Studii speciale de evaluare a impactului (BSS, KAP, studii de evaluare a necesităţilor şi a programelor)
Analiza rezultatelor
Rapoarte de activitate
Rapoarte de evaluare externă
Consultaţii cu implementatori
Constrîngeri şi a priorităţi: Evaluarea la Mijloc de Termen a Programului Naţional HIV/ITS 2006-2010
I. Grupuri cu risc înalt: analiza situaţiei
Grupuri cu risc înalt: analiza situaţiei
Grupuri cu risc înalt: realizări
Grupuri cu risc înalt: constrîngeri
Acoperire insuficientă, în special în oraşele mari
Date preliminare BSS 2009: 13% Chişinău, 19.2% Tiraspol şi 34.6% Bălţi au primit seringi sterile în ultimele 12 luni
Acoperirea insuficientă a MARA şi a altor grupuri, ex. partenerii sexuali ai beneficiarilor proiectelor
Pachetul de intervenţii este puţin orientat la modificarea practicilor sexuale
Constrîngeri bugetare au dus la micşorarea pachetului de servicii, în afară de schimb seringi, prezervative şi IEC
Lipsa preluării a unor costuri de către sistemul public
Tratamentul de substituţie cu metadonă acoperă mai puţin de 1% UDI beneficiari proiecte. Probleme de reintegrare socială datorită dependenţei de drum zilnic, echipa multidisciplinară, transfer din penitenciar în sector civil
Insuficienţa serviciilor de reabilitare de durată lungă pentru UDI
Grupuri cu risc înalt: priorităţi
Revederea barierelor legare de acordare a serviciilor minorilor
Integrarea unor strategii specifice de modificare a comportamentelor sexuale ale grupurilor de risc şi intervenţii către partenerii sexuali ai acestora
Estimarea mărimii popuplaţiilor de grupuri de risc şi includerea unor ţinte exacte în noul program naţional
Extinderea gradului de acoperire cu intervenţii acolo unde acoperirea este insuficientă
Extinderea acoperirii a programelor de substituţie şi dezvoltarea serviciilor de reabilitare
Subpopulaţii cu risc sporit: migranţi, tineri, parteneri sexuali ai grupurilor de risc
Creşterea incidenţei în rîndul donatorilor de sînge şi a femeilor însărcinate
Populaţie generală: analiza situaţiei
Migranţi, 2007:
Comportament sexual: 40.3% au raportat 2 sau mai mulţi parteneri sexuali şi doar 44% utilizarea consistentă a prezevativului
Cunostinţe HIV: 43,6% au arătat cunoştinţe bune şi 51.1% cunoştinţe medii.
Populaţie generală: realizări
Creşterea nr. de programe pentru tineri, migranţi, populaţie generală
Două campanii naţionale de creştere a cunoştinţelor HIV şi micşorare a stigmatizării
Tineri: 12 CPT cu circa 239 000 beneficiari in perioada 2004-2008 (toate serviciile), 120 000 tineri acoperiţi de activităţi de la egal la egal, curs LSBE pilotat şi opţional în şcoli, activităţi Dance4Life
Migranţi: informare şi sensibilizare la punctele de trecere ale frontierei: 1,053,542 materiale informaţionale, 269,548 prezervative distribuite
Şoferi cursă lunga: activităţi IEC pentru 7 500 SCL
Activităţi de sensibilizare a Bisericii Ortodoxe privind problema HIV
Populaţie generală: constrîngeri
Lipsa unor intervenţii direcţionate predominant la modificarea comportamentului sexual cu risc sporit din cauza sensibilităţii societăţii de discuţie a subiectului sexualităţii
Acceptarea socială joasă a utilizării prezervativelor şi acces limitat pentru categorii specifice la prezervative gratis sau cu cost redus (mediu rural, tineri, femei)
Gradul neuniform de acoperire cu servicii conform mediului de reşedinţă, eforturi fragmentare în toate subpopulaţiile
Lipsa unei coordonări unitare a tuturor activităţilor de prevenire pentru populaţia generală
Populaţie generală: priorităţi
Stabilirea unei unităţii cu responsabilităţi clare de coordonare a activităţilor de prevenire
Creşterea participării financiare a surselor bugetare la acoperirea costurilor, iniţial prin dezvoltarea unui mecanism de alocare a fondurilor pentru activităţi de prevenire: campanii naţionale, dezvoltarea IEC, etc.
