Anna karenina

oarecare, un străin, ne-ariputea zdrobi i

ş ! Tocmai de ae^a e jignitor...

— Nu. Atunci, dimpotrivă, şm să-I opresc intr-ud; ns

k≫ noi toată vara şi o să cant să-i fac orice plăcere, adăugă

Levin sărut indu-i mHnite. Ai să vezi. A... dar miine, mii ne

IM1 du.v.'n la vinătoaare.

VIII

A doua zi, inainte de a se scula doamnele, trăsura d≪

vinătoare, căruţa şi şareta se şi aflau la scară. inţelegand

de dimineaţă că stapinul ei pleacă la vinătoare, Laska —

după ce se săturase de schelălăit şi de zbenguială — se aşezase

in căruţă, lingă vizitiu. Agitată, căţeaua se uita cu

mustrare la uşa pe care vinătorii intirziau să se ivească.

Cel diatii ieşi Vasenka Veslovski, incălţat in cizme mari,

noi, care-i ajungeau pină la jumătatea coapselor grase,

imbrăcat intr-o bluză verde, incins cu o cartuşieră nouă

care mirosea a piele, purtind nelipsita-i bonetă cu panglici

si o puşcă englezească nou-nouţă, fără catarame şi curea.

Laska sări prietenos la dinsul să-1 salute şi, făcind citeva

salturi, il intrebă in limba ei dacă vinătorii ceilalţi vor ieşţ

in curind. Nepiimind nici un răspuns, ea se intoarse Ia

postul său de aşteptare .şi se potoli iarăşi, culcindu-şi capul

pe o parte, cu o ureche ciulită. in sfirşit, uşa se deschisa

<:u zgooaot şi Krak, pointer-ul cafeniu-deschis cu pete albe

al lui Stepan Arkadici o zbughi afară, invirtindu-se şi sărind

in sus, urmat de Obionski, cu puşca in mină şi, intră

buze, cu o ţigară de foi. ≪Tout beau, tont beau \ Krak l≫

.strigă v≪sel Stepan Arkadici la ciinele care-i sărea cu labele

pe burtă şi pe piept, agăţindu-se de torbă. Stepan

Arkadiei era intr-un fel de opinci şi cu obiele, imbrăcat

≪u nişte pantaloni vechi şi un palton seui't. Pe cap avea o

pălărie veche şi ea, şi boţită. Puşca Iui, insă, de cel msf

modern tif>, tor ba şi cartuşiera, deşi invechite de uz, erau

de cea mai bună calitate.

Vasenka Veslovski mi ştiuse pină atunci care este adevărate

eleganţă a vfeiătorultti, adică de a nu se imbr&a

prea ingrijit, dar de a avea un foarte bun echipament die-

1 Jos, jos ! vinătoiesc

j

Abia acum- iţi dădu senntf-de asta, văzindu-I

ffe;Ştep Arkadici care, in hainele lui ponosite, strălucea

CU 'infăţişarea lui ele boier, elegant, vesel bine hrănit.

Hotări ca la vinătoarea următoare să se echipeze la fel.

—- Da gazda noastră ce face ? intrebă Vasenka.

—Are soţie tinără, răspunse Stepan Arkadici zimbhid.

—Da, şi ce ineintătoare !

—Era imbrăcat gata. A fugit probabil din nou la ea.

Stepan Arkadici ghicise. Levin alergase la Kitty s-o

mai intrebe O dată dacă-1 iertase pentru prostia din ajun.

Ţinea apoi s-o roage a fi cit mai cu luare-aminte, pentru

numele lui Dumnezeu, şi mai cu seamă să se ferească de

copii, care ar putea-o inghionti. Afară de. asta, Levin mai

vroia să-1 incredinţeze ea că nu se supără dacă el lipseşte

două zile. Vroia s-o mai roage să-j ■trimită neapărat printr-

o ştafetă călare un bilet a doua zi dimineaţa, măcar cu

două cuvinte, ca s-o .ştie sănătoasă.

Lui Kitty ii părea. rău. ca totdeauna, să se despartă

pentru două zile de soţul său. Văzindu-i insă chipul insufleţit,

şi trupul eare-i părea deosebit de mare şi de puternic

in bluză albă cu cizme de vinătoare, precum şi bucuria

infrigurării sale vinătoreşti. neinţeleasă pentru ea, Kitty

işi uită intristarea şi-şi luă, voioasă, rămas bun de la

dinsul.

— Va rog să mă iertaţi, domnilor, işi ceru scuze Levin,

ieşind in fugă pe scară. Aţi luat mincai'ea pentru dimi

neaţa asta ? De ce aţi inhămat roibul la dreapta ? Ei, lă*

gaţi-1 aşa. Laska, marş treci la loc ! Dă-le, drumul in cireada

vitelor sterpe, porunci Levin văcarului care-1 aştepta la

scară ca să-1 intrebe de nişte junei. Iertaţi-mă, mai vin≪

un bandit. ........

Levin sări din trăsura in care se urcase şi se indreptă

şj>re un dulgher care se apropia de scară cu un stinjen irt

niină.

,'

— N-ai venit la birou ieri şi acum mă faci 'să intirzii.

Ei, ce e ?

-^- Daţi-mi voie să mai fac un cot. Trebuie să adaug

numai trei trepte. .Are să se potrivească intocmai. O să Le

mai bine aşa.

