000 oameni au fost consiliaţi în cabinetele CTV
    • În anul 2009 75% din cei care au primit consilierea pretest au fost consiliaţi şi posttest.
    • Doar 0.7% beneficiari CTV au fost clasificaţi drept grupuri de risc. Circa 30% din contingentul ce tece testarea sunt femei însărcinate (cca 17,000 în 2009)
    • Circa 4.1% din populaţia generală a făcut un test HIV
    • Beneficiarii proiectelor RN 2007: 34% UDI, 32% LSC, 38% BSB au fost testaţi la HIV în ultimele 12 luni şi au primit rezultatul. (BSS 2007)
    • Parturiente (Evaluarea PTMF)
      • 93.5% ştiau că au fost testate la HIV
      • 71.3% au menţionat ca personalul medical a discutat cu ele despre HIV,
      • 25.6% au fost la consilier CTV
      • 50% au primit consiliere post test
      • 16.9% au fost la consilier CTV pt post-test.


Consiliere şi testare voluntară: realizări

    • 56 centre consiliere voluntară, inclusiv 6 pe malul stîng
    • Cadru normativ pentru CTV aprobat
    • Rambursarea serviciilor CTV din sursele CNAM
    • Echipa de formatori naţionali şi instruirea consilierilor (104 persoane)
    • Existenţa unui sistem M&E pentru sistemul CTV integrat la unitatea naţională de monitorizare şi evaluare


CTV: constrîngeri

  • In prezent sistemul CTV nu corespunde caracterului concentrat al epidemiei. Accesul la CTV e mai bun la categoriile favorabile organizate referite de lucrători medicali, iar accesul la populaţiile vulnerabile sau tineri e deocamdată nesemnificativ

  • Acoperirea este incă insuficienta, acoperind doar 19% din cei testati la HIV în 2009.

  • Sistemul de referiri de la serviciile care au acces la populaţiile vulnerabile nu este încă stabilit: SPT, proiect RN

  • Calitatea serviciilor consiliere ramăne a fi suboptimală (conţinutul consilierii post-test şi timpul de aşteptare a rezultatului).

  • Lipsa opţiunii utilizării testelor rapide în cazul grupurilor vulnerabile

  • Sistemul acutal M&E nu generează anumiţi indicatori conform cerinţelor internaţionale şi doar pentru grupul 15-44 ani.



CTV: priorităţi

  • Elaborarea unui plan de acţiune de extindere a CTV în rîndul grupurilor vulnerabile (UDI, LSC, deţinuţi, pacienţi TB care nu sunt acoperiţi de testare la moment)

  • Promovarea CTV în comunităţi şi fortificarea parteneriatelor cu ONG-uri pentru referiri la CTV, dar şi dezvoltarea programelor CTV mobile

  • Dezvoltarea unei strategii de utilizare a sistemelor de testare rapidă la grupurile vulnerabile

  • Imbunătăţirea calităţii consilierii prin continuarea instruirilor aprofundate pentru consilierii existenţi, precum şi mărirea numărului de consilieri instruiţi

  • Ameliorarea algoritmului de indreptare la CTV în cadrul institutţiilor medicale, precum şi coordonarea eforturilor cu CSPT, cabinetele sănătate reproductivă, CMF etc. pentru mărirea numărului de consiliaţi



Testarea şi monitorizarea pacienţilor

  • Un sistem de laborator ierarhizat: 15 laboratoare şi laboratorul naţional de referinţă

  • Sistem de screening a donaţiilor de sînge avansat şi bine dezvoltat

  • Capacitate de laborator foarte bună pentru diagnosticul şi monitorizarea HIV la PTHS

  • Acces universal gratuit la testare HIV, CD4, PCR

  • Capacitate mai redusă de monitorizare a co-infecţiilor şi infecţiilor oportuniste



Testarea şi monitorizarea pacienţilor: constrîngeri

  • Procesul de transferul a persoanelor cu diagnositc nou HIV la monitorizarea clinică nu funcţionează bine: din 5,000 cazuri HIV doar circa 2,700 sunt monitorizaţi clinic

  • Capacitatea de diagnostic a infecţiilor oportuniste este suboptimală

  • Capacitatea de testare HIV este redusă pe malul stîng, existînd doar un laborator HIV.