Promovarea legislaţiei pentru plasarea gratuită a publicităţii cu caracter social (mesaje prevenire HIV) în mass-media
Focusarea activităţilor CSC în dependenţă de vîrstă, gen, mediu de reşedinţă, cu caracter comportamental clar definit şi evaluare a impactului
Extinderea activităţilor orientate către migranţi, prin campanii de promovare a comportamentului sexual sigur şi pilotarea unor intervenţii inovative de oferire a serviciilor mobile de VCT sau referire la ele la intrarea în ţară
De a continua eforturile de introducere în şcoli şi instituţii educaţionale medii a programului orientat către creşterea cunoştinţelor reproductive şi prevenirea comportamentelor sexuale riscante
Extinderea geografică a reţelei de SPT prin deschiderea unor clinici noi, dezvoltarea unui sistem iererhizat, ameliorarea capacităţii celor curente şi a cabinetelor de sănătate reproductivă de a acoperi categoriile cele mai vulnerabile, precum şi ameliorarea sistemului de referiri către aceste servicii
Consiliere şi testare voluntară: analiza situaţiei
Anual circa sunt efectuate 350 000 teste, iar în anul 2009 circa 56 000 oameni au fost consiliaţi în cabinetele CTV
În anul 2009 75% din cei care au primit consilierea pretest au fost consiliaţi şi posttest.
Doar 0.7% beneficiari CTV au fost clasificaţi drept grupuri de risc. Circa 30% din contingentul ce tece testarea sunt femei însărcinate (cca 17,000 în 2009)
Circa 4.1% din populaţia generală a făcut un test HIV
Beneficiarii proiectelor RN 2007: 34% UDI, 32% LSC, 38% BSB au fost testaţi la HIV în ultimele 12 luni şi au primit rezultatul. (BSS 2007)
Parturiente (Evaluarea PTMF)
93.5% ştiau că au fost testate la HIV
71.3% au menţionat ca personalul medical a discutat cu ele despre HIV,
25.6% au fost la consilier CTV
50% au primit consiliere post test
16.9% au fost la consilier CTV pt post-test.
Consiliere şi testare voluntară: realizări
56 centre consiliere voluntară, inclusiv 6 pe malul stîng
Cadru normativ pentru CTV aprobat
Rambursarea serviciilor CTV din sursele CNAM
Echipa de formatori naţionali şi instruirea consilierilor (104 persoane)
Existenţa unui sistem M&E pentru sistemul CTV integrat la unitatea naţională de monitorizare şi evaluare
CTV: constrîngeri
In prezent sistemul CTV nu corespunde caracterului concentrat al epidemiei. Accesul la CTV e mai bun la categoriile favorabile organizate referite de lucrători medicali, iar accesul la populaţiile vulnerabile sau tineri e deocamdată nesemnificativ
Acoperirea este incă insuficienta, acoperind doar 19% din cei testati la HIV în 2009.
Sistemul de referiri de la serviciile care au acces la populaţiile vulnerabile nu este încă stabilit: SPT, proiect RN
Calitatea serviciilor consiliere ramăne a fi suboptimală (conţinutul consilierii post-test şi timpul de aşteptare a rezultatului).
Lipsa opţiunii utilizării testelor rapide în cazul grupurilor vulnerabile
Sistemul acutal M&E nu generează anumiţi indicatori conform cerinţelor internaţionale şi doar pentru grupul 15-44 ani.