~ Mai bine m-ai fi ascultat pe mine, răspunse Levin,

necăjit. Ţi-am spus doar să se facă intii şidăfia şi numai

144

după aceea să croieşti treptele. Acum nu se mai poate in

drepta, nimic. Fă cum ţi-am poruncit din capul locului.

Construieşte o, scară nouă. ' ; Iată despre ce era vorba : la aripa casei care tocmai ae

zidea, dulgherul greşise scara, construind-o separat, fără să

calculeze unghiul de inclinaţie. La montare, treptele*^

ieşiseră prea repezi. Dulgherul vroia acum să lase aceeaşi

scară, adăugind trei trepte.

—Are să fie mai bine aşa.

—Dar unde o să iasă, dacă-i mai adaugi incă trei

trepte ?

—Daţi-mi voie, zise dulgherul zimbind dispreţuitor, '

Are să iasă tocmai unde trebuie. Care va să zică, incepe

de

jos, adăugă dulgherul cu un gest convingător, şi merge,

şi merge, şi se .potriveşte...

—Nu vezi că cele trei trepte măresc şi lungimea i

Unde are să iasă scara ? •

—inseamnă că incepe de jos şi merge inainte, repeta

cu incăpăţinare dulgherul cu un ton. convingător.

—Are să ajungă in tavan şi in perete.

—Vai de mine, incepe doar de jos. Merge, merge şi

se potriveşte.

Levin işi scoase varga de la puşcă şi incepu să deseneze

scara pe pămintul plin de praf.

—Ei, vezi acum ?

—Cum porunciţi dumneavoastră — incuviinţă dul

gherul, cu ochii inseninaţi deodată, inţelegind pesemne, in

"s

firşit, cum stăteau lucrurile. — inseamnă că trebuie

să

fac o scară nouă.

—Ei, fă aşa cum ţi-am poruncit ! strigă Levin, urcindu-

se in trăsură. Dă-i drumul. ! Ţine dinii, Filip !

Lăsind in urmă toate grijile familiei şi ale gospodăriei,

Levin era plin de o bucurie de-a trăi atit de mare, incit nici

nu-i venea să vorbească. Afară de aceasta, simţea acea

emoţie şi incordare a oricărui puşcaş care se apropie de

locurile de vinătoare. Se gindea numai dacă au să găsească

ceva la balta de la Kolpeno, cum are să se poarte căţeaua

lui in comparaţie cu Krak şi dacă o să tragă bine in zţşp

aceea. Să nu se facă de ruşine faţă de un om străin ! Să mi

i-q ia inainte Oblonski ! Pină şi la asta se gindea.

p Ariradiei era stăpimt de acelaşi sentiment şi iru nici ≪3

chef-de vorbă. Numai Vasenka Veslovski pălă- intruna, bine

dispus. Asc-ultindu-l, lui Levin ii ora chiar să se şi

gindească cit de nedrept fusele in ca ifinsul. Vasenka

părea intr-adevăr un băiat sim- simplu, ban şi foarte vesel.

Dacă l-ar l'i cunoscut ≪ra burlac, Levm s-ar fi imprietenit

cu el. Nu-i prea plăcea insă atitudinea lui trindavă in faţa

vieţii şi nici predeuparea sa de eleganţă, care iţi dădea

impresia că Va-'ifenka -fşi recunoaşte singur o superioritate

incontestabilă pentru că are unghii lungi, bonetă şi toate

celelalte. Dar •sta 1 sfe patea ierta, dacă se ţinea seamă că

era băiat cumsecade şi binecrescut. Lui Levin ii plăcea,

tocmai prin edu-'foţia pe care o area excelentul accent

franţuzesc şi engle-aesc şi prin faptul că făcea parte din

lumea lui. ' * Caftii dm stinga, un cal de stepă, de la Don,

ii plăcea grozav lui Vasenka. il admira intruna. '"•' 'p-

frumos ar fi să galopezi prin stepă pe un cal ca JWta ! Ce

zici ? exclamă Veslovski.

işi inchipuia goana pe un cal de stepă, ceva sălbatic şi s|K≫ăWc) dar nu putea s& exprime prin cuvinte ceea ce sim-

Jfea. Cu toate acestea, naivitatea lui, imbinată cu frumuse- iţb, ca ziintiitul plăcut fi cu graţia mişcărilor sale ii atrăpe

toţi cunoscuţii.

Levin se simţea bine in tovărăşia lui, fie că-i era simcaracterul

lui Vasenka, fie că se silea să găsească ia el

numai părţi bune, ca să-şi ispăşească păcătui din ajua.

După ce făcu trei verste, Veslovski absw*ă deodati ■ci-i

lipsesc ţigările de foi şi portvizitul. ifo ştia dacă le pierduse

sau le uitase fie mas&. Avea in portvtzit trei sute şaptezeci

de tvMxi ;it tfe arceea nti se puteau lăsa lucrurile aşa.

— Ştii, Levin, aş trage o fugi acasă pe lăturaşul ăsta

ăe Don. Ar fi smKiitet * 'Ce zid "f fl intrebă Veslovski, gata

Si incalece.

• — Nu ! De ce ? rttepţmse Ijevin, socotind că Va senka

Hsdbaia să aibă cei puţin-şase puduri. Am să trimit vizitiul.

Vizitiul porni MuSifaldfecit ≪Stere pe lăturaş, iar Levin

rămase să mine sing≪f≪ei ăcai rotaşi. ' '■