Adică nu e aici, la pitiUt, ci in Petersbarg. Ara; ' ieri
cu Alexei Vronski, bras dessous, bras dessovJij
maia. : ■
— Cest un kamme qui n'u pas 2... incepu şambei dar
se opri, făeind loc şi inelinindu-se inaintea unv.i! bru
din familia imperială care tocmai trecea pe acoi
II:1aH^c#-lmaamfm$tea intruna despre Alexei AI
ţizmdu-l, acesta tăiase ii de Stat, il cprise şi. fă
^Bp^lars, ■ea:aft;gu-I scape, ii expunea cu ele
nur*lui*≪f≫≪iteetol său financiar.
Cam in acelaşi timp cind il părăsise soţia, i se plase
lui Alexei Alexandrovici cel mai trist evenime viaţa unui
slujbaş : oprirea ascensiunii in serviciu. oprire era un fapt
implinit — lucru limpede peniru lumea. Numai Alexei
Alexandrovici nu-şi dădea seainafl se incheiase cariera.
Fie din pricina ciocnirii cu Stremov, fie din pricina ■
norocirii cu soţia, ori dfajpricină că atinsese culmea ce-i;
şese hărăzită, aiflrin aii^ acela toţi inţeleseseră că activij
tea lui funcţionărească Asese incheiată. *.' Mai ocupa ife^
un post important, era membru in fa comisii şi
comitete, dar toţi il socoteau ca un om
, de la care nimeni nu mai aştepta nimic. Orice ar j
spus sau ar fi propus, era ascultat aşa ca şi cum ceea
propunea el ar fi fost de mult cunoscut, fiind tocmai lucr
de care nu se simţea deloc nevoie.
Dar Karenin nu-şi dădea seama de acest lucru, ba,,j rivă,
inlăturat de la participarea directă la viaţa ? vedea mai
limpede decit inainte defec i activitatea altora şi socotea
că este de dat să psoyună mijloace de indreptare. Curind
după rea de soţia sa, incepu să scrie primul lui memoriu
asupra noilor tribunale, unul dintr-o serie interminabilă
de me Morii inutile asupra tuturor ramurilor
administrative.
Alexei Alexandrovici nu numai că nu-şi dădea seama d
situaţia lui deznădăjduită in lumea funcţionărească şi ni
• Braţ Ia braţ (fr.).
■ E un om care nu are... (ir.).
era asn:nt dm pricina asta, dar părea raai mulţumit decit
oricind de activitatea lui.
≪Cine este insurat se ingrijeşte de lucrurile lumeşti :
cum. să placă nevestei ; dar cine nu e insurat se ingrijeşte
de ctăe dumnezeieşti : cum să placă Domnului≫, spune apostolul
Pavel. Karenin, care se conducea acum in toate treburile
lui după Scriptură, işi aducea deseori aminte de
acest text. I se părea că de cind rămăsese fără soţie, singur
cu proiectele sale, il slujea mai bine pe Dumnezeu decit
inaiate.
Nerăbdarea vădită de membrul Consiliului, care vroia
să pfece, il lăsă rece pe Karenin. Acesta işi intrerupse expunerea
abia atunci cind consilierul, proi'Uind de trecerea.
unei persoane din familia imperială, plecă şi el.
Bămas singur, Alexei Alexandroviei işi lăsă capul in
piept, adunindu-şi ginduir.e ; apoi privi distrat in juru-i şi
se indreptă spre uşă, unde nădăjduia să o intilnească pe
Lidta Ivanovna.
„Cit de voinici şi de sănătoşi sint oamenii ăştia", se
gindi el, uitindu-se la şambelanul uriaş, cu favoriţi bine
pieptănaţi şi mirodiţi, şi la ceafa roşie a ducelui, strins in
inaiormă, prin faţa cărora trebuia să treacă. „Bine a zis
cise a zis că totul e rău pe lume", gindi el, aruncLnd o privire
chiorisă spre pulpele şambelanului.
Jfaaintind fără grabă, cu aerul său obişnuit de obose-ilS
şi de demnitate. Alexei Alexandroviei se inclină inainte≫
aeiiitor domni care vorbeau despre dinsul şi. cu privire^
tedSieptată spre uşă, o căută pe Lidia Ivanovna.
—A ! Alexei Alexandroviei ţ ii spuse bătrinelul, cu
oebii strălucitori de răutate, in clipa cind Karenin
ajunse
in dreptul său şi, cu un gest rece. işi inclină capul. incă
nu
V-isn felicitat, adăugă el, aratind spre cordonul nou
primit.
—Vă mulţumesc, răspunse Alexei Alexandroviei. Ce
zi minunată e astăzi ! urmă el, accentulnd după
obiceiul
lui cuvintul ..minunată".
Ştia că rideau d-i: dinsul. Dar nici nu se aştepta din partea
lor la altceva decit la duşmănie. Se deprinsese.
\PiH|nd umerii măslinii, revărsaţi din corset, ai contesei
Lkirat/Jiranovna, care tocmai intra pe uşă, precum şi ochii
săi ademenitori, minunaţi şi galeşi, Alexei Alexan4|BŞi?iei
........................________
........................m
'etirise-'iiitoopierindu-şi dinţii albi, incă tineri, şi se apropie
de dinsa.
