Anexă la Hotărârea nr. 33 din 27 februarie 2009 a Consiliului Judeţean Giurgiu
Yüklə 2,07 Mb.
|
7.2. Colectare şi transportÎn perioada elaborării PJGD, este în curs de finalizare aplicaţia pentru proiectul „Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Giurgiu”, derulat în cadrul „Asistenţei tehnice pentru pregătirea proiectelor în sectorul de deşeuri, măsura ISPA 2003/RO/P/PA/013-06”. Acest proiect, care va deservi toţi locuitorii judeţului, urmează să fie finanţat din fonduri structurale. Din punct de vedere al colectării deşeurilor mixte, proiectul propune în zona urbană un sistem de colectare cu containere de 1100/240 litri pentru zonele cu blocuri şi un sistem de colectare „din poartă în poartă”, cu containere de 120 litri pentru gospodăriile individuale, iar în zona rurală un sistem de colectare cu containere de 1100 litri. Propunerile de proiect existente la această dată pentru judeţul Giurgiu evidenţiază necesitatea înfiinţării a circa 3200 puncte de colectare, precum şi a dotării agenţilor de salubritate cu recipienţi, respectiv vehicule pentru colectarea şi transportul deşeurilor menajere . Tab. 7.2.1. Situaţia recipienţilor existenţi/necesari pentru colectarea deşeurilor municipale în amestec
Pentru deşeurile biodegradabile vor fi introduse treptat sisteme de colectare separată în zonele urbane, în timp ce în zonele rurale va fi încurajată compostarea la domiciliu. Se prevede că, datorită conştientizării populaţiei, colectarea selectivă se va dezvolta atât din punct de vedere al investiţiei în dotări specifice acestui tip de colectare, cât şi ca manieră de răspuns a populaţiei. Sistemul de colectare a deşeurilor propus pentru zonele rurale constă în amenajarea unor puncte de colectare cu platformă de beton, dotate cu containere; perimetrul respectiv va avea spaţiu suficient pentru ca într-o anumită zonă să se poată depozita şi alte deşeuri reciclabile, iar containerele vor fi inscripţionate astfel încât să fie evident că sunt destinate colectării deşeurilor organice sau mixte, respectiv deşeurilor reciclabile.
Pentru deşeurile voluminoase, periculoase, precum şi pentru cele provenite de la echipamentele electrice şi electronice, proiectul propune construirea a 4 centre de colectare, în apropierea zonelor urbane. Pentru zona de nord a judeţului, care reprezintă circa 30% din totalul populaţiei, consultanţii au optat pentru transportul deşeurilor la depozitele din apropierea municipiului Bucureşti, în timp ce pentru cealaltă parte, deşeurile urmează să fie transportate la Centrul Integrat de Management al Deşeurilor (CIMD), care urmează să fie amenajat în comuna Frăteşti.
Conform datelor prezentate în capitolul 2 - Situaţia existentă, în prezent, doar 30,9 % (circa 87.720 locuitori) din populaţia totală a judeţului Giurgiu este deservită de servicii de salubrizare. Unul din obiectivele principale ale proiectului menţionat mai sus îl reprezintă creşterea gradului de acoperire cu servicii de salubrizare, astfel încât de acest serviciu să beneficieze 90% din locuitorii mediului rural până în anul 2009 şi 100% în mediul urban până în anul 2013.
7.2.2 Colectarea selectivă a materialelor reciclabile Cantităţile de deşeuri de ambalaje colectate selectiv în vederea atingerii ţintelor de reciclare se regăsesc în tabelul de mai jos, din care se observă că pentru atingerea ţintelor de valorificare este necesară colectarea unor cantităţi suplimentare de deşeuri de ambalaje. Tabel 7.2.2.1. Cantităţi deşeuri de ambalaje care trebuie colectate în vederea atingerii ţintelor
În ceea ce priveşte deşeurile de ambalaje din metal şi plastic, proiectul propune colectarea combinată a acestora, în saci menajeri, urmând să fie separate la staţia de sortare din cadrul CIMD, care va avea o capacitate de 10000 tone/an. Consultanţii proiectului au optat pentru acest sistem datorită costurilor foarte scăzute şi faptului că acesta este cunoscut şi utilizat în alte state membre ale Uniunii Europene. Pentru celelalte tipuri de deşeuri de ambalaje, s-a optat pentru un sistem de colectare cu recipienţi de diverse capacităţi.
