Anna karenina

45

i F

f reaitSPOUm, privite cu ochii lor, o banalitate repetată de o

mi0i)Şe "*t&L Chipul cel mai drag lui, Christos, centrul tab\

at0tk..mm^)A entuziasmase atita cind il zămislise —

totul se yillpi cind privi tabloul cu ochii lor. Vedea o

repetare a rMtratnfifaţiior Christoşi de Tizian, Rafael şi

Rubens, o reţfHare a lui Pilat şi a celorlalţi oşteni, bine

pictaţi (de-altfti, nici execuţia nu era bună : vedea acum

limpede o graişii de neajunsuri). Totul era banal,

sărăcăcios şi vechi, ba &tiar prost pictat, zmingălit şi

slab. Au să aibă dreptate vizUitofii să rostească fraze de

prefăcută politeţe in faţa

i i k şi pe urmă să-1 compătimească şi să ridă de

cittd vor rămine singuri.

aceasta, deşi nu ţinu mai mult de un minut, jţ

aă-l Impovăreze. Ca să rupă tăcerea şi să arate că nu'ae

tulburat, Mihailov făcu o sforţare şi-i vorbi lui Qet

lenişcev.

— Mi se pate că am avut plăcerea de a vă intilni undeva,

i|KBfepu ek, sfiruncind priviri neliniştite cind Annei,

cind lui Vronsl(jijyca să nu-i scape nici o trăsătură a expresiei

lor.

-— Desigur ! ne-am mai intilnit ta Rossi, ştiţi, cu prilfe|

al:'≪eratei aceleia... unde a recitat versuri- domnişoara

italiancă — o nouă Rachel ! răspunse firesc Golenişcev,

luandu-şi privirea de la tablou, fără cel mai mic regret,

ca să vorbească cu artistul. Dindu-şi seama că Mihailov

aştepta o părere despre tablou, Golenişcev adăugă :

Tabloul d-voastră a avansat foarte mult de cind l-am văzut

ultima oară. Acum, ca şi atunci, chipul lui Pilat mă uimeşte

in mod deosebit, li inţelegi atit de bine pe omul acesta,

un băiat han şi simpatic, dar slujbaş pină in măduva

oaselor, care ≪≪ştie ce face. Dar mi se pare...

Faţa mobilă a lui Mihailov se insemnă deodată. Ochii i

SB aprinseră. Vru să spună ceva, insă de emoţie nu putu

KKti nici un cuvint şi se prefăcu numaidecit că tuşeşte.

49eic3ft de puţin preţ ar fi pus Mihailov pe capacitatea lui

CWenişcev de a inţelege arta, oricit de neinsemnate ar fi

<■*￡ observaţiile exacte asupra veridicului exprimat de

iaţst iui Pilat ca slujbaş, oricit de jignitoare i s-ar fi putut

aceste observaţii de mică importanţă, in timp ce trecute

sub tăcere obiecţiile esenţiale, totuşi rimase

■i