CTV: priorităţi
Elaborarea unui plan de acţiune de extindere a CTV în rîndul grupurilor vulnerabile (UDI, LSC, deţinuţi, pacienţi TB care nu sunt acoperiţi de testare la moment)
Promovarea CTV în comunităţi şi fortificarea parteneriatelor cu ONG-uri pentru referiri la CTV, dar şi dezvoltarea programelor CTV mobile
Dezvoltarea unei strategii de utilizare a sistemelor de testare rapidă la grupurile vulnerabile
Imbunătăţirea calităţii consilierii prin continuarea instruirilor aprofundate pentru consilierii existenţi, precum şi mărirea numărului de consilieri instruiţi
Ameliorarea algoritmului de indreptare la CTV în cadrul institutţiilor medicale, precum şi coordonarea eforturilor cu CSPT, cabinetele sănătate reproductivă, CMF etc. pentru mărirea numărului de consiliaţi
Testarea şi monitorizarea pacienţilor
Un sistem de laborator ierarhizat: 15 laboratoare şi laboratorul naţional de referinţă
Sistem de screening a donaţiilor de sînge avansat şi bine dezvoltat
Capacitate de laborator foarte bună pentru diagnosticul şi monitorizarea HIV la PTHS
Acces universal gratuit la testare HIV, CD4, PCR
Capacitate mai redusă de monitorizare a co-infecţiilor şi infecţiilor oportuniste
Testarea şi monitorizarea pacienţilor: constrîngeri
Procesul de transferul a persoanelor cu diagnositc nou HIV la monitorizarea clinică nu funcţionează bine: din 5,000 cazuri HIV doar circa 2,700 sunt monitorizaţi clinic
Capacitatea de diagnostic a infecţiilor oportuniste este suboptimală
Capacitatea de testare HIV este redusă pe malul stîng, existînd doar un laborator HIV.
Accesul limitat al personalului de laborator la programe de instruire continuă în domenii tehnice specifice
Serviciile de monitorizare a statului imunologic este redus la nivel regional
Sistemul de procurări a reagenţilor este imperfect la moment
Testarea şi monitorizarea pacienţilor: priorităţi
Dezvoltarea unei baze de date unice de monitorizarea PTHS
Dezvoltarea programelor de instruire continuă pentru personalul de laborator
Revederea capacităţilor de laborator de diagnostic al infecţiilor oportuniste
Imbunătăţirea colaborării privind diagnosticul de laborator şi monitorizarea pacienţilor dintre malul drept şi malul stîng
Revizuirea mecanismelor de procurare a reagenţior de laborator în conformitate cu standartele internaţionale
Securitatea transfuzională şi controlul infecţios
SNTS
100% sigur, însă creşte incidenţa HIV la donatorii de sînge
Precauţii universale şi securitatea injecţiilor
90% nu cunosc definiţia corectă PU (KAP CI 2008)
O jumătate lucrători medicali cunosc că PU include faptul că toţi pacienţii sunt consideraţi potenţial infectaţi (Studiul PTMF 2009)
50.5% ambulator şi 69% maternităţi poartă mănuşi în lucru clinic
42.8% ambulator şi 70.7% maternităţi schimbă mănuşile după fiecare pacient
29% maternităţi şi 25% ambulator s-au înţepat cu acul seringii în ultimele 12 luni
1.7% MD şi 3.4% MS au admis utilizarea seringilor mai mult de o dată
Doar 41.0% LM maternităţi şi 28.1% din ambulator ştiu că au acces la tratament PEP
Securitatea transfuzională şi controlul infecţios: realizări
Securitatea sîngelui
Centralizarea testărilor în 3 laboratoare: Chişinău, Bălţi, Tiraspol
Echipament, test-sisteme şi proceduri de testare la HIV performante
Sistem nou de management al calităţii
Controlul infecţiilor
Asigurarea cu materiale de unică folosinţă s-a ameliorat semnificativ în ultimii ani
Au fost elaborate şi diseminate Ghidul de supraveghere şi control al Infecţiilor Nozocomiale, Instrucţiune privind profilaxia intraspitalicească a infecţiei HIV/SIDA în practica medicală, şi standartele privind utilizarea injecţiilor
