Strategia de dezvoltare a sportului în România în perioada 2016-2032
Am elaborat un nou proiect de Strategie de dezvoltare a sportului pe termen mediu şi lung în care am preluat şi unele elemente din celelalte proiecte existente la nivelul Ministerului Tineretului şi Sportului.
Proiectul a fost supus consultării publice, iar în data de 22 septembrie 2016 a fost organizată o dezbatere publică pe această temă. Şi această dezbatere s-a bucurat de un interes deosebit, concretizat prin participarea efectivă a peste 120 de persoane. Discuţiile, care au avut atât caracter constructiv cât şi polemic, au condus la ideea că este oportună constituirea unui grup de lucru care să cuprindă atât reprezentanţi ai autorităţilor statului cât şi ai organizaţiilor sportive reprezentative care să abordeze problematica generală a sistemului naţional de educaţie fizică şi sport şi eventual, să pună bazele unui Cod al Sportului.
Registrul Sportiv
Și-a exercitat funcția de control
A constatat neregularități privitoare la documentele constitutive ale federațiilor naționale sportive
A dispus controlarea nergeularităților în vederea continuării finanțării
Din totalul de 74 federatii sportive nationale, nu au aviz prealabil pentru mandatul conducerii, următoarele federatii: FR Baschet, FR Ciclism, FR Fotbal, FR GImnastică, FR Schi Biatlon, FR Scrima, FR Tenis, FR Pescuit Sportiv, FR Vovinam Viet-Vo-Dao.
Dintre acestea şi-au depus angajamentul că vor respecta dispoziţiile legale la următoarele alegeri: FR Baschet, FR GImnastică, FR Schi Biatlon, FR Scrimă, FR Vovinam Viet-Vo-Dao.
Federaţii care nu au depus documentie de la înfiinţare până în present: FR Biliard Pool, FR Golf, FR Table/Backgammon.
Federaţii în litigiu: FR Arte Marţiale de Contact, FR Patinaj.
Cetățenie
Protocol încheiat între Ministerul Tineretului și Sportului și Autoritatea Națională Pentru Cetățenie
S-a încheiat protocolul între MTS și ANC în vederea derulării în condiții optime a procedurii de acordare a cetățeniei pentru sportivii cu rezultate deosebite
Până în acest moment au fost acordate 9 cetățenii, dintre care Albert Saritov a obținut medalia de bronz la lupte, la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro și Dumanska Yuliya medalia de bronz la Campionatul Mondial cu echipa de handbal tineret.
Comitetul Sectorial Sport
Comitetul Sectorial “Sport, Jocuri și Activități Asociative”
Dosarul de înființare a Comitetului Sectorial se află în avizare la Autoritatea Națională pentru Calificări
Rolul principal al Comitetului Sectorial - ajută la dezvoltarea formării profesionale continue a sportivilor
Președinția Consiliului UE 2019
Au fost înaintate Guvernului României propunerile MTS pentru PRES RO 2019 în cadrul Uniunii Europene spre dezbatere publică, următoarele teme pentru Sport:
Sportul ca factor de combatere a principalului flagel “OBEZITATEA”
Dezvoltarea competențelor în domeniul sportului în vederea corelării reglementărilor naționale cu cadrul european și nevoile pieței
Educația prin sport
Centenarul României
Programul de manifestări, acțiuni și proiecte de aniversare a Centenarului României
În cadrul Centenarului, MTS a propus următorul program pentru sport: “Promovarea centenarului în cadrul evenimentelor sportive naționale și internaționale desfășurate pe teritoriul României”
programul urmărește creșterea vizibilității evenimentului și a constientizării persoanelor implicate în activitățile sportive, privind importanța și conținutul evenimentului Centenar.
Toate campionatele nationale si cupele Romaniei finantate si din fonduri publice se vor desfasura sub egida si logoul Centenarului.
Competitiile internationale oficiale desfasurate pe teritoriul Romaniei, inclusiv CE de Baschet si CE de Gimnastica, vor avea logoul Centenarului.
Echipele nationale ale Romaniei, finantate din fonduri publice, vor purta logoul Centenarului in toate competitiile unde regulamentele interne permit acest lucru.
Regimul juridic si starea sctuală a Bazei Materiale Sportive aflată in Domeniul Public si Privat al Statului si administrarea MTS
Una din prioritatile strategice ale Ministerului Tineretului si Sportului pe care si le-a asumat la începutul acestui an a fost aceea de a revizui normele de reglementare și functionare aferente bazelor sportive, în scopul îmbunătățirii condițiilor de exploatare, funcționare și securitate, precum si monitorizarea indicatorilor de indeplinire a standardelor de calitate si cost.
