ffltr-o zi. toafcfi familia se aşezase la masă. Copiii Danei
ducă după ciuperci, cind. spre marea mirare a tuturor,
.;" —!•'; Luaţi-mă şi pe mine. Grozav imi place să culeg
ciuperci, zise el, uitindu-se Ia Varenka. Găsesc că este o
indeletnicire foarte plăcuta.
jKitty schimbă cu Doliy o privire plină de inţeles. Propunerea
urmă o preocupau foarte mult. Kitty, ca să nu i se observe
privirea, se grăbi să-i spună ceva mamei sale. După-prinz,
său şi aruneind priviri spre uşa pe unde- trebuiau să
jasă copiii care se pregăteau să se ducă după ciuperci.
Le vin se aşeză pe marginea ferestrei, lingă dinsul.
Kitty, in picioare alături de Levin, aştepta sfirşitul
conversaţiei care n-o interesa, ca să-i spună ceva.
—- De cind te-ai insurat, le-ai schimbat in multe privinţe,
şi in bine, observă Serghei Ivanovici, zimbind spre
Kitty, fără să-] intereseze nici pe el convorbirea incepută.
Dar ai rămas credincios pasiunii tale de-a apăra ideile
cele mai paradoxale.
—Katia, nu-i bine să stai in picioare, ii spuse băr
batul ei, trăgind un scaun spre dinsa şi privind-o
cu in
ţeles.
—Ei, da... dealtfel, nici.. nu .mai avem cind, adăugă
Serghei Ivanovici, văzind copiii care ieşeau in
fugă
pe uşă.
in fruntea tuturor alerga spre ei Tania, cu ciorapii bine
intinşi pe picior, fluturind coşul şi pălăria lui
Koznişev.
• Venea in fugă, curajoasă, la Serghei: Ivanovici, şi cu
ochi strălucitori — avea ochii frumoşi ai tatălui să≫
—
136
Tun ui ii intinse lui Koznisev pălăria, prefăcindu-se că vrea
*ft i-o pună in cap, cu un zimbet sfios şi delicat care-i indulcea
indrăzneala.
— Varenka aşteaptă, il anunţă Tania şi ii puse cu
bflgare de seamă pălăria in cap, inţelegind după surisul
Iui că se poate.
Varenka stătea in uşă intr-o rochie de pinză galbeni
şii cu o basma albă pe cap.
—Sint gata, vin, Varvara Andreevna, spuse Serghei
Ivanovici, inghiţind la iuţeala ce-i mai rămăsese din
cafea
ţii punindu-şi in buzunare batista şi portţigaretul.
—Ce fată incintătoare e Varenka mea ! Nu-1 aşa ?
≪puse Kitty soţului ei in aşa fel, ca s-o audă Serghei
Ivanovici
care abia se ridicase. Şi ce frumoasă e ! Cită
nobleţe
In frumuseţea ei ! Varenka ! o strigă Kitty. Vă duceţi
in
pădurea de lingă moară ? Venim şi noi mai tirziu.
—Kitty, uiţi cu totul starea in care te afli ! o mustră
bătrina prinţesă, intrind repede pe uşă. N-ai voie să
ţipi
fişa.
Auzind glasul lui Kitty şi observaţia prinţesei, Varenka
≪o apropie de prietena sa cu paşi uşori şi repezi.
Privirea, vioiciunea mişcărilor, bujorii răsăriţi pe
fuţa-i insufleţită, totul arăta că se petrecea in ea ceva
neobişnuit. Kitty ştia ce anume era acest lucru neobi-ş-*
nuit şi o urmărea cu luare-aminte. Kitty o strigase pe
Varenka numai ca s-o binecuvinteze in gind pentru a^el
eveniment important care trebuia să se intimple, după
părerea ei, chiar in după-amiaza aceea in pădure.
—Varenka, aş fi foarte fericită dacă s-ar intimpla
nzi un anumit lucru, ii şopti Kitty, sărutind-o.
—Vii şi dumneata cu noi ? il intrebă Varenka, tul
burată, pe Levin, prefăcindu-se că nu auzise ceea
ce-i
≪pusese Kitty.
—Vin, rar numai pină la arie. Rămin acolo.
—Şi ce treabă ai acolo ? il intrebă Kitty.
—Trebuie să văd şi să număr căruţele cele noi, răspunse
Levin. Dar tu unde ai să fii ? rr Pe terasă.
137