  • Accesul limitat al personalului de laborator la programe de instruire continuă în domenii tehnice specifice

  • Serviciile de monitorizare a statului imunologic este redus la nivel regional

  • Sistemul de procurări a reagenţilor este imperfect la moment



Testarea şi monitorizarea pacienţilor: priorităţi

  • Dezvoltarea unei baze de date unice de monitorizarea PTHS

  • Dezvoltarea programelor de instruire continuă pentru personalul de laborator

  • Revederea capacităţilor de laborator de diagnostic al infecţiilor oportuniste

  • Imbunătăţirea colaborării privind diagnosticul de laborator şi monitorizarea pacienţilor dintre malul drept şi malul stîng

  • Revizuirea mecanismelor de procurare a reagenţior de laborator în conformitate cu standartele internaţionale



Securitatea transfuzională şi controlul infecţios

  • SNTS

      • 100% sigur, însă creşte incidenţa HIV la donatorii de sînge
  • Precauţii universale şi securitatea injecţiilor

      • 90% nu cunosc definiţia corectă PU (KAP CI 2008)
      • O jumătate lucrători medicali cunosc că PU include faptul că toţi pacienţii sunt consideraţi potenţial infectaţi (Studiul PTMF 2009)
      • 50.5% ambulator şi 69% maternităţi poartă mănuşi în lucru clinic
      • 42.8% ambulator şi 70.7% maternităţi schimbă mănuşile după fiecare pacient
      • 29% maternităţi şi 25% ambulator s-au înţepat cu acul seringii în ultimele 12 luni
      • 1.7% MD şi 3.4% MS au admis utilizarea seringilor mai mult de o dată
      • Doar 41.0% LM maternităţi şi 28.1% din ambulator ştiu că au acces la tratament PEP


Securitatea transfuzională şi controlul infecţios: realizări

  • Securitatea sîngelui

    • Centralizarea testărilor în 3 laboratoare: Chişinău, Bălţi, Tiraspol
    • Echipament, test-sisteme şi proceduri de testare la HIV performante
    • Sistem nou de management al calităţii
  • Controlul infecţiilor

    • Asigurarea cu materiale de unică folosinţă s-a ameliorat semnificativ în ultimii ani
    • Au fost elaborate şi diseminate Ghidul de supraveghere şi control al Infecţiilor Nozocomiale, Instrucţiune privind profilaxia intraspitalicească a infecţiei HIV/SIDA în practica medicală, şi standartele privind utilizarea injecţiilor
    • Instruirea continuă a cadrelor în controul infecţiei
    • Nu sunt cazuri de seroconversie la utilizarea PCP


Securitatea transfuzională şi controlul infecţios: constrîngeri

  • Securitatea sîngelui

    • Creşterea numărului de cazuri HIV depistate printre donatori
  • Controlul infecţiilor

    • În pofida programului extins de instruire în controlul infecţiilor, practicile de aplicare a precauţiilor universale nu sunt aplicate în mod consecvent - aplicarea diferenţiată a PS în cazurile suspecte – lipsa înţelegerii fenomenului seroconversiei
    • Variabilitatea asigurării cu materiale consumabile de unică folosinţă în dependenţă de finanţarea disponibilă de la APL
    • Accesul la PEP este diminuat de necunoaşterea de către personalul medical de existenţa acestuia


Securitatea transfuzională şi controlul infecţios: priorităţi

  • Securitatea sîngelui

    • Recrutarea şi menţinerea donatorilor voluntari şi dezinteresaţi cu risc mic
    • Deschiderea laboratorului Cahul pentru regiunea sud
  • Controlul infecţiilor

