Anna karenina
Adică nu e aici, la pitiUt
Yüklə 3,26 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- ^Bp^lars, ■ea:aft;gu-I
- Karenin tăcu mult timp.
| Adică nu e aici, la pitiUt, ci in Petersbarg. Ara; ' ieri
cu Alexei Vronski, bras dessous, bras dessovJij maia. : ■ — Cest un kamme qui n'u pas 2... incepu şambei dar se opri, făeind loc şi inelinindu-se inaintea unv.i! bru din familia imperială care tocmai trecea pe acoi II:1aH^c#-lmaamfm$tea intruna despre Alexei AI
Cam in acelaşi timp cind il părăsise soţia, i se plase lui Alexei Alexandrovici cel mai trist evenime viaţa unui slujbaş : oprirea ascensiunii in serviciu. oprire era un fapt implinit — lucru limpede peniru lumea. Numai Alexei Alexandrovici nu-şi dădea seainafl se incheiase cariera. Fie din pricina ciocnirii cu Stremov, fie din pricina ■ norocirii cu soţia, ori dfajpricină că atinsese culmea ce-i; şese hărăzită, aiflrin aii^ acela toţi inţeleseseră că activij tea lui funcţionărească Asese incheiată. *.' Mai ocupa ife^ un post important, era membru in fa comisii şi comitete, dar toţi il socoteau ca un om , de la care nimeni nu mai aştepta nimic. Orice ar j spus sau ar fi propus, era ascultat aşa ca şi cum ceea propunea el ar fi fost de mult cunoscut, fiind tocmai lucr de care nu se simţea deloc nevoie. Dar Karenin nu-şi dădea seama de acest lucru, ba,,j rivă, inlăturat de la participarea directă la viaţa ? vedea mai limpede decit inainte defec i activitatea altora şi socotea că este de dat să psoyună mijloace de indreptare. Curind după rea de soţia sa, incepu să scrie primul lui memoriu asupra noilor tribunale, unul dintr-o serie interminabilă de me Morii inutile asupra tuturor ramurilor administrative. Alexei Alexandrovici nu numai că nu-şi dădea seama d situaţia lui deznădăjduită in lumea funcţionărească şi ni • Braţ Ia braţ (fr.). ■ E un om care nu are... (ir.). era asn:nt dm pricina asta, dar părea raai mulţumit decit oricind de activitatea lui. ≪Cine este insurat se ingrijeşte de lucrurile lumeşti : cum. să placă nevestei ; dar cine nu e insurat se ingrijeşte de ctăe dumnezeieşti : cum să placă Domnului≫, spune apostolul Pavel. Karenin, care se conducea acum in toate treburile lui după Scriptură, işi aducea deseori aminte de acest text. I se părea că de cind rămăsese fără soţie, singur cu proiectele sale, il slujea mai bine pe Dumnezeu decit inaiate.
Nerăbdarea vădită de membrul Consiliului, care vroia să pfece, il lăsă rece pe Karenin. Acesta işi intrerupse expunerea abia atunci cind consilierul, proi'Uind de trecerea. unei persoane din familia imperială, plecă şi el. Bămas singur, Alexei Alexandroviei işi lăsă capul in piept, adunindu-şi ginduir.e ; apoi privi distrat in juru-i şi se indreptă spre uşă, unde nădăjduia să o intilnească pe Lidta Ivanovna. „Cit de voinici şi de sănătoşi sint oamenii ăştia", se gindi el, uitindu-se la şambelanul uriaş, cu favoriţi bine pieptănaţi şi mirodiţi, şi la ceafa roşie a ducelui, strins in inaiormă, prin faţa cărora trebuia să treacă. „Bine a zis cise a zis că totul e rău pe lume", gindi el, aruncLnd o privire chiorisă spre pulpele şambelanului. Jfaaintind fără grabă, cu aerul său obişnuit de obose-ilS şi de demnitate. Alexei Alexandroviei se inclină inainte≫ aeiiitor domni care vorbeau despre dinsul şi. cu privire^ tedSieptată spre uşă, o căută pe Lidia Ivanovna. —A ! Alexei Alexandroviei ţ ii spuse bătrinelul, cu oebii strălucitori de răutate, in clipa cind Karenin ajunse in dreptul său şi, cu un gest rece. işi inclină capul. incă nu V-isn felicitat, adăugă el, aratind spre cordonul nou primit. —Vă mulţumesc, răspunse Alexei Alexandroviei. Ce zi minunată e astăzi ! urmă el, accentulnd după obiceiul
