Safe
and happy 2 sau Under the wing 3, zise contesa, uitinduse
intrebător la Karenin. Găsind cartea, contesa, după ce
se
aşeză iarăşi la locul său, o deschise. E foarte scurt. Aici
este
arătată calea pe care poţi ajunge la credinţă şi la o
feri
cire mai presus de orice lucru pămintean şi care-ţi
umple
sufletul. Un om credincios nu poate fi nefericit,
deoarece
nu e singur. Dealtfel, o să vezi acum. Cind contesa
tocmai
se pregătea să citească, feciorul se ivi din nou.
Doamna
Borozdina ? Spune-i că miine la ora două. Da, urmă
ea,
trcdnd un deget intre file la locul cuvenit şi oftă,
uitin
du-se ţintă inainte cu ochii săi visători şi minunat de
fru
moşi. Uite cum lucrează credinţa cea adevărată. O
cunoşti
pe Mărie Sanina ? Ai auzit de nenorocirea ei ? işi
pierduse
unicul copil. Era deznădăjduită. Şi ştiţi ce s-a
intimplat ?
A găsit pe acest prieten şi acum ii mulţumeşte lui
Dumne
zeu pentru moartea copilului său. Iată fericirea pe care
ţi-o
dă credinţa.
—A, da, e foarte... indrugă Stepan Arkadici, mulţumit
că Lidia Ivanovna va citi şi—i va da putinţa să se
reculeagă
un pic. „Nu. Mai bine să n-o rog nimic astăzi, se gindi
el,
Atit numai : să nu incurc lucrurile şi să scap cu
obraz
curat de aici."
—Are să te plictisească, spuse contesa Lidia Ivanovna
lui Landau. Nu ştii englezeşte. Dar e scurt.
—Ba da, am să inţeleg, răspunse Landau cu zimbetul
său de mai inainte şi inchise ochii.
Alexei Alexandrovici şi Lidia Ivanovna işi incrucişară
o privire semnificativă şi lectura incepu.
XXII
Stepan Arkadici rămase nedumerit cu totul de cuvintele
noi şi ciudate pe care le auzea. Viaţa complicată de la
l'Hrrsburg avea de obicei asupră-i un efect excitant,
1 inţelegeţi englezeşte ? (fr.).
1 Teafăr şi fericit (engl.). •
Sub aripă (engl.).
347
scoţindu-1 din monotonia moscovită. Variaţia pe care o găsea
in sferele cunoscute de dinsul ii plăcea şi o inţelegea. In
acest mediu străin insă, el se vedea incurcat, buimăcit, şi
nu putea cuprinde totul cu mintea. Ascultind pe contesa
Lidia Ivanovna şi simţind aţintiţi asupră-i ochii lui Landau
— frumoşi, naivi sau şireţi (nici el nu ştia cum sint) —
Oblonski se trezi cu capul impovărat de o neobişnuită
greutate.
Cele mai felurite ginduri i se incilceau in minte : „Mane
Sanina se bucură că i-a murit copilul... Ce bine ar fi
să fumez acum o ţigară... Ca să-ţi mintuieşti sufletul, trebuie
numai să crezi... Călugării habar n-au de aşa ceva...
insă contesa Lidia Ivanovna ştie... Dar de ce &m greutatea
asta in cap ? De la coniac ? Sau fiindcă toate astea sint
foarte ciudate ?... Mi se pare că n-am făcut pină acum nici
o necuviinţă... In orice caz, n-o mai pot ruga să intervină
pentru mine... Se spune că ăştia te silesc să te rogi lui
Dumnezeu !... Să nu mă pună şi pe mine !... Ar fi prea
etupid... Ce aiureli citeşte ! Pronunţă insă frumos !... Landau
e Bezzubov. De ce-i Bezzubov ?"...
Stepan Arkadici simţi deodată că falca de jos incepe
să i se strimbe nestăpinit intr-un căscat. işi indreptă favoriţii
ca să-şi ascundă căscatul şi tresări ; dar, indată
după aceea, simţi că adoarme şi-i gata să sforăie. Se dezmetici
in clipa cind glasul contesei Lidia Ivanovna rosti ;
≪Doarme≫.
Stepan Arkadici tresări speriat, simţindu-se vinovat şi
prins. Se linişti numaidecit, cind işi dădu seama că din fericire
era vorba de Landau. Francezul adormise ca şi
Oblonski. Somnul lui Stepan Arkadici insă i-ar fi jignit
(dealtfel, lui Oblonski nici nu-i trecu asta prin cap, atit de
ciudate i se păreau toate), in timp ce somnul lui Landau le
pricinui o nespusă bucurie, mai cu seamă contesei.
— Mon ami, şopti Lidia Ivanovna, indreptindu-şi cu
băgare de seamă faldurile rochiei de mătase ca să nu scoată
nici un foşnet şi spunind Iui Karenin in exaltarea ei mon
ami in loc de Alexei Alexandrovici, donnez-lui la main,
Vous voyez ? 1 St... ! făcu ea către feciorul care intrase
din nou. Nu primesc.