    • Revederea programului de instruire cu accentul pe modificarea comportamentului lucrătorilor medicali privind aplicarea PS şi implementarea programului nou in cursurile de instruire continuă a tuturor lucrătorilor medicali
    • Utilizarea unor mecanisme regulatorii pentru a uniformiza asigurarea cu consumabile de unică folosinţă în teritoriu
    • Mărirea accesului geografic la PCP şi dezvoltarea cadrului normativ şi a capacităţii de oferire PCP în cazurile non-ocupaţionale


Tratament HIV: analiza situaţiei

  • Conform estimărilor Spectrum la sf. 2009, 2 516 PTHIV necesitau tratament şi 985 pacienţi (39%) din cei ce necesită ARV sunt în tratament

  • 34 copii în tratament ARV



Tratament HIV: realizări

  • Eficienţa sistemului vertical a permis extinderea rapidă a nr. persoane în TARV

  • Elaborarea ghidului, protocoalelor în conformitate cu recomandările OMS

  • Procurarea la preţuri foarte mici ale preparatelor

  • Ameliorarea condiţiilor de spitalizare, ambulator, instruirea echipelor, implicarea consilierilor (psiholog, de la egal la egal)

  • Oferirea tratamentului ARV şi în sistemul penitenciar

  • Oferirea gratuită şi a tratamentului IO

  • Atitudine foarte bună faţă de pacienţi



Tratament HIV: constrîngeri

  • Capacitatea curentă a sistemului de a mai lua pacienţi redusă, necesită descentralizarea şi implicarea mai multor echipe de tratament

  • Acţiuni proactive de monitorizare a pacienţilor pentru stabilirea necesităţii tratamentului sunt limitate

  • Descentralizarea lentă şi verticalitatea sistemului

  • Toate medicamentele sunt procurate din fonduri internaţionale

  • Lipsa unui mecanism transparent de verificare independentă a calităţii preparatelor ARV

  • Capacitate insuficientă de diagnosticare a tuturor IO

  • Capacitatea redusă de tratament pentru cea mai frecventă co-infecţie, hepatitele virale

  • Capacitate insuficientă de instruire continuă locală pentru personalul existent şi pentru cei ce urmează a fi implicaţi



Tratament HIV: priorităţi

  • Preluarea asigurării continue cu preparate ARV din contul fondurilor naţionale pentru linia 1 şi dezvoltarea unui plan de preluare completă

  • Elaborarea unui plan detaliat şi extinderea treptată a capacităţii în regiuni pentru TARV şi alte componente de servicii medicale, inclusiv extinderea centrelor de acordare ARV, angajarea mai largă a infecţioniştilor în monitorizarea clinică etc.

  • Ameliorarea monitorizării clinice a PTHIV pînă la necesitatea prescrierii ARV

  • Dezvoltarea capacităţii de diagnostic şi tratament pentru IO şi a co-infecţiei cu hepatite

  • Evaluarea accesului PTHIV din grupuri vulnerabile

  • Dezvoltarea programelor de instruire continuă multidisciplinare privind tratamentul HIV



ITS: analiza situaţiei

  • Conform datelor CNTS, prevalenţa siflisului a crescut de la 1.8% în anul 2002 la 3.0% în anul 2007.



ITS: analiza situaţiei

  • Tineri

    • Conform datelor centrului Innocenti, Moldova se plasează pe al doilea loc după Rusia în regiunea europeană după incidenţa sifilisului la tineri
    • Studiile KAP la tineri au arătat ca doar 47.8% puteau numi cel puţin un simptom ITS, fără dinamică pozitivă din anul 2006]


ITS: realizări

  • Un sistem separat ierarhizat, un sistem bine dezvoltat de 36 laboratoare şi algoritm de testare în două stadii

