În cadrul Parteneriatului Strategic cu SUA, acțiunea s-a concentrat pe diversificarea domeniilor și aprofundarea cooperării bilaterale (securitate energetică, investiții, asistența pentru dezvoltare), în completarea palierului politico-militar.
În relaţia cu statele membre UE, AELS şi cu Turcia a fost consolidat dialogul politico-diplomatic, cu accent pe coordonarea în plan european și regional și pe cooperarea economică. Președintele României i-a primit la București pe: președintele Germaniei (iunie); președintele Italiei (iunie); preşedintele Franței (septembrie, prima vizită de stat a unui președinte francez în România în ultimul deceniu); președintele Slovaciei (octombrie). Președintele a efectuat vizite în Luxemburg (iunie, prima vizită de stat a unui președinte român), Turcia (martie), Lituania (mai), Bulgaria (iunie), Polonia (iulie).
Prim-ministrul a realizat numeroase vizite și întrevederi cu omologi europeni, axate pe promovarea unor obiective naționale concrete: cu premierul britanic (vizita la București, decembrie 2015); relansarea Parteneriatului Strategic cu Franța și semnarea Foii de Parcurs actualizate (Paris, ianuarie și iunie); vizitele în Germania (Berlin, ianuarie, Ulm şi Dinkelsbühl, mai, în landul Bavaria, septembrie); vizita în Olanda (martie, în premieră în ultimii 10 ani); întrevederea cu omologul bulgar (Sofia, iunie) și polonez (Suceava, august); cu omologul sârb (Timișoara, noiembrie 2016).
Ministrul afacerilor externe s-a întâlnit cu omologii din: Bulgaria (Bucureşti, decembrie 2015 şi Sofia, iunie); Polonia (București, decembrie 2015); cu omologul german (Berlin, ianuarie); Ungaria (București, ianuarie); Malta (București, martie); Belgia (Bruxelles, martie); Cipru (București, mai); Austria (Viena, iunie); Slovacia – PRES UE (București, cu ocazia RADR, august); Ungaria și Slovenia (septembrie); Italia (noiembrie 2016); Franța (miniștrii de externe și ai apărării, Bruxelles, noiembrie 2016); Malta (1 decembrie 2016 ); Georgia (Bruxelles, decembrie 2016) și R. Moldova (Hamburg, decembrie 2016).
În parteneriatul strategic cu R. Moldova a avut loc o resetare pragmatică în spirit european (accent pe repornirea procesului de reformă, recredibilizarea parcursului european, deblocarea finanțării internaționale). România s-a afirmat ca un partener esențial în promovarea politicilor UE și NATO cu privire la R. Moldova. Sub coordonarea MAE, a fost elaborat Planul de acțiuni privind abordarea strategică a relației cu Republica Moldova pentru următorii zece ani, aprobat de CSAT (noiembrie 2016).
A fost atins un nivel de cooperare fără precedent în relația cu Ucraina marcat de: vizita președintelui Poroșenko la București, 21 aprilie (cu semnarea Protocolului de relansare a Comisiei Mixte Prezidențiale Româno-Ucrainene), vizitele comune ale miniștrilor de externe la Sighetu Marmației și Solotvino (6 mai și 29 octombrie), inaugurarea Consulatului României de la Solotvino (6 mai).
În relaţiile cu statele din Balcanii de Vest, s-a constatat o dinamică crescută a vizitelor efectuate de oficiali ai statelor din regiune, precum şi ai şefilor unor formate de cooperare regională în România, pentru întâlniri cu oficiali înalţi din MAE: vizita ministrului de externe din BiH (25 martie), negociatorii-şefi ai Serbiei (februarie) şi Muntenegrului (6 octombrie), secretarul general al RCC (13 aprilie), vice-ministrul afacerilor externe din R. Macedonia.
MAE s-a implicat în sprijinirea organizațiilor de cooperare regionale din zona Europei Centrale și de Est și a Mării Negre (participarea prim-ministrului la summitul SEECP sub președinția Bulgariei, participările ministrului de externe la reuniunile ministeriale ale SEECP, ICE și OCEMN).
Momentele-reper pe agenda relațiilor cu statele din Orientul Mijlociu și Nordul Africii: vizita de stat a președintelui în Israel și Palestina (martie); întâlnirile ministrului de externe român cu omologul tunisian (București, octombrie), iranian (Teheran, martie și București, noiembrie 2016)|, iordanian (Amman, noiembrie 2016) și israelian (noiembrie 2016); convenirea unui plan de acțiuni cu Secretariatul General al Consiliului de Cooperare al Golfului (CCG).
Relațiile cu statele din Asia au beneficiat de o atenție reînnoită şi de revitalizarea diplomaţiei economice române: vizita oficială a prim-ministrului în Vietnam (iulie, la 21 de ani de la precedenta); participarea premierului la Summit-ul ASEM (iulie, Mongolia) și întrevederile bilaterale cu Mongolia, China, Singapore; vizita ministrului de externe în Indonezia (octombrie, cu semnarea unui MoU între Camerele de Comerț); participarea ministrului de externe la reuniunea UE-ASEAN (Bangkok, octombrie) și întrevederile bilaterale cu Singapore, Brunei, Cambodgia, Laos, Myanmar, Malaysia.
În relația cu China: participarea prim-ministrului la summitul 16+1 (Riga, noiembrie 2016), inițierea în cooperare cu MFP a procedurii de aderare a României la Banca Asiatică pentru Investiții în Infrastructură (AIIB); lansarea Centrului pentru Dialog și Cooperare în Domeniul Energiei.
Multilateralism și guvernanța globală
2016 a însemnat accelerarea campaniei pentru alegerea României în Consiliul de Securitate al ONU (mandatul 2020-2021), inclusiv prin valorificarea în acest sens a tuturor întâlnirilor bilaterale la nivel de președinte, premier şi ministru al afacerilor externe.
Prim-ministrul Dacian Cioloş a condus delegația României la cea de-a 71-a sesiune a AG ONU (New York, 19-24 septembrie). În marja participării, premierul și ministrul de externe au avut întrevederi bilaterale cu SG ONU, președintele AG ONU, directorul executiv al UNEP, secretarul general al OAA, cu omologi din peste douăzeci de țări, cu reprezentanți ai ONU, Organizației Cooperării Islamice și CCG.
România exercită președinția rotativă a Comisiei Consultative „Cer Deschis” (OSCC), este Președinte al Comisiei Pregătitoare a CTBTO (Organizația Tratatului privind interzicerea totală a testelor nucleare) și a asumat pentru al doilea an consecutiv Președinția Comitetului de Securitate al OSCE. Au început pregătirile pentru preluarea președinției Forumului de cooperare în domeniul securității (FSC) al OSCE de la 1 ianuarie 2017.
România exercită în 2016 Președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (până în martie 2017). Rezultatele primei plenare IHRA de la București (mai 2016) au fost larg recunoscute ca având impact istoric prin adoptarea definiției de lucru privind antisemitismul. Misiunile diplomatice românești au derulat zeci de proiecte conform priorităților României în cadrul IHRA.
În 2016, România a devenit observator la Alianța Pacificului.
La inițiativa MAE, a fost adoptată noua lege a asistenței oficiale pentru dezvoltare care propune înființarea unei Agenții specializate cu obiectivul esențial al unei mai bune corelări a acestei forme de asistență cu interesele directe ale României.