Instruirea continuă a cadrelor în controul infecţiei
Nu sunt cazuri de seroconversie la utilizarea PCP
Securitatea transfuzională şi controlul infecţios: constrîngeri
În pofida programului extins de instruire în controlul infecţiilor, practicile de aplicare a precauţiilor universale nu sunt aplicate în mod consecvent - aplicarea diferenţiată a PS în cazurile suspecte – lipsa înţelegerii fenomenului seroconversiei
Variabilitatea asigurării cu materiale consumabile de unică folosinţă în dependenţă de finanţarea disponibilă de la APL
Accesul la PEP este diminuat de necunoaşterea de către personalul medical de existenţa acestuia
Securitatea transfuzională şi controlul infecţios: priorităţi
Securitatea sîngelui
Recrutarea şi menţinerea donatorilor voluntari şi dezinteresaţi cu risc mic
Deschiderea laboratorului Cahul pentru regiunea sud
Controlul infecţiilor
Revederea programului de instruire cu accentul pe modificarea comportamentului lucrătorilor medicali privind aplicarea PS şi implementarea programului nou in cursurile de instruire continuă a tuturor lucrătorilor medicali
Utilizarea unor mecanisme regulatorii pentru a uniformiza asigurarea cu consumabile de unică folosinţă în teritoriu
Mărirea accesului geografic la PCP şi dezvoltarea cadrului normativ şi a capacităţii de oferire PCP în cazurile non-ocupaţionale
Tratament HIV: analiza situaţiei
Conform estimărilor Spectrum la sf. 2009, 2 516 PTHIV necesitau tratament şi 985 pacienţi (39%) din cei ce necesită ARV sunt în tratament
34 copii în tratament ARV
Tratament HIV: realizări
Eficienţa sistemului vertical a permis extinderea rapidă a nr. persoane în TARV
Elaborarea ghidului, protocoalelor în conformitate cu recomandările OMS
Procurarea la preţuri foarte mici ale preparatelor
Ameliorarea condiţiilor de spitalizare, ambulator, instruirea echipelor, implicarea consilierilor (psiholog, de la egal la egal)
Oferirea tratamentului ARV şi în sistemul penitenciar
Oferirea gratuită şi a tratamentului IO
Atitudine foarte bună faţă de pacienţi
Tratament HIV: constrîngeri
Capacitatea curentă a sistemului de a mai lua pacienţi redusă, necesită descentralizarea şi implicarea mai multor echipe de tratament
Acţiuni proactive de monitorizare a pacienţilor pentru stabilirea necesităţii tratamentului sunt limitate
Toate medicamentele sunt procurate din fonduri internaţionale
Lipsa unui mecanism transparent de verificare independentă a calităţii preparatelor ARV
Capacitate insuficientă de diagnosticare a tuturor IO
Capacitatea redusă de tratament pentru cea mai frecventă co-infecţie, hepatitele virale
Capacitate insuficientă de instruire continuă locală pentru personalul existent şi pentru cei ce urmează a fi implicaţi
Tratament HIV: priorităţi
Preluarea asigurării continue cu preparate ARV din contul fondurilor naţionale pentru linia 1 şi dezvoltarea unui plan de preluare completă
Elaborarea unui plan detaliat şi extinderea treptată a capacităţii în regiuni pentru TARV şi alte componente de servicii medicale, inclusiv extinderea centrelor de acordare ARV, angajarea mai largă a infecţioniştilor în monitorizarea clinică etc.
Ameliorarea monitorizării clinice a PTHIV pînă la necesitatea prescrierii ARV
Dezvoltarea capacităţii de diagnostic şi tratament pentru IO şi a co-infecţiei cu hepatite
Evaluarea accesului PTHIV din grupuri vulnerabile
Dezvoltarea programelor de instruire continuă multidisciplinare privind tratamentul HIV
ITS: analiza situaţiei
Conform datelor CNTS, prevalenţa siflisului a crescut de la 1.8% în anul 2002 la 3.0% în anul 2007.