Reactualizarea bazei de date privind infrastructura sportivă este o etapă premergătoare studiului pe care MTS l-a inițiat în acest an ”Dinamica, starea actuală și perspectivele privind infrastructura sportivă din România între 1990-2016
S-a reactualizat baza de date privind infrastructura sportivă aflată în administrare MTS prin unirățile subordonate: CSN, DJTS, CSM, precum și o baza de date privind infrastructura sportivă aflată în administrare MTS și în folosința gratuită a unor federații sportive naționale
S-a realizat evidența structurată pe tipuri de unități de practicare a sportului precum și un model practic al distribuției acestora la nivel național
Domeniul Tineret
Încă din anul 2011 au fost făcute demersuri în vederea unei mai bune adaptări a cadrului normativ la nevoile tinerilor și a unei simplificări a legislației adresate tinerilor atât din partea organizațiilor de și pentru tineret, dar și a structurilor administrative cu atribuții în domeniul tineretului, demersuri abandonate sau nefinalizate în decembrie 2015.
Mai mult, deși pentru îndeplinirea funcţiei sale, în anii 2013 - 2014, Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS) a condus un proces de planificare strategică extrem de important și util ce a condus la adoptarea Strategiei naţionale în domeniul politicii de tineret în ianuarie 2015, din păcate aceasta nu a fost adoptată împreună cu un instrument care să permită punerea sa în aplicare şi monitorizarea progreselor înregistrate pe niciuna dintre direcţiile de acţiune propuse, dat fiind că nu a fost adoptat, ca anexă a Strategiei naţionale, şi un Plan de acţiuni și bugetul aferent.
Infrastructura dedicată domeniului tineret și modul în care ea este utilizată pentru servicii și activități în beneficiul tinerilor evoluează, iar o cunoaștere exactă a situației de pe tot teritoriul țării este necesară pentru o planificare corectă a politicilor publice, dar și pentru a lua cele mai bune decizii de administrare. Acest tip de cunoaștere nu era disponibil și cu atât mai puțin nu era public în decembrie 2016. În plus, deși o analiză sumară la fața locului relevă faptul că această infrastructură este uzată atât fizic cât și moral, nu exista o monitorizare a elementelor componente din această infrastructură (centre de agrement, Case de Cultură ale Studenților, centre de tineret) astfel încât să se poată fundamenta nevoile de dezvoltare strategică și de investiții aferente.
Infrastructura și resursele materiale au nevoie de o resursă umană adecvată pentru a fi utilizate cât mai eficient. Deși lucrătorul de tineret există ca ocupație în COR și până în anul 2012 au fost formați și certificați aproximativ 1000 de persoane, aceștia nu au fost implicați activ în programe de tineret. Totodată din acest proces de formare a lipsit personalul angajat în cadrul Ministerului Tineretului și Sportului atât la nivel central dar și din cadrul structurilor subordonate (Direcții Județene pentru Sport și Tineret, Case de Cultură ale Studenților).
De asemenea, deși Ministerul Tineretului și Sportului implementează de peste 10 ani un program de cercetare socială în domeniul tineretului, datele și informațiile necesare pentru fundamentarea planificării politicilor de tineret nu erau publice în noiembrie 2015.
În afară de acțiunile menționate mai jos am considerat foarte important revitalizarea rolului strategic de dezvoltare de politici publice și unui cadru strategic al ministerului prin reorganizare și crearea unei Direcții de Strategie și Cooperare având în vedere că, după reorganizarea administrativă din 2009 și reducerea drastică de personal cu mai bine de 50% la nivel central, Ministerul Tineretului și Sportului s-a transformat de facto în administrator de active, rolul de dezvoltator de politici publice de tineret fiind preluat exclusiv de cabinetele demnitarilor.
La această situație s-a ajuns treptat, având în vedere că activități care în urmă cu 10 ani se desfășurau în structuri cu un număr cumulat de peste 100 de angajați, în subordinea autorităților centrale, au fost reorganizate. Reorganizarea s-a realizat prin preluarea în 2005 a Agenției Naționale a Taberelor în Autoritatea Națională pentru Tineret (precursor al MTSului) și în 2009 a Autorității Naționale pentru Tineret, Agenției Naționale pentru Sprijinirea Initiațivelor Tinerilor și Agenției pentru Sprijinirea Studenților în Ministerul Tineretului și Sportului. Astfel a apărut treptat o îndepăratare de scopul pe care ar trebui să îl aibă autoritatea centrală: dezvoltarea de politici publice în detrimentul gestiunii de active și implementarea de proiecte care ar fi mai bine abordate la nivel local prin servicii deconcentrate (tabere, programe pentru studenți și tineri etc.).
În acest context, în domeniul tineretului, MTS și-a fixat 5 obiective strategice pe care le-a realizat astfel:
