Analysis of quality management services industry in materials by method bcg dot-matrix

3. Rezultate și discuții
Prin analizarea site-urilor oficiale ce promovează branduri de loc, la nivel regional, am putut surprinde diverse ipostaze prin care autorităţile implicate în managementul acestora înţeleg să folosească suportul oferit de internet în comunicarea identităţii online a brandurilor, urmărind totodată elementele specifice modelor prezentate ale economiei circulare.

Căutând răspunsuri I.C.1 și I.C.2, am formulat prima ipoteză a cercetării, susținând că pentru a comunica identitatea unui brand de loc, autorităţile folosesc într-o măsură mai mare elementele de informare şi comunicare de brand, decât cele privind comportamentul brandului.

Din analiza și interpretarea datelor studiului, observăm că autorităţile responsabile de gestiunea brandurilor nu comunică utilizatorilor toate caracteristicile identităţii unui brand de loc, utilizând site-urile oficiale. Acest lucru e indicat de frecvenţele foarte scăzute de apariție, unii indicatori neputând fi identificaţi nici măcar o singură dată (e.g., pe componenta Accesibilitate în principiu, Ultima actualizare a site-ului) sau într-un singur caz (e.g., Stema, Anunțurile publice, Componenta Intro a site-ului, Sfaturi pentru a ușura navigarea), aceste portaluri neapropiindu-se de modelul „Produsului perfect” al economiei circulare (Wesling, 2015 citat în Weetman, 2017).

A doua interogație impune un răspuns pe care îl vom căuta în selectarea indicatorilor cu frecvenţa de apariţie cea mai mare, de 100%, aceștia reprezentând 40% din total (14 din cei 35 de itemi analizați): Galerie de imagini, Hărți, Numele autorității sub care funcționează brandul de loc, Informaţii generale despre loc, Date de contact, Cookie-uri, Link-uri interne, Posibilitatea descărcării, Modalități de contactare, Grafica/ bogăţia de imagini din Homepage, Multimedia/ dinamismul, Accesibilitatea în practică, Ușurința navigării în site și Gradul de localizare al acestuia. Astfel, putem considera ipoteza ca parţial confirmată, respectiv pentru a comunica identitatea unui brand de loc, autorităţile folosesc mai des elementele de informare şi comunicare de brand, decât cele privind comportamentul brandului; acest fapt trebuie înţeles nu printr-o mai mare sau mai mică dimensionare a numărului de indicatori, ci prin faptul că există mai multe situații de prezență a caracteristicii indicatorilor pe dimensiunea Informare şi comunicare de brand pentru toate cazurile analizate (33,3%), în comparație cu dimensiunea Comportamentul brandului, acolo unde această frecvență este de 25% și regăsită la un singur indicator (i.e., Numele autorității sub care funcționează brandul de loc).

I.C.3 trebuie interpretată urmărind rolul principal al website-ului, ca fiind acela de a comunica identitatea brandului de loc, în cele două ipostaze: ca sursă de informare, într-un mediu static, într-un spaţiu de aflare al informaţiilor, „o lume a tranzacţiilor simple” sau ca noul mediu în care utilizatorii pot interacţiona şi participa, devenind un forum pentru împărtăşirea ideilor, un instrument pentru îmbunătățirea competitivității brandurilor de loc, caracteristici specifice economiei circulare, prin dimensiunea „facilitatori și acceleratori” ai modelului „Arhitectura economiei circulare”, prin indicatorul „colaborare” (Weetman, 2017).

Operarea acestei comparații deschide calea verificării celei de a doua ipoteze: site-ul unui brand de loc este mai degrabă un mediu pasiv de informare, decât unul activ de interacţiune. Urmărind interpretarea rezultatelor cercetării pe dimensiunea Informare și comunicare de brand, observăm că această ipoteză se confirmă, astfel că există o mai mare frecvenţă de apariție a caracteristicilor, în toate cazurile studiate, pentru componenta Informare (40%), comparativ cu doi indicatori regăsiți la toate site-urile pe subdimensiunea Interactivitate, ceea ce reprezintă doar 25% din totalul acestora.