7.2.3 Staţii de transfer Utilizarea staţiilor de transfer implică costuri de investiţie şi operaţionale care pot fi evitate prin transportul deşeurilor direct către depozitul final. În cazul distanţelor mari, creşte costul transportului deşeurilor cu ajutorul vehiculelor de colectare. Alegerea uneia dintre aceste opţiuni depinde de localizarea unei comunităţi faţă de depozitul final. În staţia de transfer, deşeurile pot să fie compactate sau descărcate ca atare, urmând a fi transportate către depozitul final. Distanţa şi timpul unui drum dus-întors al unui vehicul de colectare sunt factori cheie în stabilirea amplasamentului unei staţii de transfer. În urma analizei financiare a alternativelor propuse pentru managementul deşeurilor, consultanţii au ajuns la concluzia că pentru judeţ nu este fezabilă construcţia unei staţii de transfer, întrucât aceasta ar avea ca rezultat costuri de operare mai ridicate decât transportul direct al deşeurilor la staţia de sortare/depozit. 7.3.Tratarea şi valorificarea deşeurilor 7.3.1.Tratarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje Ţinând seama de obligaţia legală a operatorilor economici (din industrie, comerţ, instituţii) de a asigura reciclarea/valorificarea întregii cantităţi de deşeuri de ambalaje generate, se poate considera că pentru hârtie şi carton, plastic, sticlă şi metale, circa 95% din cantitatea generată de industrie, comerţ şi instituţii este predată în vederea reciclării, iar în ceea ce priveşte lemnul, se va recicla o cantitate care să asigure atingerea ţintelor, restul cantităţii fiind valorificată energetic. Tabel 7.3.1.1. – Sisteme de colectare propuse pentru deşeurile de ambalaje
Se propune o colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje numai in zonele urbane, iar în zonele rurale colectarea acestora se va face de către sectorul informal. Pentru populaţie, proiectul propune colectarea combinată a deşeurilor din metal şi plastic în saci menajeri, acestea urmând să fie separate la staţia de sortare din cadrul CIMD. În alegerea acestui sistem au fost luate în calcul următoarele avantaje:
Dezavantajele acestui sistem faţă de sistemul cu containere constau în eficienţa scăzută a colectării (cauzată de depozitarea îndelungată în gospodării), precum şi de posibilitatea ca sacii de plastic să fie deschişi de către animale. Pe de altă parte, acest sistem a fost ales şi ca urmare a faptului că este utilizat şi cunoscut în alte state membre ale Uniunii Europene.
În vederea atingerii ţintelor stabilite pentru reducerea cantităţilor depozitate de deşeuri biodegradabile, calculate în cadrul Capitolului 4, deşeurile biodegradabile se pot prelucra prin una din următoarele metode:
Pentru reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile din fluxul de depozitare, se au în vedere următoarele modalităţi:
Pentru deşeurile biodegradabile vor fi introduse treptat sisteme de colectare separată în zonele urbane, iar în zonele rurale (şi în cele urbane, acolo unde este posibil) va fi încurajată compostarea la domiciliu. Tabel 7.3.2.1. Sistem de colectare propus de proiect
De asemenea, în vederea atingerii ţintelor referitoare la deşeurile biodegradabile municipale, se pot lua o serie de măsuri precum:
Odată cu realizarea staţiei de compostare prin sistemul integrat de gestionare a deşeurilor, la nivelul judeţului se va realiza şi colectarea selectivă a deşeurilor biodegradabile. Cantitatea de deşeuri biodegradabile ce urmează a fi colectată selectiv va fi stabilită prin studiile de fezabilitate, în funcţie de capacitatea instalaţiei de compostare, care va fi în jur de 11000 tone/an. Pentru atingerea obiectivelor, proiectul consideră că o staţie de tratare mecano-biologică (TMB), de capacitate limitată, va fi necesară abia în anul 2016, motiv pentru care se propune o analiză a necesităţii acesteia, la nivel regional, în jurul anului 2013. În concluzie, staţia de tratare mecano-biologică nu este inclusă în investiţia prevăzută de acest proiect. 7.4. Depozitarea deşeurilor Având în vedere situaţia existentă la nivelul judeţului, care a fost prezentată în capitolul 2.2.4., în vederea reducerii cantităţii de deşeuri depozitate va trebui să se ţină cont de o serie de aspecte, cum ar fi:
În ceea ce priveşte managementul deşeurilor în judeţul Giurgiu, consultanţii au elaborat trei alternative:
În baza unor analize financiare a acestor alternative, consultanţii au propus alegerea primei alternative, care presupune construirea unui Centru Integrat de Management al Deşeurilor în comuna Frăteşti (situată în apropierea municipiului Giurgiu), acesta urmând să includă şi un depozit ecologic; realizarea acestuia este în concordanţă cu PRGD, care prevede pentru judeţul Giurgiu construirea unui singur depozit ecologic. Acesta va avea o capacitate totală de stocare de circa 800000 m3 şi o durată de funcţionare estimată la 20 de ani. Locaţia aleasă pentru realizarea depozitului are o suprafaţă de 16,44 ha şi este amplasată într-un punct relativ îndepărtat, prezentând avantajul de a se putea dezvolta şi alte facilităţi în împrejurimi. Depozitul va fi construit în trei etape, proiectul propunând acoperirea costurilor pentru realizarea primei celule, care reprezintă aproximativ o treime din volumul total (corespunzător unei durate de funcţionare de circa 7 ani). Celelalte două celule, care nu sunt incluse în investiţia pentru acest proiect, vor avea o durată de funcţionare de 8, respectiv 7 ani şi sunt planificate a se realiza în anul 2016, respectiv 2025. Capacităţile de stocare ale celor trei celule sunt prezentate în tabelul următor:
După implementarea sistemelor de colectare selectivă şi reciclare, se preconizează că din totalul de circa 44000 tone deşeuri generate anual în întregul judeţ, 27000 tone vor fi depozitate la noul depozit ecologic, iar restul de 17000 tone – la depozitele Glina şi Chiajna. Yüklə 2,07 Mb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||