1 Daţj-i mina. Vedeţi ? (£r.)<
148
Francezul, cu capul aplecat pe spătarul jeţului, dormea
≪nu se prefăcea că doarme. Cu mina asudată, sprijinită pe
genunchi, făcea slabe mişcări, ca şi cum ar ii vrut să prindă
cova. Alexei Alexandrovici se ridică cu luare-aminte, dar
igăţă de masă ; se indreptă spre francez şi-şi puse mina
intr-a lui. Stepan Arkadici se sculă şi el şi — cu ochii mari
deschişi, dorind să se trezească dacă cumva dormea — se
uită cind la unul, cina la celălalt. Toate acestea erau aievea.
Oblonski simţea că in capul său totul se incurca din
ce in ce mai rău.
—Que la personne qui est arrivee Ta derniere, celle qui
demande, qu'elle sorte ! Qu'elle sorte !1 rosti
francezul,
cu ochii inchişi.
—Vous m'excuserez, mais vous voyes... Revenez vers
d"ix heures, encore mieux demain. 2
—Qu'elle sorte ! repetă nerăbdător francezul,
i — Cest moi, n'est-ce pas ? 3
După ce primi un răspuns afirmativ, Stepan Arkadici,
vii tind şi oeea ce vroia să roage pe Lidia Ivanovna, ca şi răspunsul
cerut pentru sora sa, ieşi din cameră in virful pii'
murelor, cu singura dorinţă de a scăpa cit mai repede de
acolo şi o zbughi in stradă ca dintr-o casă ciumată. Voi'bi
şi glumi indelung cu birjarul, ca să-şi vină cit mai cui
md in fire.
La Teatrul Francez, unde mai apucă ultimul act, iar pe
urmă la ≪tătari≫, la un pahar de şampanie, Stepan Arkadici
işi reveni puţin, intrind in atmosfera lui obişnuită ; totuşi,
in seara aceea, el nu se simţi in apele lui.
intoreindu-se acasă la Piotr Oblonski, unde trăsese la
Petersburg, Stiva găsi un bilet de la Beisy. ii scria că
ţinea foarte mult să isprăvească conversaţia incepută cu
≪■I şi—1 ruga să vină a doua zi. Abia apucă să citească Biletul,
făcind o schimă, că de jos se auziră paşi greoi de
oameni care se opinteau cărind ceva.
Stepan Arkadici ieşi să vadă ce se intimplase. Era
l'intr Oblonski, atit de intinerit şi de beat, că nu putea urca
eingur scara. Văzindu-1 pe Stepan Arkadici, porunci să fie
1 Persoana venită la urmă, cea oare intreabă, să iasă !. Să lasă ! (fr.)'
•rert.aţi-mă, dar vedeţi... Reveniţi la ora zece, sau mai bine miine (Ir.),
•£u sint aeeea, nu-i aşa 1 (ir.).
349
pus pe picioare; apoi, agăţindu-se de dinsul, il trase in
camera lui, unde incepu să-i povestească cum işi petrecuse
seara, şi adormi numaidecit.
Stepan Arkadici era abătut — lucru care i se intimpla
rar — şi mult timp nu putu adormi. Tot ce-şi amintea era
urit, dar mai urit decit orice şi ruşinos ii părea timpul petrecut
in seara aceea la contesa Lidia Ivanovna.
A doua zi, Oblonski primi de la Alexei Alexandrovici
un refuz categoric cu privire la divorţul Annei şi inţelese
că hotărirea fusese luată pe temeiul celor spuse in ajun de
francez in somnul său adevărat sau prefăcut.
XXIII
Ca să iei o hotărare in viaţa de familie, trebuie să existe
intre soţi ori un complet dezacord, ori o armonie plină de
iubire. Cind insă raporturile dintre soţi sint nedefinite şi
3XU există nici una, nici alta, nu se poate hotări nimic.
Multe familii rămin ani in şir in aceeaşi situaţie, de care
6-au săturat amindoi soţii, numai fiindcă intre dinşii nu e
nici dezacord deplin, nici armonie.
Viaţa la Moscova, pe căldură şi praf, cu soarele care nu
mai lumina primăvăratic, ci dogorea ea vara, cu copacii de
pe bulevarde care infrunziseră de mult şi aveau acum
frunzele colbăite, era de neindurat atit pentru Anna, cit şi
pentru Vronski. Nu se mutaseră insă la Vozdvijenskoe,
aşa cum hotăriseră mai demult. Locuiau mai departe la
Moscova, de care se saturaseră amindoi, fiindcă in ultimul
timp nu mai trăiau in armonie.
Starea de enervare care-i dezbina nu se datora vreunui
lucru dinafară, şi toate incercările de explicaţie intre dinşii
nu numai că n-o inlăturau, ci o sporeau. Era o frămintare
lăuntrică, pricinuită la dinsa de scăderea dragostei lui,
iar la el de părerea de rău că din cauza Annei ajunsese intro
situaţie grea, pe care ea, in loc s-o uşureze, o făcea
incă şi mai grea. Nici unul, nici altul nu-şi mărturiseau
pricinile enervării lor, dar fiecare se considera nedreptăţit
şi, la orice prilej, incerca să se justifice.
Anna socotea că Vronski — cu toate obiceiurile, gindurile
şi dorinţele sale, cu formaţia lui sufletească şi fizică —;
350
n-avea alt scop in viaţă decit dragostea. Şi dragostea
aceasta — care, după părerile Annei, ar fi trebuit să se concentreze
numai asupra ei — scăzuse. Prin urmare, Anna
Dostları ilə paylaş: |