ITS: analiza situaţiei
Tineri
Conform datelor centrului Innocenti, Moldova se plasează pe al doilea loc după Rusia în regiunea europeană după incidenţa sifilisului la tineri
Studiile KAP la tineri au arătat ca doar 47.8% puteau numi cel puţin un simptom ITS, fără dinamică pozitivă din anul 2006]
ITS: realizări
Un sistem separat ierarhizat, un sistem bine dezvoltat de 36 laboratoare şi algoritm de testare în două stadii
Ghid nou de diagnostic şi tratament elaborat şi instituţionalizat
Costurile de diagnostic şi tratament sunt acoperite de poliţa de asigurare
Consilierea gratuită şi referirea la tratament a grupurilor cu risc crescut din cadrul proiectelor RN şi oferirea consilierii gratuite ITS la CSPT
ITS: constrîngeri
Sistemul este orientat pe screening-ul contingentelor organizate şi mai puţin pe grupurile vulnerabile ce nu au acces la sistemul medical sau poliţă de asigurare medicală
Colaborarea cu sectorul ONG nu este suficientă, întrucît după referirea la specialişti aceştia nu pot oferi diagnostic şi tratament gratuit pentru ITS şi celor neasiguraţi
Nu există posibilitatea testării rapide la ITS, tratamentului anonim sau managementul sindromal
Deşi sunt recomandate ca tratamente de primă linie, utilizarea tratamentelor cu doză unică încă nu este utilizată suficient
ITS: priorităţi
Elaborarea unui model de acordare a serviciilor ITS pentru populaţiile cu risc sporit
Revederea actelor normative curente pentru a oferi posibilitate de tratament anonim al ITS, utilizarea testelor rapide pentru diagnostic şi evaluarea sindromală pentru grupurile cu risc sporit.
Pilotarea a cîtorva proiecte de oferirea a serviciilor ITS la UDI, LSC, BSB prin ONG-urile existente
De a creşte practica de utilizare a tratamentului cu o singură doză conform noilor recomandări
De a elabora mecanisme şi a aloca resurse pentru oferirea diagnosticului şi a tratamentului gratuit pentru grupurile cu risc sporit care nu deţin poliţă de asigurare
Extinderea mandatului CTV pentru oferirea consilierii şi referii la servicii ITS
HIV/TB: analiza situaţiei
Statistica naţională
82% cazuri noi TB au fost testate la HIV în anul 2007
Studiu de prevalenţa HIV la pacienţii TB
3.48% pacienţi TB HIV-pozitivi
12.2% pacienţi TB HIV în Bălţi
250 cazuri coinfecţie TB/HIV (cumulativ la 01.2010), dintre ei 44 primeau TARV şi tratament TB
Circa jumătate cazuri SIDA asociate cu TB
Circa jumătate decesuri asociate cu TB
HIV/TB: realizări şi constrîngeri
Coordonarea activităţilor şi stabilirea algoritmului de interacţiune dintre infecţionişti şi ftiziatri
Tratamentul co-infecţiei HIV şi TB în penitenciare
Rezultatele tratamentului HIV/TB sunt destul de modeste
Coordonarea la nivel local este mai slabă decît la nivel de instituţii republicane, iar rolul infecţionistului este minimalizat în cazul coinfecţiei HIV/TB
HIV/TB: priorităţi
De a crea un grup tehnic de lucru separat pe problema co-infecţiei HIV-TB
Ameliorarea coordonării îngrijirilor şi a sistemului de referiri dintre cele 2 sisteme şi nivel local/republican
Elaborarea algoritmului de interacţiune dintre programele TSO, RN şi sistemul penitenciar
Revederea protocolului clinic privind tratamentul HIV-TB şi asigurarea cu pat tip hospice şi îngrijiri paliative pentru pacienţii HIV/TB terminali
