Ding i, şi incepu să explice construcţia maşinii.
■— Păcat că nu leagă ! La o expoziţie din Viena am
văzut nişte secerători care leagă snopi cu sirmă, se amestecă
in vorbă Sviajski. Acelea ar fi fost mai avantajoase.
—Es kommt drauj an. Der Preis vom Draht muss
ausgerechnet werden2. Odată ce ieşi din muţenia
lui,
neamţul se adresă lui Vronski. Das lasst sich
ausrechnen,
Erlaucht3! Neamţul vru să-şi bage mina in
buzunar,
unde avea un creion intr-un carnet in care-şi făcea
toate
socotelile. Aducindu-şi insă aminte că e la masă şi
observind
privirea rece a lui Vronski, se răzgindi. Zu
kompliziert,
macht zu viei Bukluk4, incheie administratorul.
—Wiinscht man prikopsieren, so hat man auch buklukierenG,
rosti sentenţios Vasenka Veslovski, ironizindu-
1p
e neamţ. J'adore l'allemandG, spuse el din nou
Annei
cu acelaşi zimbet.
1 Da. E un lucru simplu de tot (germ.).
1 Depinde... Trebuie calculat preţul sirmei (gerrn.)^
1 Asta se poate calcula, excelenţă I (germ.).
*Prea complicat, prea mare bucluc (germ.).
≫Dacă vrei să ciştigl, trebuie să ai şi bucluc I (germ.): cele două
cuvinte ruseşti cărora li s-a dat o rezonanţă germană in textul original se
traduc prin prikopsieren. şi bukhikieren, ca şi bukluk din fraza anterioară.
• Ador germana (fr,).
228
—Cessez ', zise Anna severă şi glumeaţă in acelaşi
limp.
—Credeam că o să te găsim pe cimp, Vasili Semionici,
se intoarse Anna către doctor, un om
bolnăvicios.
Ai fost ?
■— Am fost, insă m-am evaporat, răspunse doctorul posomorit,
totuşi glumeţ.
—Va să zică, ai făcut o plimbare frumoasă ?
—Minunată !
— Dar cum ii merge bătrinei ? Sper că n-are tifos.
•— Nu, in orice caz nu-i merge bine.
—Ce păcat ! zise Anna şi, după ce dădu astfel celor
ai casei tributul de politeţe, se intoarse spre prieteni.
—Totuşi, după descrierea domniei-voastre, Anna Ar-
L'idievna, cred că ar fi greu să construieşti o maşină,
glumi
Sviajski.
—De ce ? răspunse Anna cu un zimbet care arăta că-.şi
dădea seama de drăgălăşenia pusă de dinsa in
descrierea
maşinii — ceea ce băgase de seamă şi Sviajski.
Această
nouă trăsătură de cochetărie tinerească o surprinse
pe
DoJJy in chip neplăcut.
—• In schimb, cunoştinţele Annei Arkadievna in materie
de arhitectură sint uimitoare, adăugă Tuşkevici.
—Uimitoare, intr-adevăr ! Am auzit-o ieri pe Anna
Arkadievna vorbind despre ≪căpriori≫ şi ≪plintusi≫,
supralicilă
Veslovski. M-am exprimat corect ?
—Nu-i de mirare cind vezi şi atitea, răspunse Anna,
Pe cind dumneata probabil că nu ştii din ce se
construieşte
o casă.
Daria Alexandrovna işi dădu seama că Anna era nemulţumită
de tonul uşuratic al convorbirii dintre ea şi
Veslovski, dar fără voie se lăsa influenţată de acest ton.
Tn imprejurarea aceasta, Vronski se purtă cu totul altfel
decit Levin. El nu dădea probabil nici o importanţă flecfiivlii
lui Veslovski, ci dimpotrivă, ii incuraja glumele.
—Veslovski, ia spune, cu ce anume se leagă pietrele
fntre ele ?
—Cu ciment, fireşte !
■— Bravo ! Şi ce e cimentul ?
1 incetei?;"! (fr.).
229
— Aşa ceva.,, un fel de lipici... ba nu, un soi de chit,
răspunse Veslovski, stirnind rasul general.
Conversaţia dintre meseni, afară de doctor, arhitect şi
administrator, cufundaţi intr-o tăcere mohorită, nu mai
inceta, lunecind, ba glumeaţă, ba serioasă şi aprinsă, de
la un subiect la altul.
La un moment dat. Daria Alexandrovna se simţi atinsă
de unele păreri şi se inflăcăra atit de mult, incit roşi şi
abia mai tirziu se intrebă dacă nu spusese cumva ceva neplăcut
sau d-e prisos, Sviajski aminti de Levin şi pomeni de
ideile ciudate ale acestuia, şi anume : că maşinile n-ar
aduce decit daune agriculturii ruseşti.
—N-am avtrt plăcerea să-1 cunosc pe acest domn Levin,
zise Vrons-ki zimbind. El n-a văzut desigur in
viaţa
lui maşinile pe care le condamnă. Iar dacă le-a văzut
şi
le-a incercat, a făcut-o de mantuială, cu vreo maşină
ru
sească, jnu străină. Ce- idei poţi avea in privinţa asta ?
—indeobşte are idei turceşti, intări Veslovski, intorcin-
du-se către Anna cu un zambet.
—Eu n-u-i pot apăra părerile, izbucni Daria Aiexandrovna,
dar pot să vă spun că Levin este un em
foarte
instruit. Dacă ar fi aici, el ar ş-ti ce să vă răspundă.
Eu
insă nu pot.
—Ţin foarte mult la dinsul. Sintem prieteni buni, zise
Sviajski, zimbind blaj in. Metis pardon, ii est un petit
Dostları ilə paylaş: |