Toaleta Lidiei Ivanovna o costase multă trudă, ca toate
rochiile sale din ultima vreme, avind acum alt scop cel
urmărit cu treizeci de ani in urmă. Pe atunci simţea
dorinţa de a se impodobi cit mai mult, şi cu cit era mai im*
popoţonată, se credea mai frumoasă. Acum, dimpotrivă
fiind obligată să se gătească, ceea ce nu se mai potrivea
virsta ei, ea nu mai avea altă grijă decit să atenueze pe cil
putea contrastul nemăgulitor dintre podoabe şi infăţişare!
sa. Faţă de Alexei Alexandrovici, contesa işi atinse scopul ■
lui ii părea atrăgătoare. Pentru dinsul, Lidia Ivanovna er
singura insulă, nu numai de simpatie, ci şi de dragoste,
oceanul de duşmănie şi de batjocură care-1 inconjura.
Trecind printre două rinduri de priviri ironice, Karenu
tindaa in chip firesc spre privirea ei plină de dragoste,
planta spre lumină.
■— Felicitările mele, spuse contesa, arătind cu ochii spi|
cordon.
Stăpinindu-şi un zimbet de plăcere, Karenin ridică di
umeri şi-şi inchise ochii, ca şi cum ar fi spus că aceasta nt
putea imcura. Ştia insă foarte bine că asta era una dint
cele mai mari bucurii ale sale, deşi el n-ar fi recunoscut-o
niciodată.
—Ce mai face ingerul nostru ? il intrebă contesa, gindindu-
se la Serioja.
—N-aş putea spune că sint in totul mulţumit de dinsul,
răspunse Alexei Alexandrovici, ridicind din
sprincene
şi deschizind ochii. Nici Sitnikov nu-i mulţumit.
(Sitnikov
era preceptorul căruia i se incredinţase educaţia
modernă
a lui Serioja.) După cum ţi-am mai spus, Serioja are
oare
care rezervă faţă de chestiunile esenţiale, care ar trebui
să
atingă inima oricărui om şi a oricărui copil, incepu
Ka
renin să-şi expună ideile asupra singurei probleme ce-1
mai
interesa afară de slujbă : educaţia fiului său.
Cind Alexei Alexandrovici, cu ajutorul Lidiei Ivanovna,
işi reluase viaţa şi activitatea, se simţise dator să se ingrijească
de creşterea fiului, care rămăsese in seama lui.
-Deoarece mai inainte nu-1 interesaseră niciodată problemele
de educaţie, el consacră citva timp studierii teoretice a
ishestiuniU După ce citi citeva cărţi de antropologie, pedagogie
şi metode didactice, Karenin işi intocmi un plan de
educaţie şi angaja pe cel mai bun pedagog din Petersburg,
care să-1 pună in practică şi să-i educe băiatul. Chestiunea
aceasta il preocupa in permanenţă.
.-----Bine, bine, dar inima ? Văd in el inima tatălui său.
Cu o asemenea inimă, un copil nu poate fi rău, spuse cu
entuziasm contesa Lidia Ivanovna.
• — Da, poate... in ceea ce mă priveşte, imi fac datoria.
E tot ce pot face.
-r^- Vino la mine, il rugă contesa după o clipă de tăcere.
Trebuie să vorbim despre o chestiune tristă pentru dumneata.
Aş fi făcut orice ca să te scutesc de anumite amintiri.
Alţii insă cred altfel. Am primit o scrisoare de la ea. E aici,
in Petersburg.
El tresări cind auzi pomenindu-se despre soţia sa, dar
numaidecit faţa ii incremeni ca de moarte, exprimand astfel
o neputinţă desăvirşită in chestiunea aceasta.
— Mă aşteptam la asta, zise el.
Lidia Ivanovna il privi in extaz. in ochi ii apărură lacrimi
de admiraţie pentru mărinimia lui.
XXV
Cind Alexei Alexandrovici intră in budoarul mic si p
cut al contesei Lidia Ivanovna, plin de porţelanuri vechi şi
portrete, gazda lipsea. işi schimba rochia. •,
Pe măsuţa rotundă, acoperită cu o faţă de masă, se afla
un serviciu chinezesc şi un ceainic de argint, care se iacălzea
cu spirt. Alexei Alexandrovici işi plimbă privirea
distrată pe nenumăratele portrete cunoscute, care impodo
beau budoarul şi, aşezindu-se la masă, deschise o Evan*-
ghelie găsită acolo. Foşnetul rochiei de mătase a contesei
il scoase din gindurile sale. ■;)
— Aşa ! Acum să ne aşezăm in linişte, zise Lidia Iva≫?
novna, strecurindu-se grăbită intre masă şi divan, cu un
suris emoţionat. Şi să vorbim in timp ce ne luăm ceaiul.
După citeva cuvinte de pregătire, răsuflind din greu şi
imbujorindu-se la faţă, ea inmină lui Alexei Alexandrovici
scrisoarea primită.
După ce citi scrisoarea, Karenin tăcu mult timp.
Dostları ilə paylaş: |