Hepatite: analiza situaţiei
Circa 300,000 oameni ar putea avea hepatite cronice. Oficial sunt înregistraţi circa 70,000 patients cu hepatită cronică B şi C, din ei circa 28,000 necesită tratament
In anul 2007, CNAM a acoperit tratamentul a circa 125 pacienţi şi circa 1,000-1,800 sunt pe lista de aşteptare
Hepatite: realizări şi constrîngeri
Program de vaccinare a hep B, dar nu acoperă de facto gratuit grupurile de risc
CTV acoperă testarea la hepatite, dar nu sunt gratuite pentru grupurile de risc
Incepînd cu 2007, monitorizarea hepatitelor în grupurile de risc
Diagnostic şi tratament foarte scumpe, iar utilizarea de droguri reprezintă o contraindicaţie pentru tratament, contrar recomandărilor OMs
Hepatite: priorităţi
Oferirea vaccinării gratuite tuturor grupurilor de risc crescut
Negocierea cu companiile farmaceutice de micşorare a preţului tratamentului specific hepatite
Utilizarea schemelor de tratament doar în conformitate cu recomandările OMS
Eliminarea UDI din lista de contraindicaţii şi eligibilitatea conform criteriilor generale
Ingrijirile non-medicale: analiza situaţiei
Vulnerabilitatea socială crescută a PTHS
14% nu au venituri
39% din PTH economic activi nu sunt angajaţi
33% îşi permit carne sau peşte peste o zi
41% pot să plătească pentru încălzire
PTHS cu familii cu copii sunt într-o situaţie mai vulnerabilă decît cei fără copii
Necesităţi autoraportate
89.4% ajutor material
81% servicii sociale
61% ajutor angajare la serviciu
75% asistenţă medicală nelegată de HIV
59% servicii de consiliere
56% îngrijirea copiilor
Ingrijiri paliative: 170 decese cu diagnosticul SIDA şi 87 PTHIV care au început ARV au decedat în anii 2003-2009
Transferul sistemului social în baza venitului total va duce la o echitate crescută de acordare a serviciilor sociale, dacă este asigurat accesul nediscriminator
Ghiduri şi standarte referitor la îngrijiri paliative au fost aprobate, însă nu sunt implementate
Acordarea ajutorului social şi material prin intermediul ONG-urilor de autosuport şi cu ajutorul FG (ludoteci, tabere de vară, rambursarea transportului)
Implicarea programelor de îngrijire paliativă în acordarea serviciilor PTHS
Implicarea consilierilor de la egal la egal în consilierea pentru creşterea aderenţei
Ingrijirile non-medicale: constrîngeri
Suportul non-medical este exclusiv din contul donatorilor
Sistemul de management al cazului este încă inexistent pt PTHS care ar ajuta la navigarea în sistemul social pentru a obţine toate beneficiile eligibile
Programele de suport pentru copii limitate (inclusiv suport psihosocial familiilor). Discriminarea prin cererea certificatelor privind statutul HIV a copiilor şi a părinţilor la grădiniţă, contrar prevederilor legale.
Prevederile legale curent limitează accesul copiilor afectaţi de HIV de a fi adoptaţi şi creşte în familie Noua lege de adopţie aşteaptă promulgarea de către Preşedinte.
Lipsa capacităţii sistemului medical de a oferi îngrijiri paliative şi psihosociale (finanţare, lipsă de personal, etc).
Ingrijirile non-medicale: priorităţi
Majoritatea necesităţilor sunt din domeniul social. Este necesar de a asigura accesul non-discriminator la servicii în baza evaluării veniturilor, eventual cu ajutorul managerilor de caz.
