Anna karenina

m:

V

■'i'i Levm≪e inşelase, luind pe cel ce şedea in trăsură drept

'jfeitrinul prinţ. Cind se apropie de trăsură, el văzu alături

de Stepan Arkadici, nu pe prinţ, ci pe un tinăr frumos,

■rgras, care purta o bonetă scoţiană, cu panglici lungi la

spate. Era Vasenka Veslovski, văr de-al treilea cu surorile

' Şcerbaţki, un tinăr strălucit din saloanele Petersburguiui

şi ale Moscovei, ≪băiat foarte bun şi vinător pasionat≫,

după cum il prezentă Stepan Arkadici.

Fără să-i pese cituşi de puţin de dezamăgirea pricinuită

' prin prezenţa lui, in loc de cea a bătrinului prinţ, Veslovski

II salută voios pe Levin, reamintindu-i de cunoştinţa lor

de altădată. Apoi il urcă pe Grişa in trăsură trecindu-1

peste pointer ^ul adus de Stepan Arkadici.

Levin nu se sui in trăsură, ci porni pe jos, in urma ei. Era

nemulţumit că nu sosise bătrinul prinţ, pe care cu cit il

cunoştea mai bine, cu atit il iubea mai mult, şi pentru că

in locul lui răsărise acest Vasenka Veslovski, un om cu totul

SţjGăjn şi de prisos. I se păru şi mai străin, şi mai de 3 —

(I^Bopiirae^i-se de scară, unde se strinsese ifeaCtetatea ≪ilor

≪nari şi mici -≪■ il văzu pe Vasenka 6ărutind mina lui Kitty

Cu an aer deosebit de ■prietenos şi de galant.

— aint gpusin2 cu soţia dumitale şi u≫ vechi priete

al ei, zise Veslovski, stringind incă o dată din toate puteri|

mina lui Levin.

—: Ei ? Este vinat ? il intreba Stepan Arkadici pe I •

vin, cum isprăvi de spus fiecăruia cite un cuvint de buij

găsit. Vasenka şi cu mine avem cele mai singeroase i%

tenţii. Ba da, maman, ei n-au mai fost de-atunci la Mc

cova. Poftim, Tania, uite ce ţi-am adus. Scoate-o de la sp|

ţele trăsurii, urmă el, vorbind cind cu unul, cind cu alţi '

Ce bine arăţi, Dollenka ! spuse el soţiei sale, sărutindi

'incă o dată mina, pe care i-o reţinu şi i-o mingiie cumiij

cealaltă.

Levin, care cu citeva clipe mai inainte fusese in

mai bună dispoziţie, se uita acum posomorit la toţi şi ni

mai plăcea nimic.

■≪ Rasa de eiini de virtătoare (Vstigl.).

. ≫,Var (fr.). , '

≪Oare >pe cinş o ti- săi utat ieri cu buzele astea ?* sc

gindea Levin, uitindu-se cum Stepan Arkadici işi mingia^

soţia. O privi pe Dolly şi ii displăcu şi ea.

■≪Doar ea nu crede in dragostea iui. Atunci de ce e aşa

de bucuroasă ? E ceva dezgustător l≫ işi zise el.

Se uită şi la bătrina prinţesă, care-i fusese atit de simpatică

cu citeva clipe mai inainte, şi il jigni felul ei amabil

de a-1 primi pe acest Vasenka, cu panglicile lui.

Chiar şi Serghei Ivanovici, care ieşise şi el in capul

scării, ii displăcu prin bunăvoinţa prefăcută cu care il in-,

timpinase pe Stepan Arkadici, deoarece ştia că fratele său

nu-1 simpatiza şi nu-1 stima.

Pină şi Varenka il dezgustă, fiindcă făcuse cunoştinţă

cu acest domn, luindu-şi un aer de sainte nitouche1, clnd

de fapt nu se gindea decit la măritiş.

Dar cel mai mult il dzgustă Kitty, fiindcă impărtăşea

veselia acestui domn, cure socotea sosirea lui la ţară ca o

sărbătoare, atit pentru dinsul, cit şi pentru toţi ceilalţi.

Kitty ii displăcea mai cu seamă din pricina zimbetului cu

care răspundea la surisul lui.

Toţi intrară in casă, vorbind cu insufleţire ; dar de indată

oe se aşezară, Levin se intoarse şi ieşi.

Kitty băgă de seamă că se petrecuse ceva cu soţul ei.

Căuta un moment prielnic ca să-i vorbească intre patru

ochi ; dar Levin se grăbi să se indepărteze de dinsa, spunindu-

i că are de lucru la birou. Treburile gospodăriei nu

i se păruseră de mult atit de importante ca in ziua aceea.

≪Pentru dinşii, fiecare zi e o sărbătoare, se gindea el, dar

pentru mine, nu ; treburile de la ţară nu ingăduie zăbavă,

nu te aşteaptă, şi fără ele nu poţi trăi.-

VII

Levin' nu se intoarse ;.ca.să pir.ă cind nu-1 chemară la

masă. Kitty şi Agafia Mihailovna t-e aflau pe scară, sfatuindu-

se in privinţa vinurilor pentiu cină.

— De ce atita fuss'2? Să se servească vinul obişnuit,

•Mironosiţă (fr.).

•Zarvă (engl.).

... -_ Nu se poate. Stiva nu bea,,. Stai puţin, Kosfesa,

a≫ 3 il intrebă Kitty, ineerein ' -s se ţină de ei.

Neinduplecat, tară să aşi. e, Levin intră eu paşi mal

in sufragerie, uncte luă nu ≪kvit parte la eonvej-saţiqi

generală insufleţită, pe care • ;,n reţineau Vasenka şi V<

Jovgki şi Stepan Arkadici.

—Ei, oe zid ? Mergem rniine Ia vinătoare ? intrebă^

Stepan Arkadici.

—Vă rog, hai să mergem, zise Veslovski, apleerndif-se.,

intr-o parte, pe scaun şi tragind sub dSnsul unul din

pirioa--

Mie'ai groase-. ' ■ -

—Foarte bucuros. Să mergem. Aţi mai fost la vinafanul

ăsta ? n intrebă Levin pe Veslovski, uitiiidu-se

atent