lui cuvintul ..minunată". Ştia că rideau d-i: dinsul. Dar nici nu se aştepta din partea lor la altceva decit la duşmănie. Se deprinsese. \PiH|nd umerii măslinii, revărsaţi din corset, ai contesei Lkirat/Jiranovna, care tocmai intra pe uşă, precum şi ochii săi ademenitori, minunaţi şi galeşi, Alexei Alexan4|BŞi?iei ........................________ ........................m 'etirise-'iiitoopierindu-şi dinţii albi, incă tineri, şi se apropie de dinsa. Toaleta Lidiei Ivanovna o costase multă trudă, ca toate rochiile sale din ultima vreme, avind acum alt scop cel urmărit cu treizeci de ani in urmă. Pe atunci simţea dorinţa de a se impodobi cit mai mult, şi cu cit era mai im* popoţonată, se credea mai frumoasă. Acum, dimpotrivă fiind obligată să se gătească, ceea ce nu se mai potrivea virsta ei, ea nu mai avea altă grijă decit să atenueze pe cil putea contrastul nemăgulitor dintre podoabe şi infăţişare! sa. Faţă de Alexei Alexandrovici, contesa işi atinse scopul ■ lui ii părea atrăgătoare. Pentru dinsul, Lidia Ivanovna er singura insulă, nu numai de simpatie, ci şi de dragoste, oceanul de duşmănie şi de batjocură care-1 inconjura. Trecind printre două rinduri de priviri ironice, Karenu tindaa in chip firesc spre privirea ei plină de dragoste, planta spre lumină. ■— Felicitările mele, spuse contesa, arătind cu ochii spi| cordon. Stăpinindu-şi un zimbet de plăcere, Karenin ridică di umeri şi-şi inchise ochii, ca şi cum ar fi spus că aceasta nt putea imcura. Ştia insă foarte bine că asta era una dint cele mai mari bucurii ale sale, deşi el n-ar fi recunoscut-o niciodată. —Ce mai face ingerul nostru ? il intrebă contesa, gindindu- se la Serioja. —N-aş putea spune că sint in totul mulţumit de dinsul, răspunse Alexei Alexandrovici, ridicind din sprincene şi deschizind ochii. Nici Sitnikov nu-i mulţumit. (Sitnikov era preceptorul căruia i se incredinţase educaţia modernă a lui Serioja.) După cum ţi-am mai spus, Serioja are oare care rezervă faţă de chestiunile esenţiale, care ar trebui să atingă inima oricărui om şi a oricărui copil, incepu Ka renin să-şi expună ideile asupra singurei probleme ce-1 mai interesa afară de slujbă : educaţia fiului său. Cind Alexei Alexandrovici, cu ajutorul Lidiei Ivanovna, işi reluase viaţa şi activitatea, se simţise dator să se ingrijească de creşterea fiului, care rămăsese in seama lui. -Deoarece mai inainte nu-1 interesaseră niciodată problemele de educaţie, el consacră citva timp studierii teoretice a ishestiuniU După ce citi citeva cărţi de antropologie, pedagogie şi metode didactice, Karenin işi intocmi un plan de educaţie şi angaja pe cel mai bun pedagog din Petersburg, care să-1 pună in practică şi să-i educe băiatul. Chestiunea aceasta il preocupa in permanenţă. .-----Bine, bine, dar inima ? Văd in el inima tatălui său. Cu o asemenea inimă, un copil nu poate fi rău, spuse cu entuziasm contesa Lidia Ivanovna. • — Da, poate... in ceea ce mă priveşte, imi fac datoria. E tot ce pot face.
Trebuie să vorbim despre o chestiune tristă pentru dumneata. Aş fi făcut orice ca să te scutesc de anumite amintiri. Alţii insă cred altfel. Am primit o scrisoare de la ea. E aici, in Petersburg. El tresări cind auzi pomenindu-se despre soţia sa, dar numaidecit faţa ii incremeni ca de moarte, exprimand astfel o neputinţă desăvirşită in chestiunea aceasta. — Mă aşteptam la asta, zise el. Lidia Ivanovna il privi in extaz. in ochi ii apărură lacrimi de admiraţie pentru mărinimia lui. XXV
Cind Alexei Alexandrovici intră in budoarul mic si p cut al contesei Lidia Ivanovna, plin de porţelanuri vechi şi portrete, gazda lipsea. işi schimba rochia. •, Pe măsuţa rotundă, acoperită cu o faţă de masă, se afla un serviciu chinezesc şi un ceainic de argint, care se iacălzea cu spirt. Alexei Alexandrovici işi plimbă privirea distrată pe nenumăratele portrete cunoscute, care impodo beau budoarul şi, aşezindu-se la masă, deschise o Evan*- ghelie găsită acolo. Foşnetul rochiei de mătase a contesei il scoase din gindurile sale. ■;) — Aşa ! Acum să ne aşezăm in linişte, zise Lidia Iva≫? novna, strecurindu-se grăbită intre masă şi divan, cu un suris emoţionat. Şi să vorbim in timp ce ne luăm ceaiul. După citeva cuvinte de pregătire, răsuflind din greu şi imbujorindu-se la faţă, ea inmină lui Alexei Alexandrovici scrisoarea primită. După ce citi scrisoarea, Karenin tăcu mult timp.
Yüklə 3,26 Mb. Dostları ilə paylaş:
|