Eliminarea prevederii discriminatorii privind adoptarea copiilor afectaţi de HIV din legislaţie
Elaborarea standartelor şi a ghidurilor naţionale privind servicii de suport şi îngrijiri în colaborare cu ministerele de resort şi ONG-uri
Elaborarea şi implementarea unui model de management al cazurilor, precum şi instruirea lucrătorilor sociali şi a celor de la egal la egal
Stabilirea unei unităţi de îngrijire paliativă în cadrul secţiei de tratament HIV şi elaborarea mecanismului de contractare a serviciilor paliative la domiciliu
Asigurarea cu instruire corespunzătoare a personalului ce asigură servicii de suport şi de micşorare a discriminării
Fortificarea capacităţii de monitorizare şi evaluare a serviciilor non-medicale
PTMF: analiza situaţiei
Rata de transmitere materno-fetală 1.7% în anul 2008
S-au născut 96 copii in 2007 şi 107 în 2008 cu contact MF, din ei 1 (1.0%) în 2007 şi 2 (1.7%) în 2008 erau HIV-pozitivi
Rată înaltă de acoperire cu testare HIV (99.7%) profilaxie ARV şi alimentaţie artificială
Prevalenţa HIV la gravide în creştere: 0.08% în 2004 la 0.16% in 2008
14 copii în anul 2007 şi 2 în anul 2008 au primit ARV numai după naştere (mama nu a primit profilaxie ante şi intranatală)
47 copii HIV+pozitivi se află la moment la dispensarizare, inclusiv 5 născuţi de la mame cu statut HIV+cunoscut care au fost dispensarizate în timpul sarcinii sau naşterii
34 copii primesc tratament ARV la moment (35 au iniţiat, 1 deces)
PTMF: realizări
Rezultate excelente de micşorare a ratei TMF de la 10% in 2004 la 1.7% în 2008 şi acoperirea cu testare a gravidelor, alimentaţie artificială
Metode de diagnostic MTF moderne
Tratament disponibil
Ghiduri de PTMF
Instruirea personalului medical
Secţia tratament pentru copii
PTMF: constrîngeri
Coordonarea dintre nivelul republican şi cel local precum şi dintre diferite agenţii, avînd în vedere necesitatea descentralizării
Există încă femei şi copii în afara vizorului sistemului de sănătate care nu se adresează, probabil din categoriile cele mai vulnerabile şi cu risc sporit
Deşi mai mult de jumătate lucrători medicali au fost instruiţi, nivelul real de cunoştinţe şi mai ales atitudini nu este adecvat:
Cunosc bine asistenţa medicală necesară
Cunosc rău riscurile de infectare a copilului, de infectare la locul de muncă şi atitudini profesionale şi sociale faţă de PTHIV
Serviciile contracepţie oferite femeilor după naştere
Legătura cu serviciile sociale şi servicii oferite de ONG-uri
Sistemul M&E fragmentat între 3 agenţii (DDVR,CNMS, Centrul SIDA), nu toţi indicatori critici sunt colectaţi, lipsa acurateţii numitorilor
PTMF: priorităţi
Stabilirea unei singure unităţi de coordonare a măsurilor în domeniul PTMF; precum şi a unei singure unităţi responsabile de colectare datelor în domeniul PTMF care să valideze datele, revederea lisei indicatorilor mecanismului şi formelor de colectare a datelor
Elaborarea mecanismului de descentralizare şi delegare a responsabilităţilor la nivel local in paralel cu instruirea personalului de la nivel raional
Revizuirea cadrului reglementator pentru adopţii şi asigurarea accesului nediscriminatoriu în instituţiile educaţionale
Revederea programului de instruire cu accentul pe schimbarea atitudinilor şi ameliorarea cunoştinţelor privind riscurile de infectare, controlul infecţiei la locul de muncă, interacţiune cu alte servicii şi integrareea lui în sistemul de instruire continuă
Integrarea componentului de prevenire primară şi planificare familială în serviciile existente PTMF
Îmbunătăţirea interacţiunii şi referirilor dintre sistemul medical, social şi sectorul non-guvernamental care are acces la grupele cele mai vulnerabile