  • Ghid nou de diagnostic şi tratament elaborat şi instituţionalizat

  • Costurile de diagnostic şi tratament sunt acoperite de poliţa de asigurare

  • Consilierea gratuită şi referirea la tratament a grupurilor cu risc crescut din cadrul proiectelor RN şi oferirea consilierii gratuite ITS la CSPT



ITS: constrîngeri

  • Sistemul este orientat pe screening-ul contingentelor organizate şi mai puţin pe grupurile vulnerabile ce nu au acces la sistemul medical sau poliţă de asigurare medicală

  • Colaborarea cu sectorul ONG nu este suficientă, întrucît după referirea la specialişti aceştia nu pot oferi diagnostic şi tratament gratuit pentru ITS şi celor neasiguraţi

  • Nu există posibilitatea testării rapide la ITS, tratamentului anonim sau managementul sindromal

  • Deşi sunt recomandate ca tratamente de primă linie, utilizarea tratamentelor cu doză unică încă nu este utilizată suficient



ITS: priorităţi

  • Elaborarea unui model de acordare a serviciilor ITS pentru populaţiile cu risc sporit

  • Revederea actelor normative curente pentru a oferi posibilitate de tratament anonim al ITS, utilizarea testelor rapide pentru diagnostic şi evaluarea sindromală pentru grupurile cu risc sporit.

  • Pilotarea a cîtorva proiecte de oferirea a serviciilor ITS la UDI, LSC, BSB prin ONG-urile existente

  • De a creşte practica de utilizare a tratamentului cu o singură doză conform noilor recomandări

  • De a elabora mecanisme şi a aloca resurse pentru oferirea diagnosticului şi a tratamentului gratuit pentru grupurile cu risc sporit care nu deţin poliţă de asigurare

  • Extinderea mandatului CTV pentru oferirea consilierii şi referii la servicii ITS



HIV/TB: analiza situaţiei

  • Statistica naţională

    • 82% cazuri noi TB au fost testate la HIV în anul 2007
  • Studiu de prevalenţa HIV la pacienţii TB

    • 3.48% pacienţi TB HIV-pozitivi
    • 12.2% pacienţi TB HIV în Bălţi
  • 250 cazuri coinfecţie TB/HIV (cumulativ la 01.2010), dintre ei 44 primeau TARV şi tratament TB

  • Circa jumătate cazuri SIDA asociate cu TB

  • Circa jumătate decesuri asociate cu TB



HIV/TB: realizări şi constrîngeri

  • Coordonarea activităţilor şi stabilirea algoritmului de interacţiune dintre infecţionişti şi ftiziatri

  • Tratamentul co-infecţiei HIV şi TB în penitenciare

  • Rezultatele tratamentului HIV/TB sunt destul de modeste

  • Coordonarea la nivel local este mai slabă decît la nivel de instituţii republicane, iar rolul infecţionistului este minimalizat în cazul coinfecţiei HIV/TB



HIV/TB: priorităţi

  • De a crea un grup tehnic de lucru separat pe problema co-infecţiei HIV-TB

  • Ameliorarea coordonării îngrijirilor şi a sistemului de referiri dintre cele 2 sisteme şi nivel local/republican

  • Elaborarea algoritmului de interacţiune dintre programele TSO, RN şi sistemul penitenciar

  • Revederea protocolului clinic privind tratamentul HIV-TB şi asigurarea cu pat tip hospice şi îngrijiri paliative pentru pacienţii HIV/TB terminali



Hepatite: analiza situaţiei

  • Circa 300,000 oameni ar putea avea hepatite cronice. Oficial sunt înregistraţi circa 70,000 patients cu hepatită cronică B şi C, din ei circa 28,000 necesită tratament

  • In anul 2007, CNAM a acoperit tratamentul a circa 125 pacienţi şi circa 1,000-1,800 sunt pe lista de aşteptare



Hepatite: realizări şi constrîngeri

  • Program de vaccinare a hep B, dar nu acoperă de facto gratuit grupurile de risc

