Întărirea cooperării interministeriale, interinstituționale și cu societatea civilă (prin parteneriate, protocoale de colaboare, mod de lucru transversal) în vederea protecției patrimoniului cultural
Finalizarea dosarului pentru înscrierea Roșiei Montane pe lista patrimoniului mondial UNESCO.
Cetățile Dacice, sit UNESCO - crearea Centrului de Coordonare UNESCO în cadrul Institutului National al Patrimoniului.
Sustinerea conceptului de peisaj cultural - capitol al Codului Patrimoniului - si a salvgardarii patrimoniului cultural rural.
Proiect-pilot de dezvoltare integrata Sighișoara - memorandum aflat în procedură de avizare interministerială.
Restructurare internă
Fluidizarea activităților Comisiilor de specialitate de pe lângă MC — reorganizarea lor și eficientizarea procedurilor prin digitalizare și comunicare.
Noul Regulament de Organizare și Funcționare a Comisiilor Naționale a Monumentelor Istorice.
Îmbunătățiri sistemice
Fundamentarea unui sistem legislativ coerent și eficient în domeniul Patrimoniului Cultural prin Tezele Codului Patrimoniului, aprobate prin HG.
PHG UNESCO - dezvoltarea și gestiunea prin management integrat al siturilor din patrimoniul mondial UNESCO (Cetățile Dacice, Sighisoara etc.) - aflat în procedură de avizare interministerială.
Finanțări
Reactivarea Programului Național Limes-ul Roman (frontiera Imperiului Roman, cel mai lung monument din țară - 1500 km).
Programul Național de Restaurare - reglementarea și demararea selecției în baza unor criterii profesioniste, astfel încât bugetul alocat de stat prin MC pentru 2017 să fie fundamentat.
Contribuția la îmbunătățirea reglementării finanțărilor prin POR.
Codul Patrimoniului Cultural
Codul Patrimoniului Cultural reprezintă un produs legislativ final. Pentru a ajunge la redactarea propriu-zisă a articolelor Codului și la aprobarea acestuia, este necesară redactarea Tezelor Prealabile ale Codului Patrimoniului Cultural. În cazul oricărui proiect de cod, realizarea Tezelor prealabile reprezintă o cerință juridică obligatorie, prevăzută în legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Pe lângă aspectul juridic, redactarea tezelor identifică expresia filosofiei care stă în spatele reformei legislative și exprimă motivele acesteia, cât și obiectivele și mijloacele prin care aceste obiective vor fi atinse.
În aprilie 2016, au fost enunțate 10 principii care vor sta la baza Tezelor prealabile ale Codului Patrimoniului Cultural.
Pe baza acestor principii s-au redactat Tezele Codului Patrimoniului și au fost aprobate prin Hotărâre a Guvernului.
Ministerul Culturii a elaborat deja un număr considerabil de articole pentru Codul Patrimoniului.
Limes
În 2016, Ministerul Culturii finanțează Programul Național „Limes” (2015-2019).
Programul are în vedere elaborarea documentației de specialitate privind monumentele care compun granița romană a provinciei Dacia, acestea constituind cel mai amplu monument unitar de patrimoniu din România, respectiv cel mai lung sector, de aproape 1500 de km, al monumentului UNESCO cunoscut sub denumirea de „Frontiers of the Roman Empire” (FRE).
Prin finanțarea corespunzătoare a acestui program, Ministerul Culturii are în vedere ajustarea de urgență a decalajelor considerabile care se înregistrează actualmente între țările membre ale acestui proiect și țara noastră în ceea ce privește înscrierea în lista UNESCO a acestui important monument al antichității.
Înscrierea FRE din Europa pe lista tentativă UNESCO urmează să fie efectuată la începutul anului 2018.
Roșia Montană în 2016
Februarie: peisajul cultural minier de la Roșia Montană este inclus în Lista indicativă a României pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial; adresa MC a fost înaintată la Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO în data de 5 februarie; v. Lista indicativă a României aici
Aprilie: fundamentarea necesarului de fonduri pentru auditarea dosarelor elaborate anterior, pregătirea dosarelor de nominalizare și revizuirea Listei indicative (bugetul aprobat de ministrul culturii în 27.04);
Mai: misiune de lucru pe teren, în Roșia Montană, a expertului coordonator al dosarului, dl. Barry Gamble, împreună cu personal de specialitate din Institutul Național al Patrimoniului (16-20 mai);
Iunie: raport preliminar referitor la dosarul de nominalizare a Peisajului cultural minier Roșia Montană pentru înscriere în Lista Patrimoniului Mondial;
Iunie: inițierea elaborării dosarului de nominalizare;
August: consultare cu Premierul Dacian Cioloș și cu Vicepremierul Vasile Dâncu privind calendarul elaborării și depunerii dosarului;
August: informare și consultare a comunității din Roșia Montană (27 august, la Căminul cultural din Roșia Montană, cu participarea Primarului și a consilierilor locali);
Septembrie: consultări cu Centrul Patrimoniului Mondial și cu ICOMOS (14 septembrie, Paris);
Septembrie: misiune de lucru la Roșia Montană, împreună cu consultantul extern, dl. Barry Gamble (15-17 septembrie);
Noiembrie: depunerea dosarului la MC și avizare în CNMI (29 noiembrie);
Decembrie: depunerea dosarului la Delegația permanentă a României pe lângă UNESCO (9 decembrie).
Strategia Națională pentru Cultură
Sectorul cultural din România nu beneficiază de un document strategic asumat la nivelul întregului Guvern pe termen mediu și lung, care să poată constitui baza întregului sistem de planificare culturală la nivel național, capabil să ofere coerență, continuitate și să permită fundamentarea documentelor strategice de nivel regional, județean și local, precum și a documentațiilor operaționale pentru programe și proiecte cu fonduri publice.
Strategia pentru cultură și patrimoniu național 2016-2020 (SCPN 2016-2020) este un document de politici publice pe termen mediu care definește, în principiu, politica Guvernului României în domeniu, conturând un orizont al activității publice pentru o dezvoltare culturală echilibrată, durabilă, inteligentă, în beneficiul tuturor celor direct implicați în activități culturale și al societății în ansamblul său.
Corelarea cu obiectivele și măsurile relevante pentru acțiunea în sectorul cultural prezente în alte documente strategice de la nivel național este o prioritate pentru SCPN 2016-2020, cu scopul poziționării domeniului într-o relație de interdependență cu celelalte acțiuni ale planificării publice și cu obiectivul promovării coordonării și colaborării interministeriale. În acest fel, creșc șansele îmbunătățirii serviciilor publice în domeniul culturii, accesului la cultură și diversității expresiilor culturale, integrării culturii în proiectele de dezvoltare teritorială durabilă, stimulării economiei creative și prezenței culturii române pe scena internațională.
