Dur cum o să-mi explice zimbetul şi insufleţirea lui. după
*v a stat de vorbă cu dinsa ? Şi chiar dacă n-are să-mi
explice nimic, tot am să-1 cred. Căci dacă nu l-aş crede,
nu mi-ar mai rămine de tăcut decit un singur lucru, pe
tai o insă nu-1 vreau.≫
Anna se uită la ceas. Trecură douăsprezece minute.
••Acum el a primit biletul şi vine incoace. Nu mai e mult.
incă zece minute... Dar ce-o să fie dacă n-are să mai vină?
Nu. Nu se poate. Nu trebuie să mă vadă cu ochii plinşi.
Ma duc să mă spăl. Da, da ! Dar oare tn-ara pieptănat azi,
• ni nu ? se intrebă Anna. Nu-şi putu aminti. işi pipăi capul
CU mina. Da. M-am pieptănat, dar cind, nu-mi aduc aminte
deloc.≫ Nu se mai increzu nici in mina ei şi se duse la
oglindă, ca să vadă dacă era intr-adevăr pieptănată ori nu.
Si' pieptănase, insă nu-şi putea aduce aminte cind. ≪Cine-i
usla ?≫ se gindi Anna, uitindu-se in oglindă şi văzind o
lată aprinsă, cu nişte ochi strălucind straniu, care o priveau
cu spaimă. ≪Da, asta sint eu≫, inţelese dintr-o dată
Anna şi, uitindu-se la imaginea ei de sus pină jos, simţi
0 clipă pe trup sărutările lui. ii tresăriri umerii şi se cu-
1 ic mură toată. Apoi işi duse mina la buze şi o sărută.
*Dar ce-i asta ? innebunesc ?≫ se inspaimintă Anna şi
KC indreptă spre odaia ei de culcare, unde Annuşka făcea
curăţenie.
—Annuşka, ii spuse Anna, oprindu-se in faţa fetei şi
uilindu-se la ea fără să ştie singură ce are să-i spună.
—Vroiaţi să vă duceţi la Daria Alexandrovna, răs
punse camerista, inţelegind-o parcă.
—La Daria Alexandrovna ? Da, am să mă duc.
≪Cincisprezece minute incolo, cincisprezece minute incoace.
E pe drum. Are să vină acuşi. işi scoase ceasornicul
vi se uită să vadă cit e ceasul. Dar cum a putut Alesei să
Dostları ilə paylaş: |