  • CTV acoperă testarea la hepatite, dar nu sunt gratuite pentru grupurile de risc

  • Incepînd cu 2007, monitorizarea hepatitelor în grupurile de risc

  • Diagnostic şi tratament foarte scumpe, iar utilizarea de droguri reprezintă o contraindicaţie pentru tratament, contrar recomandărilor OMs



Hepatite: priorităţi

  • Oferirea vaccinării gratuite tuturor grupurilor de risc crescut

  • Negocierea cu companiile farmaceutice de micşorare a preţului tratamentului specific hepatite

  • Utilizarea schemelor de tratament doar în conformitate cu recomandările OMS

  • Eliminarea UDI din lista de contraindicaţii şi eligibilitatea conform criteriilor generale



Ingrijirile non-medicale: analiza situaţiei

  • Vulnerabilitatea socială crescută a PTHS

    • 14% nu au venituri
    • 39% din PTH economic activi nu sunt angajaţi
    • 33% îşi permit carne sau peşte peste o zi
    • 41% pot să plătească pentru încălzire
  • PTHS cu familii cu copii sunt într-o situaţie mai vulnerabilă decît cei fără copii

  • Necesităţi autoraportate

    • 89.4% ajutor material
    • 81% servicii sociale
    • 61% ajutor angajare la serviciu
    • 75% asistenţă medicală nelegată de HIV
    • 59% servicii de consiliere
    • 56% îngrijirea copiilor
  • Ingrijiri paliative: 170 decese cu diagnosticul SIDA şi 87 PTHIV care au început ARV au decedat în anii 2003-2009



Ingrijirile non-medicale: realizări

  • Existenţa beneficiilor de asistenţă socială pentru cei cu diagnostic HIV

  • Transferul sistemului social în baza venitului total va duce la o echitate crescută de acordare a serviciilor sociale, dacă este asigurat accesul nediscriminator

  • Ghiduri şi standarte referitor la îngrijiri paliative au fost aprobate, însă nu sunt implementate

  • Acordarea ajutorului social şi material prin intermediul ONG-urilor de autosuport şi cu ajutorul FG (ludoteci, tabere de vară, rambursarea transportului)

  • Implicarea programelor de îngrijire paliativă în acordarea serviciilor PTHS

  • Implicarea consilierilor de la egal la egal în consilierea pentru creşterea aderenţei



Ingrijirile non-medicale: constrîngeri

  • Suportul non-medical este exclusiv din contul donatorilor

  • Sistemul de management al cazului este încă inexistent pt PTHS care ar ajuta la navigarea în sistemul social pentru a obţine toate beneficiile eligibile

  • Programele de suport pentru copii limitate (inclusiv suport psihosocial familiilor). Discriminarea prin cererea certificatelor privind statutul HIV a copiilor şi a părinţilor la grădiniţă, contrar prevederilor legale.

  • Prevederile legale curent limitează accesul copiilor afectaţi de HIV de a fi adoptaţi şi creşte în familie Noua lege de adopţie aşteaptă promulgarea de către Preşedinte.

  • Lipsa capacităţii sistemului medical de a oferi îngrijiri paliative şi psihosociale (finanţare, lipsă de personal, etc).



Ingrijirile non-medicale: priorităţi

  • Majoritatea necesităţilor sunt din domeniul social. Este necesar de a asigura accesul non-discriminator la servicii în baza evaluării veniturilor, eventual cu ajutorul managerilor de caz.

  • Eliminarea prevederii discriminatorii privind adoptarea copiilor afectaţi de HIV din legislaţie

  • Elaborarea standartelor şi a ghidurilor naţionale privind servicii de suport şi îngrijiri în colaborare cu ministerele de resort şi ONG-uri

  • Elaborarea şi implementarea unui model de management al cazurilor, precum şi instruirea lucrătorilor sociali şi a celor de la egal la egal

  • Stabilirea unei unităţi de îngrijire paliativă în cadrul secţiei de tratament HIV şi elaborarea mecanismului de contractare a serviciilor paliative la domiciliu

  • Asigurarea cu instruire corespunzătoare a personalului ce asigură servicii de suport şi de micşorare a discriminării

  • Fortificarea capacităţii de monitorizare şi evaluare a serviciilor non-medicale



PTMF: analiza situaţiei

  • Rata de transmitere materno-fetală 1.7% în anul 2008

  • S-au născut 96 copii in 2007 şi 107 în 2008 cu contact MF, din ei 1 (1.0%) în 2007 şi 2 (1.7%) în 2008 erau HIV-pozitivi

  • Rată înaltă de acoperire cu testare HIV (99.7%) profilaxie ARV şi alimentaţie artificială

  • Prevalenţa HIV la gravide în creştere: 0.08% în 2004 la 0.16% in 2008

  • 14 copii în anul 2007 şi 2 în anul 2008 au primit ARV numai după naştere (mama nu a primit profilaxie ante şi intranatală)

  • 47 copii HIV+pozitivi se află la moment la dispensarizare, inclusiv 5 născuţi de la mame cu statut HIV+cunoscut care au fost dispensarizate în timpul sarcinii sau naşterii

  • 34 copii primesc tratament ARV la moment (35 au iniţiat, 1 deces)



PTMF: realizări

  • Rezultate excelente de micşorare a ratei TMF de la 10% in 2004 la 1.7% în 2008 şi acoperirea cu testare a gravidelor, alimentaţie artificială

  • Metode de diagnostic MTF moderne

  • Tratament disponibil

  • Ghiduri de PTMF

  • Instruirea personalului medical

  • Secţia tratament pentru copii



PTMF: constrîngeri

  • Coordonarea dintre nivelul republican şi cel local precum şi dintre diferite agenţii, avînd în vedere necesitatea descentralizării

  • Există încă femei şi copii în afara vizorului sistemului de sănătate care nu se adresează, probabil din categoriile cele mai vulnerabile şi cu risc sporit

  • Deşi mai mult de jumătate lucrători medicali au fost instruiţi, nivelul real de cunoştinţe şi mai ales atitudini nu este adecvat:

    • Cunosc bine asistenţa medicală necesară
    • Cunosc rău riscurile de infectare a copilului, de infectare la locul de muncă şi atitudini profesionale şi sociale faţă de PTHIV
  • Serviciile contracepţie oferite femeilor după naştere

  • Legătura cu serviciile sociale şi servicii oferite de ONG-uri

  • Sistemul M&E fragmentat între 3 agenţii (DDVR,CNMS, Centrul SIDA), nu toţi indicatori critici sunt colectaţi, lipsa acurateţii numitorilor



PTMF: priorităţi

  • Stabilirea unei singure unităţi de coordonare a măsurilor în domeniul PTMF; precum şi a unei singure unităţi responsabile de colectare datelor în domeniul PTMF care să valideze datele, revederea lisei indicatorilor mecanismului şi formelor de colectare a datelor

  • Elaborarea mecanismului de descentralizare şi delegare a responsabilităţilor la nivel local in paralel cu instruirea personalului de la nivel raional

  • Revizuirea cadrului reglementator pentru adopţii şi asigurarea accesului nediscriminatoriu în instituţiile educaţionale

  • Revederea programului de instruire cu accentul pe schimbarea atitudinilor şi ameliorarea cunoştinţelor privind riscurile de infectare, controlul infecţiei la locul de muncă, interacţiune cu alte servicii şi integrareea lui în sistemul de instruire continuă

  • Integrarea componentului de prevenire primară şi planificare familială în serviciile existente PTMF

  • Îmbunătăţirea interacţiunii şi referirilor dintre sistemul medical, social şi sectorul non-guvernamental care are acces la grupele cele mai vulnerabile




Dostları ilə paylaş:


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə